KorAP: Find »[drukola/base=inteligent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...521 >

13,010 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353

din ghereta portarului. Prin parbriz am văzut o femeie în pelerină de ploaie albă umblând de-a lungul șirului de mașini avariate. Apariția în curtea aceea cenușie a unei femei atractive, trecând de la o mașină la alta ca un vizitator inteligent al unei galerii de artă, mă trezi din această reverie iscată de doisprezece mucuri de țigară. Femeia se apropie de mașina de lângă a mea, o decapotabilă zdrobită implicată într-o coliziune puternică din spate. Fața ei inteligentă, aceea a unui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
ca un vizitator inteligent al unei galerii de artă, mă trezi din această reverie iscată de doisprezece mucuri de țigară. Femeia se apropie de mașina de lângă a mea, o decapotabilă zdrobită implicată într-o coliziune puternică din spate. Fața ei inteligentă, aceea a unui doctor surmenat, cu fruntea lată ascunsă de-o linie a părului coborâtă, se uită prelung la compartimentul dispărut al pasagerului. Fără să stau pe gânduri, am dat să ies din mașină, apoi m-am așezat încet în spatele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
ca să poată vedea mai bine. Girofarurile poliției se mișcau pe fețele atente ale spectatorilor (noi, între timp, urcam terasamentul spre gardul de sârmă), care, nearătând nici o urmă de neliniște, se uitau la scenă cu interesul calm și studiat al cumpărătorilor inteligenți la o vânzare importantă de animale pursânge. Pozițiile lor relaxate sugerau o înțelegere comună a celor mai mici subtilități, ca și când și-ar fi dat seama cu toții de întreaga semnificație a deplasării grilajului de radiator al limuzinei, a distorsiunii caroseriei taxiului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
viteză fixat pe podea se înălța în lateral, făcând loc unei alte manete, verticale, din metal cromat, turnate sub forma unei palme răsturnate. Conștientă de acești noi parametri, de îmbrățișarea acelei tehnologii ascultătoare, Gabrielle se lăsă pe spate. Ochii ei inteligenți îi urmară mâna când aceasta îmi pipăi fața și bărbia, căutându-mi parcă propriile armături inexistente de crom clipitor. Își ridică piciorul stâng așa încât să i se sprijine proteza de genunchiul meu. Pe suprafața interioară a coapsei, chingile formau adâncituri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937

Românie schimbată la față. [...] În momentul în care România va câștiga gustul devenirii, va învinge - prin forța lucrurilor îndoielile inimii. [...] Nu există popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu subiectiv, de exercițiu minor al disprețului, de negativitate superficială. N am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul. De când există

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
ajunși în instituții ale statului și chiar în firmele de stat. Să votăm în schimb pe acei oameni inimoși, care vor să facă cu adevărat ceva pozitiv (cum ar fi retehnologizări ale industriei viabile, reducerea economiei subterane și șomajului, subvenționarea inteligentă a agriculturii și altor ramuri importante, chiar strategice - controlul averilor și multe altele. Votul nostru nu-i nicidecum un bilet tras la Loterie. În alegerile democratice trebuie să învingă cel mai bun și nu cel care impresionează mai mult. Rațiunea

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
de oameni. Ei nu fac, desigur, istoria; dar istoria ar fi fost, fără ei mai săracă. Față cu toată patima politică dezlănțuită ca o stihie în preajma zilei de 20 mai, umorul golanilor mi s-a părut reconfortant și infinit mai inteligent. Căci umorul e întotdeauna mai inteligent decât patima: vede mai departe. Faptul că golanii sunt studenții și elevii (noi, maturii, putem spera să fim doar golanii afiliați), trebuie să ne dea încredere în viitor. Și, în loc să persistăm într-un grotesc

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
istoria; dar istoria ar fi fost, fără ei mai săracă. Față cu toată patima politică dezlănțuită ca o stihie în preajma zilei de 20 mai, umorul golanilor mi s-a părut reconfortant și infinit mai inteligent. Căci umorul e întotdeauna mai inteligent decât patima: vede mai departe. Faptul că golanii sunt studenții și elevii (noi, maturii, putem spera să fim doar golanii afiliați), trebuie să ne dea încredere în viitor. Și, în loc să persistăm într-un grotesc și complet nejustificat dispreț, ar fi

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

principală a acestei stări era, desigur, faptul că nu numai Ciuleasa, Nea Bițu, Buruiană și Mihnea avuseseră același vis, ci mai toți jucătorii de pe teren. Presentimentul înfrângerii îi adusese pe jucătorii dinamoviști în pragul disperării. Nimeni nu mai făcea nimic inteligent, mingile erau șutate în bălării sau te miri unde, în timp ce adversarii atacau din ce în ce mai frumos, mai dezlănțuit, încât părea un miracol că nu egalaseră încă la cinci minute după introducerea lui Ciuleasa în joc. Deci mai sunt trei minute, își zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
la stele, sunt sus, pe cer. E senin. Se aud valuri. - Atunci vorbește-mi despre tine, zice Delia. - Da. Eu. Fac o pauză. - Eu. - Tu. - Eu. Mai fac o pauză. Continui. - Sunt un imbecil, zic. Dar, desigur, un imbecil foarte inteligent, sau viceversa. Mai curând inteligent decât imbecil, probabil. Sunt în sat de douăzeci de zile, timp în care nu am făcut nimic și nu s-a întâmplat nimic. Am făcut baie, m-am bronzat, am băut, am jucat canastă. Știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
cer. E senin. Se aud valuri. - Atunci vorbește-mi despre tine, zice Delia. - Da. Eu. Fac o pauză. - Eu. - Tu. - Eu. Mai fac o pauză. Continui. - Sunt un imbecil, zic. Dar, desigur, un imbecil foarte inteligent, sau viceversa. Mai curând inteligent decât imbecil, probabil. Sunt în sat de douăzeci de zile, timp în care nu am făcut nimic și nu s-a întâmplat nimic. Am făcut baie, m-am bronzat, am băut, am jucat canastă. Știi canastă? - Nu. - Nu face nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
plecat. În zilele următoare, colegii nu prea știau cum să se poarte cu mine, și eu nu știam cum să mă port cu ei. Până la urmă am descoperit un modus vivendi, conform căruia eu eram acum nu numai cel mai inteligent și drăguț băiat din clasă, dar și cel mai violent. Nu puternic, ci violent, dar de o violență pasivă, ascunsă, pe care nu o dădeam la iveală decât foarte rar, și anume atunci când ceilalți bătăuși din școală își încercau norocul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
purta sub hanorac. Era drăguță, dar nu frumoasă, și îi plăcea albumul de la Smashing Pumpkins pe care îl aveam în casetofon. O chema Melania. Pe drum am vorbit cu ea diverse: școală, licee, facultăți, muzică, filme. Era o persoană plăcută, inteligentă, comică. Și tot ploua. Mergeam încet, ștergătoarele nu erau de mare folos. Mă orientam mai mult după stopurile mașinilor din față. Când am trecut Dunărea după Hârșova, am luat-o la stânga, pe o șosea pustie, care ieșea la Fetești. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
știu ce revistă engleză - și ideea era că eu sunt un neînțeles în America, un renegat, că lumea mă urăște... - Da... - Da, și cât de liberali sunt europenii, care nu au nimic cu mine, ei fiind cică mai culți, mai inteligenți, nu ca americanii, care sunt în covârșitoarea lor majoritate niște fundamentaliști creștini... - Da... - Și mă gândeam ce prostii scrie omul ăla. Pentru că el nu a înțeles că eu vreau să șochez. Și dacă aș vrea să șochez publicul englez, francez

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
cât de cât cumsecade contribuție prea-stelarelor voastre dialoguri. Nu, nu-mi amintesc să fi zis vreodată ceva aici în afară de bună-ziua, bună-seara și la revedere. Totuși, nu se știe de ce, mi-ați dus dorul. Ce-i drept, sunt un tip mișto, inteligent și arătos, dar este oare ăsta un motiv să-mi dați telefoane la trei dimineața? Domnii mei, la ora asta eu sau beau, sau scriu, sau fut. Uneori chiar toate trei la un loc, recunosc. Dar vi se pare corect

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
un film“ era echivalentul lui „hai să ne futem“. De aia nici nu-i trecuse prin cap (adică îi trecuse, dar... timiditatea, buna educație...) să întrebe el primul. Nu, Shuoke ar fi preferat ceva subtil, sau ceva romantic, sau ceva inteligent. Însă, neavând inspirație, acceptă propunerea lui Suki, deși i se paru oarecum vulgară. „Mai bine decât nimic“, își zise. - Sigur, mergem. Ai idee ce rulează în oraș? Sau ai vreo dorință specială? - Nu, dar vedem noi, râse Suki. - Vedem, râse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
și o privise în ochi), Alin nici nu observă când universul porni din nou. SUEDIA - Peter Lantz, se recomandă inspectorul. Ochi albaștri, de culoarea polului nord. Păr scurt și blond. Un metru nouăzeci. Mușchi. Creier. Buze subțiri, surâs robotic, privire inteligentă, ultravioletă. Știa, îmi era clar. Știa ce făcusem cu cadavrul, știa unde este arma, știa ce gândesc și de ce, știa ce marcă de cafea prefer și ce țigări fumez. Voi înfunda pușcăria, mă gândii. Ce-mi trebuia să-mi omor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
aveti pentru ce, îmi fac doar meseria. După plecarea lui Lantz, îmi turnai restul de whisky în pahar. Îmi tremurau mâinile. Mă durea capul. Dar eram fericit, sau ușurat, deși nu puteam înțelege cum și de ce acest om, în aparență inteligent, nu bănuia nimic. Mă dusei la fereastră și mă uitai afară. Ningea în continuare, bineînțeles. Îl văzui pe Lantz pe o bicicletă, dispărând într-un vârtej de zăpadă. Privii în continuare pe geam, visător. După o vreme sună telefonul. - Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
și interesant și viceversa. Textul era o povestire de John Updike, A&P. - Și cum e? Nu l-am citit, zise Gina. - Merge. Camil era evaziv, având de gând s-o impresioneze pe biata fată în timpul orei cu niște remarci inteligente, profunde, sensibile. Ceea ce nu avea să se întâmple, deoarece o secretară intră în sală și anunță că „Dna Profesoară e bolnavă, și nici săptâmana viitoare nu vine“. - Bem o cafea jos? propuse Camil. - Da, sigur. „Jos“ însemna o cofetărie cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

lucruri care supără autoritatea constituită este unul dintre elementele necesare menținerii acestui echilibru. De aceea, pe baza unui tratat secret cu țări cu regimuri sociale opuse regimului nostru, am creat o organizație comună, cu care dumneavoastră ați acceptat în mod inteligent să colaborați, pentru a exporta cărțile interzise aici și a importa cărțile interzise acolo. — Aceasta ar însemna ca volumele interzise aici să fie tolerate dincolo, și viceversa... În nici un caz. Cărțile interzise aici, dincolo sunt extrem de interzise, iar cărțile interzise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

după ora șapte. Mma Ramotswe păru încântată să-l audă și-l întrebă, în setswana, așa cum cere codul manierelor elegante, dacă a dormit bine. — Am dormit foarte bine, îi răspunse domnul J.L.B. Matekoni. Am visat-o toată noaptea pe femeia inteligentă și frumoasă care a acceptat să mă ia de bărbat. Făcu o pauză. Dacă voia să-l anunțe că s-a răzgândit, acum era momentul potrivit. Mma Ramotswe râse: — Eu nu-mi amintesc niciodată ce visez, spuse ea. Dar dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Mma Ramotswe și doresc să-i cumpăr un inel de logodnă. Făcu o pauză. Un inel cu diamant. Bijutierul se uită la el printre gene, după care își mută privirea spre Mma Ramotswe. Ea îi întoarse privirea și reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine găsește așa o femeie veselă și grasă cu care să se însoare. În ziua de azi dai numai peste slăbănoage cicălitoare. Aceasta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
ca doi bătrâni la o kgotla. — Era din sat? se interesă Mma Ramotswe. Mma Potsane pufni în râs. — Nu, nu era unul de-al nostru. Era din Francistown. Tatăl lui era director de școală acolo și era un bărbat foarte inteligent. Și fiul, omul acesta, era la fel de inteligent. Știa multe lucruri. De-aia stătea americanul de vorbă tot timpul cu el. Totuși, neamțului nu-i plăcea de el. Ăștia doi nu erau prieteni. Mma Ramotswe studie fotografia, apoi, ușurel, o desprinse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
din sat? se interesă Mma Ramotswe. Mma Potsane pufni în râs. — Nu, nu era unul de-al nostru. Era din Francistown. Tatăl lui era director de școală acolo și era un bărbat foarte inteligent. Și fiul, omul acesta, era la fel de inteligent. Știa multe lucruri. De-aia stătea americanul de vorbă tot timpul cu el. Totuși, neamțului nu-i plăcea de el. Ăștia doi nu erau prieteni. Mma Ramotswe studie fotografia, apoi, ușurel, o desprinse de pe perete și o băgă în buzunar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
nu-i același lucru cu a fi detectiv. Mma Ramotswe se încruntă. — Asta-ți dorești? În fiecare zi, mărturisi Mma Makutsi. Mă gândesc la asta în fiecare zi. Mma Ramotswe se gândi la secretara ei. Era o fată muncitoare și inteligentă și, dacă asta însemna atât de mult pentru ea, de ce să n-o promoveze, la o adică? Ar putea-o ajuta la investigații, ceea ce ar însemna o mai bună gestionare a timpului decât statul la birou în așteptarea vreunui apel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]