1,402 matches
-
manifestă dorința de negociere și de lucru împreună. 3. Sugerați-le și cereți-le părților aflate în dispută să fie de acord ca: o fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; o fiecare să se abțină a aduce jigniri/ insulte la adresa celuilalt; o fiecare să se abțină de a face gesturi de dezacord, în timp ce vorbește cealaltă persoană; o fiecare îl va asculta cu atenție pe celălalt, fără a-l întrerupe. II. Abordarea problemei aflate în dispută. • Cunoașterea problemei; Se solicită
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea, mi s-a răspuns obraznic, în termeni dezgustați și disprețuitori. Cine dădea dreptul unei tinere mediocre oarecare, respinsă (după cum mi s-a spus tot la Paris) la examenul C.A.P.E.S., să insulte un scriitor român cu unele realizări, trecut pe deasupra și prin multe? Din păcate, această stare de spirit, pretins de rezistență, era și încă mai este foarte răspândită... Credea și Mircea Eliade supus evident unei presiuni convergente toate aceste mizerii? Totdeauna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
parafrazeze, fără nuanțe, limbaj și interpretare personală, doar discursurile interminabile ale șefului statului. Opinia sa reală, de total dispreț față de intelectuali, s-a manifestat o dată mai mult la recenta consfătuire cu activul de partid al Uniunii Scriitorilor. Scriitorii au fost insultați, disprețuiți și desconsiderați în bloc. Li s-a spus că ei nu valorează și că nu merită nimic, că toate creațiile sunt numai opera poporului, că rolul lor este doar să facă educație și propagandă. Ideea de creație individuală liberă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de funcționarea unui aparat-frigider, curgerea apei la robinet etc.). În aceste condiții, peste percepția reală bolnavul aude voci care îl denigrează, îl jignește, îl insultă etc. și durează atât timp cât durează zgomotul real perceput. Halucinațiile fiziologice sunt condiționate și apar în momentele de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și un mic discurs de disuasiune și derută binefăcătoare, descărcîndu-se de responsabilitatea proprie printr-o ironică punere sub acuzație a truditorilor, totul măiestru țesut într-o rețea seducătoare de ambiguități: Pentru a nu insulta credințele sau munca celorlalți, pentru a nu fi acuzat nici de uscăciune, nici de trîndăvie, m-am aruncat în Confuzie pînă la a face din ea forma mea de pietate. (SA) Bibliografie selectivă Texte teoretice: * Bakhtine, Mikhaïl, Esthétique et théorie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
gloria eternă. Macedonski este acum prerafaelit și dantesc, adorând nu o Madonna ci propriul Geniu văzut în Empireu. El se declară împărat și joacă rolul imperial cu o ținută poate actoricească, dar, sub durata scenei, magistrală. Când mulțimea neghioabă îl insultă, Poetul ridică preoțește ochii la cer: Sub pulberi de aur, O cer, natură, Sub stele, flori scânteietoare, O! Dumnezeu, mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
manifestă dorința de negociere și de lucru împreună. 3. Sugerați-le și cereți-le părților aflate în dispută să fie de acord ca: o fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; o fiecare să se abțină a aduce jigniri/ insulte la adresa celuilalt; o fiecare să se abțină de a face gesturi de dezacord, în timp ce vorbește cealaltă persoană; o fiecare îl va asculta cu atenție pe celălalt, fără a-l întrerupe. II. Abordarea problemei aflate în dispută. • Cunoașterea problemei; Se solicită
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
23, 28, etc.: FF 2350, 2355, etc. Fragment în CESARIO DA HEISTERBACH, Vita Engelberti, în Acta Sanctorum, nov., vol. 3, 650. Când au ajuns la Köln frații noului Ordin al Predicatorilor și frații care se numeau minori, unii clerici îi insultau și le aduceau tot felul de acuze înaintea episcopului Enghelbert. Acesta,însă, le-a răspuns: „Cât timp lucrurile merg bine, lăsați-i în pace”. Priorii și parohii, în schimb, insistau spunând: „Ne este frică de aceștia ca nu cumva să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unii - și asta în fiecare zi - fie împotriva prelaților, fie a clericilor, pe care, din respect pentru Religie (Ordin), considerăm potrivit să-i trecem sub tăcere. Prin ei, fără îndoială, se lezează dreptul enoriașilor, este încălcat dreptul anumitor biserici, se insultă religia, este ofensat chiar și Dumnezeu și, ceea ce este mai periculos, sunt târâte sufletele credincioșilor în lațul morții și în groapa pierzaniei. 8. De aceea, noi, care, prin oficiul apostolatului primit, avem misiunea de a face dreptate tuturor, aceasta fiind
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vă purtați frumos cu oricine. Nu fiți din cale-afară de vorbăreț, ci spuneți doar atât cât e nevoie pentru a vă lăuda marfa. Dacă mușteriii vă disprețuiesc și vă batjocoresc marfa, Încercați să-i convingeți că greșesc, dar nu-i insultați: nu fiți obraznic, ci răbdător și smerit. Căci, dacă apare o gâlceavă de la un lucru mărunt, ați putea pierde un viitor bun client. El ar putea gândi că trageți la preț tocmai la bunurile pe care le vrea el; ducându
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a pălmuit și insultat pe căpitanul echipei Unirea, elev în clasa a VI-a liceală”. În afară de „trupa” Teteriștilor, până la „accederea” echipelor locale - C.F.R. și „Stadiul Principele Mihai” - în Divizia C a Ligii de Est (1934), în Bacău au mai fost organizate meciuri de fotbal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
crede că secundul primise focul armei îndreptate asupra lui. Dar, stăpînindu-se cu greu, Starbuck porni, destul de calm, spre ușă, apoi se opri o clipă și spuse, înainte de a ieși din cabină: Ă M-ai ultragiat, domnule căpitan, nu m-ai insultat. Dar nu-ți cer, pentru asta, să te ferești de Starbuck - ai rîde dacă ți-aș spune așa ceva. Ferește-te, însă, de Ahab, căpitane Ahab, ferește-te de dumneata însuți, bătrîne! Ă A prins curaj, dar totuși se supune, murmură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
anterioare roșilor, și această mișcare de la 18482. Un alt caracter, afară de contradicție, al activității lui Eminescu din faza a treia este pasiunea și nedreptatea de care dă dovadă în scrierile sale. El merge așa de departe pe calea aceasta, încît insultă pe liberali, pentru că fac spitale rurale - căci zice el, nicăieri nu sunt spitale la 1 Culegere..., p. 16, 50. ăArt. Partidul constituțional, "Timpul", 15 mai, și Declasarea, ibid., 24 febr.î 2 Culegere..., p. 9. țară, și liberalii, care au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
5�iunie�1871. NOTE FORMAREA UNUI POLITICIAN? ISTORIC: ORIGINILE, COPIL? RIA ? I ADOLESCEN? A LUI IORGA Nasc ? i la Moldova oameni! Miron Costin Am fost �nv?? at de acas? s? m? uit drept �n ochii oamenilor ? i s? nu las nici o insult? f? r? s? reac? ionez. Motto? ul lui N. Iorga 1 Familia Iorga provenea dintr? o lume s? n?toas? greceasc? din insula Kefalonia, de? i acest lucru nu este absolut clar. S?ar putea s? fi venit de pe partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bune lucr? ri ale sale �ntre 1900 ? i 1914. �n aceast? perioad? ? i?a stabilit el reputa? ia231: Scurt? istorie a lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1900) i? a f? cut pe academicieni s?? l atace pe Iorga, acuz�ndu? l c? �insultase memoria lui Mihai Viteazul�; de fapt, inten? ia lui Iorga era s?? l glorifice. �n Istoria literaturii rom�ne �n secolul al XVIII? lea (2 volume, Bucure? ți, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii rom�ne din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Nicolae al ÎI? lea. Chiar ? i litaniile �n registrele joase ale tradi? iei ortodoxe ruse (dup? p? rerea lui Iorga) �ni se p? reau, �n ciuda credin? ei noastre ortodoxe comune, ca o invazie str? în? , o domină? ie str? în? insult? toare care ap? să greu asupra sufletelor noastre�68. Se pl�ngea tot timpul de comportarea ru? ilor, care violau fete chiar mai mici de 10 ani, de jefuirea propriet?? ilor rom�nilor, de ciocnirile cu militarii ? i civilii rom�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
parlamentare. Ele ofer? dovezi ample (chiar dac? nu foarte edificatoare) asupra standardelor din Camer? , unul dintre cele mai sc? zute din istoria scris?. Adev? ratele probleme disp? reau sub un val permanent de atacuri la persoan? , �justific? ri�, �explică? îi�, insulte ? i �mpro? c?ri cu noroi. Dac? Iorga era obi? nuit cu lini? tea ? i respectul din s? lile de curs, a fost brutal trezit la realitate. �n Camer? , �ntreruperile constituiau mai cur�nd o regul? dec�ț excep? îi, iar cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nuit cu lini? tea ? i respectul din s? lile de curs, a fost brutal trezit la realitate. �n Camer? , �ntreruperile constituiau mai cur�nd o regul? dec�ț excep? îi, iar cea mai mare parte dintre ele nu prea erau respectuoase. Expresii insult? toare �i erau aruncate direct �n fă?? lui Iorga, cum ar fi �Ocna? �, �Mojic� sau pur ? i simplu, datorit? firii p? tima? e a lui Iorga, �epileptic�, fiind sf? tuit s? �aleag? �ntre casă de nebuni ? i temni?? �62. Unii politicieni (de exemplu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga evolua spre o monarhie autoritar? de tip medieval. Pentru Maniu (? i al? i ardeleni), reg?? enii erau �un amestec rezultat dintr? un grec ortodox ? i o ? iganc? necredincioas? �. �n ultim? instan?? , Iorga i? a administrat lui Maniu cea de pe urm? insult? , vorbind despre el �că despre un str? în�. Iorga explică cum acest �str? în� dirijase �nc? din 1918 politică Rom�niei. Nici m? car nu era lipsit de patriotism, de? i era catolic. Dar nu un catolic că Inocen? iu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ating? ? elurile. Ca student al lui Iorga la V? leni, a scris de mai multe ori r�nduri �n care o ridiculiza pe doamna Catinca ? i a vorbit cu dispre? despre profesorul s? u, dar specifică: �Sigur c? l?am insultat pe Iorga... �n g�nd... � S? a l? udat �n fă? a Camerei de la Bucure? ți cu actele sale de cruzime antisemite. Dup? spusele lui Giurescu, evreii voiau s? �colonizeze Basarabia�. �n calitatea lui de deputat, Giurescu �a intervenit prompt ? i a �mpiedicat acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice ale lui Iorga, el �i amintea lui Dom�novszky c? profesorii lui fuseser? Xenopol, Monod, B�mont, precum ? i o serie de profesori germani, ? i c? nu există nici un motiv de contestare a competen? ei acestora. Iorga consideră drept o insult? afirmă? ia lui Dom�novszky cum c? urmă? îi Regelui Decebal au fost �ciobani nomazi� ? i �ncheia (că de obicei) declar�nd c? este vorba despre o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost rostit? nici o vorb? de ur? , nu a fost aruncat? nici o piatr? , totul se rezumă la efervescen? a senza? iei de a fi cu to? îi um? r la um? r. Mul? imile i? au administrat regimului cea mai grav? insult?: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu? l nici m? car subiect de batjocur?. Mul? imea a m? r?? luit pe l�ng? Palatul Regal, c�ntecele ? i strig? tele p? trunz�nd p�n? �n apartamentele lui Carol ? i st�rnindu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eroi �n pantaloni scur? i, noua Rom�nie se �nf? ptuie? te prin ordine, dar ordinea nu poate fi stabilit? dec�ț de cei care p? streaz? ordine acas? la ei�. Codreanu a fost condamnat la ? ase luni de �nchisoare pentru c? �l insultase pe Iorga. �Tribunalul militar�, comenta Iorga, �a pronun? at o sentin?? conform considerentelor lui. Am avut ? i eu un rol �n această�. El men? iona c? fusese determinat s? intenteze ac? iune de consultarea documentelor �perfect autentice� g? site �n posesia Legiunii. Continuă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? �ns? a propune recurgerea la persecu? îi. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile �n func? ie de toane� ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Pozi? ia lui nu era deloc u? oar?. �Sus? în? torul� ? i �lefegiul evreilor� era insultat aproape zilnic, amintindu? i?se de leg? turile sale cu Aristide Blank, plus consideră? iile cotidiene asupra �slujirii Rom�niei� pe o scen? supus? unor schimb? ri rapide. Iorga se opunea ferm (? i f? r? succes) violen? ei, o solu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conflictelor politice din 1933 62 ? eicaru, op. cît. , p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor rom�ni, Bucure? ți, 1941, p. 153 64 �n 1911, un jurnalist francez a criticat presă rom�n? , afirm�nd c? �rom�nii au un talent ne�ntrecut s? se insulte prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2 august 1911 65�Neamul rom�nesc�, 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]