4,097 matches
-
direct reflectate asupra copilului. În al doilea rând, când începe abuzul asupra copilului, nimeni nu poate interveni, pentru că nu cunoaște situația. În cel de-al treilea rând, atitudinea societății moderne asupra copilului duce la acest cerc vicios. Din cauza faptului că intelectul copilului se dezvoltă devreme, mai ales datorită programelor de stimulare pentru preșcolari și copiii mici, părinții par să uite că un copil nu are și aceeași dezvoltare emoțională, ci e mai instabil și mai imatur decât adultul, deși poate gândi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nostru inventează motive întemeiate pentru a acoperi cu o aparență de raționalitate orice acțiune irațională. Astfel descrie Jones raționalizarea, în 1908. Cincizeci de ani mai târziu, el încă mai consideră „deplorabil” faptul că rațiunea poate fi utilizată ca apărare. Utilizând intelectul nu pentru a dezvălui adevărul, ci pentru a-l ascunde înseamnă, scrie el, „să te prostituezi intelectual” (1964/1973)! Deplorabil, cu siguranță, însă câtuși de puțin nou acest fapt. La Rochefoucault scria deja în volumul său de Maxime: „Mintea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
trăirii unui conflict luându-i în considerare doar aspectele cognitive, cu detașare și obiectivitate, ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă, pentru el însuși, problema în cauză: „Intelectul este calmat în detrimentul afectului” (Ruszniewski, 1995). Spre deosebire de ceea ce intră în joc în sublimare, intelectualizarea nu comportă nici cea mai mică activitate de creație. Cât despre comparația dintre refulare și sublimare, ea ne rezervă surprize! Teoretic vorbind, sublimarea exclude refularea. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
steril, câtă vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect ceea ce metafizica nu putea împărtăși direct conștiinței. Fără asemenea recuperări ale sufletului popoarelor arareori putem vedea creîndu-se o imagine complexă în care să se observe fără dificultate nesfârșitele drumuri parcurse de-a lungul și de-a latul continentului de omul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
valoros din creațiile umanismului, științei și religiei, Toma d’Aquino analizează relația dintre filosofie și teologie. El promovează o unire organică între cele două domenii, în accepțiunea sa rațiunea și dogma neputându-se contrazice, după cum, în aceeași concepție, rațiunea și intelectul nu pot semnifica puteri diferite, actele amândurora trebuind luate în considerare. Pentru Toma, cunoașterea umană înseamnă intrarea în posesia adevărului inteligibil prin contactele existente între oameni, în vreme ce rațiunea se raportează la capacitatea de a înțelege. Distincția sa sună astfel: Și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a omenirii. Spiritul antic se poate regăsi în miezul gândirii renascentiste; în și prin el poate fi recunoscută geneza luminilor universale. Atmosfera, inspirată nu în ultimul rând de „uimitorul” cerc de studii grupat în jurul așa-numitei Academii platonice florentine, înalță intelectul omului european, motivându-i necesitatea construirii unui nou templu al înțelepciunii. În acest context par îndreptățite considerațiile unor eminenți reprezentanți: „Vârsta de aur” - scrie italianul Marsilio Ficino -” a scos din nou la lumină artele liberale, mai înainte complet întunecate: gramatica
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
suficiente motive să vorbim de o dublă criză a conștiinței, una care însoțește Renașterea și o alta, prin care debutează Epoca Luminilor, pentru Europa Central-Sud-Orientală putem afirma că, cel puțin în cursul secolului al XVII-lea (chiar înaintea datei amintite), intelectul guvernator descoperă câteva puncte de comunicare cu lumea, intră într-un dialog cu umanismul marilor școli italo-germane. O importantă criză de conștiință a determinat și în acest spațiu, relativ izolat până atunci, un important salt în modul de viață, de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
presează. Pentru ca această prezentare sinoptică să nu vă fie deloc opacă și să nu fie lipsită de calitate, am considerat că e bine să transmit ideile prin întrebări și răspunsuri. În accepțiunea învățatului grec, filosofia lui Aristotel exprimă facultatea supremă, intelectul, divizat în intelect „practic” și intelect „teoretic”. El afirmă că în Metafizica anticului, filosofia practică este opera, în vreme ce aceea teoretică este adevărul, aducând totodată precizarea: „... conform unei prime divizări, ființa, atât cât este cognoscibilă, se împarte în: materială sau sensibilă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prezentare sinoptică să nu vă fie deloc opacă și să nu fie lipsită de calitate, am considerat că e bine să transmit ideile prin întrebări și răspunsuri. În accepțiunea învățatului grec, filosofia lui Aristotel exprimă facultatea supremă, intelectul, divizat în intelect „practic” și intelect „teoretic”. El afirmă că în Metafizica anticului, filosofia practică este opera, în vreme ce aceea teoretică este adevărul, aducând totodată precizarea: „... conform unei prime divizări, ființa, atât cât este cognoscibilă, se împarte în: materială sau sensibilă și imaterială”. Analiza
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu vă fie deloc opacă și să nu fie lipsită de calitate, am considerat că e bine să transmit ideile prin întrebări și răspunsuri. În accepțiunea învățatului grec, filosofia lui Aristotel exprimă facultatea supremă, intelectul, divizat în intelect „practic” și intelect „teoretic”. El afirmă că în Metafizica anticului, filosofia practică este opera, în vreme ce aceea teoretică este adevărul, aducând totodată precizarea: „... conform unei prime divizări, ființa, atât cât este cognoscibilă, se împarte în: materială sau sensibilă și imaterială”. Analiza este comparabilă cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de superstiții, chiar îmbibat cu jargon metafizic. Dar nu e nimic contrafăcut, nu e nimic fals. O stare? Dacă vreți, o filosofie populară, tocmai luminarea ei revenindu-ne nouă. Un prilej, altminteri excelent, prin capcanele învăluitoare, de a cerceta facultățile intelectului uman, izvoarele sale secrete. Într-o regiune a marilor confluențe cum este zona de tranziție dinspre Centru spre Sud-Est - înțelegând Dalmația, Croația, Serbia, Slovacia, Grecia, Ungaria, Transilvania, Banat - vom descoperi și trăsături comune, valabile pentru toate comunitățile umane, inclusiv pentru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
taxelor) nu putea fi realizată fără un sacrificiu, fără renunțare, fără comunicarea cu formele și fondul de organizare al cetății, fără o fraternitate cu natura umană care îl înconjura. Numai astfel, prin afirmarea voinței, a puterii de creație, a folosirii intelectului în toate împrejurările, putea iudaismul să contribuie cu adevărat la edificarea lui homo europaeus, să devină un „pilon de susținere” al culturii universale, să implementeze profund bogata sa experiență de viață, să ofere lumii știința minții și muzica sufletului său
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rostul și puterea Luminilor și, odată cu ea, a rațiunii. Tentația e una singură: eliberarea, respectiv libertatea de gândire și acțiune sau, cum spunea Kant, ieșirea omului din starea de minorat, adică din neputința de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. De talente nu ducea lipsă epoca ce se deschidea cu surle și trâmbițe, ele se făceau auzite în cercuri largi ale intelectualității europene: Michael von Loen, Peter Annet, Christian Benedict Michaelis, Johann Salomo Semler
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cunoscută prin inegalabilul său răspuns la întrebarea Was ist Aufklärung?: „Luminismul” - scria filosoful de la Königsberg - „este ieșirea omului din starea de minorat de care el însuși s-a făcut vinovat. Minoratul înseamnă neputința de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci lipsa de curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. Sapere aude. Să ai curaj în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
minorat de care el însuși s-a făcut vinovat. Minoratul înseamnă neputința de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci lipsa de curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. Sapere aude. Să ai curaj în folosirea propriului intelect este deci deviza Iluminismului, căci Iluminismul nu necesită altceva decât libertate, și anume cea mai puțin dăunătoare din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci lipsa de curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. Sapere aude. Să ai curaj în folosirea propriului intelect este deci deviza Iluminismului, căci Iluminismul nu necesită altceva decât libertate, și anume cea mai puțin dăunătoare din tot ce poate fi numit libertate: folosirea în mod public în toate privințele a rațiunii”. Era una dintre cele mai fericite formule
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
interiorul le percepe, le prelucrează și, într-un târziu, elaborează o idee, o ipoteză, o concepție. De unde și subiectivitatea, să-i spunem, nota personală care încarcă orice concluzie. Experiențele sunt diferite de la individ la individ, predispozițiile, la fel, îndemânarea și intelectul, aidoma. Prin urmare, de ce să fim consternați când observăm diferențele? Și atunci se pune problema ce anume întreprindem spre a proiecta și a edifica acele mult visate punți de legătură? Mijloacele de apropiere între oameni nu sunt deloc simplu de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Multiple Intelligences. From Theory to Practice, 1993; Intelligence Reframed, 1999), Gardner formulează ideea conform căreia nu există un singur tip de inteligență, fiecare dintre noi fiind de fapt deținătorii unui profil de inteligență. Inteligența nu este de un singur fel; intelectul este multiplu și se compune, în viziunea autorului, dintr-un număr de nouă tipuri de inteligență. În lucrarea inițială, Gardner a lansat șapte tipuri de inteligență, urmând să adauge două în volumele publicate ulterior. Inteligența este definită de Gardner drept
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
este cel mai inteligent dintre viețuitoare pentru că posedă mâini. Aristotel face legătura Între inteligență și activitatea mâinilor la om. Pentru el mâna este un „organ al uneltelor” (organon pro organonă. Astfel, mâna este considerată un organ sau o „unealtă” a intelectului (nousă, o formă a formelor (eidos eidonă și a sensibilității sau forma sensibilului, afirmă Aristotel. Mâna este o deschidere a sufletului (psychéĂ În sfera ontologică căreia i se subordonează. În felul acesta, ca „prelungire a trupului”, a „somaticului uman” În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prezenta În continuare principalele tipuri de persoane cu dificultăți care necesită asistență și ajutor social special. aă Persoanele handicapate reprezintă grupa principală de populație care necesită măsuri de asistență permanentă, specializată În funcție de natura handicapului (orbi, surdomuți, deficienți neuromotori, deficienți de intelect etc.Ă. O categorie specială o reprezintă persoanele cu polihandicap, pentru care măsurile de asistență sunt diferențiate. bă Copiii reprezintă o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială. În această categorie sunt incluși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială. În această categorie sunt incluși: copiii orfani sau abandonați de părinți provenind din familii dezorganizate, copiii maltratați, copiii vagabonzi, cei cu tulburări de comportament, cu intelect limitat, imaturi din punct de vedere emoțional-afectiv etc. că Femeile cu probleme speciale de ordin social: văduve, femei maltratate, repudiate, prostituatele. Pentru această categorie măsurile de asistență socială vor fi diferențiate În raport cu nevoile lor. Se indică aplicarea unor măsuri protective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și, implicit, asupra propriei mele vieți, să fac o evaluare a ceea ce am fost și a ceea ce am făcut, o evaluare morală a actelor mele psihologice, să deosebesc binele de rău. Este o dublă judecată, psihologică și morală, În care intelectul și sentimentele sunt obligate să se confrunte. Ca subiect, eu am Întotdeauna tendința de a mă autoapăra, de a-mi găsi scuze pentru cel care am fost sau pentru ce am făcut. Adesea, le proiectez asupra altuia, sau le găsesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu propria sa conștiință, În fața lui Dumnezeu: căința, mărturisirea și dezvinovățirea. Esențială pentru el rămâne căința, care este „durerea spiritului În legătură cu ceea ce a greșit” (Înțelepciunea lui Solomon, V, 2-3Ă. Pentru R. Le Senne, căința se raportează În primul rând la intelect și voință. Ea are un caracter autoreflexiv, prin care cel care a greșit reflectează asupra greșelii comise și vrea să Întreprindă un act de reparație. 3. Remușcarea Remușcarea este forma cea mai profundă a trăirii interioare a vinovăției de către persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace, dificultăți de integrare; - uneori lipsă de imaginație, are sânge rece în situații periculoase; - decisă, crede că nu are nevoie de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]