2,162 matches
-
rațională în materia politicii și deci face posibilă înțelegerea teoretică a politicii. Din perspectiva actorului, oferă disciplină rațională în acțiune și creează surprinzătoarea continuitate a politicii externe care face ca politica americană, britanică sau rusă să apară ca un continuum inteligibil, rațional, în general consistent în sine însuși, indiferent de diferitele motive, preferințe și calități morale sau intelectuale ale succesivilor decidenți. Așadar, o teorie realistă a politicii internaționale se va feri de două erori comune: preocuparea pentru motive și cea față de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precedent a distrugerii totale, iar multe dintre ele sunt numite „mini-state” deoarece puterea lor este minusculă, chiar și comparată cu cea a tradiționalelor state-națiuni. Împreună cu incompatibilitatea dintre realitatea politicii internaționale și conceptele, instituțiile și procedurile concepute pentru a o face inteligibilă și a o controla pe prima, contrastul de mai sus a provocat, cel puțin dincolo de nivelul marilor puteri, incapacitatea de gestionare a relațiilor internaționale care se învecinează cu anarhia. Terorismul internațional și reacțiile diferite ale guvernelor în fața fenomenului, implicarea marilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
iraționalități sistemice și oferă indicii asupra influențelor tipice pe care le exercită asupra politicii externe. Însă de dragul înțelegerii teoretice, el împărtășește cu toată teoria socială nevoia de a sublinia elementele raționale ale realității politice; pentru că aceste elemente raționale fac realitatea inteligibilă pentru teorie. Realismul politic prezintă construcția teoretică a unei politici externe raționale pe care experiența nu o poate atinge întotdeauna. În același timp, realismul politic consideră o politică externă rațională ca fiind o politică externă bună; pentru că numai o politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chestiuni externe și interne pure, pentru că orice face sau nu face o națiune este un subiect de laudă ori de reproșuri ca o reflectare a filosofiei sale politice, a sistemului de guvernământ și a modului de viață. O reușită internă, inteligibilă pentru alte națiuni în termenii aspirațiilor lor, nu poate să nu-i sporească puterea; un eșec intern, la fel de inteligibil, o va scădea obligatoriu. 10. Evaluarea puterii naționaletc "10. Evaluarea puterii naționale" Misiunea evaluăriitc "Misiunea evaluării" Este datoria responsabililor cu politica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deplin eficient ca instrument de propagandă, ajutorul economic și tehnic trebuie să îndeplinească două cerințe. În primul rând, ajutorul trebuie să fie benefic oamenilor cărora le este adresat nu doar pe termen lung, ci și imediat, precum și într-o manieră inteligibilă acestora. Ajutorul străin nu îndeplinește adesea această cerință din cauză că este în competiție cu rezistența politică și culturală locală împotriva dezvoltării economice. Subdezvoltarea economică este produsă în mod frecvent nu numai de cauze naturale, ci și de un sistem politic care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comunicării; • relații democratice, de cooperare profesor - elevi și de cooperare între elevi, în cadrul comunicării didactice sau educaționale. Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informației se pot produce atunci când: • emițătorul (profesorul) nu stăpânește conținutul mesajului didactic transmis; • acesta nu este expus clar, inteligibil și sistematizat; • emițătorul vorbește prea încet, prea tare sau prea repede; • nu prezintă la început scopul mesajului și nu creează motivații pentru a trezi interesul pentru comunicare; • emițătorul nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.); • mesajul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
două criterii de distingere a formelor comunicării mediatizate, și anume auditoriul vizat și “emițătorii” așa cum sunt ei percepuți, evidențiază mai multe modalități de comunicare posibile: șase “tipuri ideale” ce permit, prin comparare, ca varietatea activităților de comunicare mediatizată să devină inteligibilă. Astfel, când emițătorul presupune că auditoriul este “închis”, deoarece pertractările sale cu receptorul se înscriu în interiorul unui cerc circumscris, cuvântul schimb pare cel mai puțin nepotrivit pentru desemnarea formei de comunicare. Schimbul este realizat intragrup dacă este vorba de operarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o pseudo-egalitate, ci de a-i permite fiecăruia să se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
poveste japoneză a lui Genji, când personajul spune: „Deoarece mi-ai ascultat povestea, îmi pot elibera demonii”. A numi sau a defini ceva, a exprima sub formă de poveste clarifică, adesea, acel lucru pentru întâia oară, făcându-l recognoscibil și inteligibil pentru narator. A ne spune povestea, a-i oferi o semnificație, poate însemna a o conștiențiza pentru prima oară. Realizarea unui astfel de interviu are ca scop în primul rând aflarea unor lucruri despre viața altcuiva, dar și despre viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
schimburi de cuvinte pot fi înseriate fără a înceta aplicarea legăturii de dependență condițională, adică fără a fi anulată așteptarea celui de-al doilea membru al perechii. Funcționarea perechii adiacente și a inserțiilor relevă faptul că participanții își fac mereu inteligibilă maniera în care își interpretează reciproc acțiunile. În relație cu noțiunea "pereche adiacentă" se dezvoltă cea de "organizare secvențială", potrivit căreia, dintre diferitele enunțuri posibile ca al doilea membru al unei perechi, unele sînt nepreferate și mai puțin frecvente, adesea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestor repere permite formalizarea structurii intrigii în povestire prin schema narativă a acțiunii și identității narative a actantului principal din perspectiva existenței lui. Potrivit praxematicii, există narațiune, adică o configurație a unei serii de acțiuni eterogene unite într-un tot inteligibil, cînd relația actanțială este prezentată ca nefiind în măsură să realizeze un efect imediat în plan temporal și logic. Altfel, enunțiatorul ar actualiza numai fraze simple cu a avea sau cu a fi. Naratorul, în schimb, spune care consecințe ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintr-un text, din opera unui autor etc." În acest caz, ansamblul cuvintelor de care dispune o persoană sau o colectivitate se poate diviza într-un vocabular activ, care este folosit curent în exprimare, și un vocabular pasiv, care este inteligibil, dar care nu este utilizat în mod curent. Potrivit opiniei unor specialiști, noțiunile "lexic" și "vocabular" ar trebui disociate în mod clar, lexicul fiind o realitate a limbii ce cuprinde mai multe domenii, reprezentate de vocabularele prin care se realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teologiei istoriei și o anumită teleologie a istoriei. Dacă ultima ne spune că istoria are sens, prima ne descoperă sensul acesteia. Semnificația acestei viziuni a sfârșitului, atât ca finis cât și ca telos, este că oferă o schiță progresivă și inteligibilă a ordinii universale, o schiță care s-a dovedit capabilă a anihila vechea teamă de soartă și noroc. Eshatonul nu doar delimitează progresul istoric printr-un sfârșit, ci îl și articulează și împlinește printr-un scop bine definit"43. Deși
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lipsit de lacune. Încercarea de a cuprinde totul nu sporește gradul de adevăr al expunerii. El se angajează în imensa analiză a destinului civilizațiilor fără ca această noțiune centrală să facă obiectul unei definiții formale, cu excepția uneia sumare ("civilizația este teritoriu inteligibil al istoriei"). Cum constată cu amărăciune Marrou, este ceva profund dureros în acest nemesis care paralizează hybris-ul140. Christopher Dawson sesiza în The Commonweal că, dacă în primele volume Toynbee face o fenomenologie relativistă a echivalenței culturilor, după moda lui Spengler
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
articole jurnalistice. 5.3. Diferențe între Discursul Direct și Discursul Indirect Am putea enumera aici cîteva dintre modalitățile formale prin care Discursul Indirect (VI sau GI) diferă, în mod normal de Discursul Direct (VD sau GD). Pentru a face mai inteligibilă această observație, vom menționa unele modificări cumulative (evidențiate prin italice la prima apariție), în conformitate cu enumerările respective. Acestea vor fi aplicate la cîteva propoziții simple ce debutează sub formă de cadru, urmate apoi de Gîndirea Directă. Gabriel gîndi: „A venit vremea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din cauza confuziei din planul ideatic. Iată: „Limba moldovenească dispune de aceleași caracteristici pe care le au multe idiomuri vorbite de diferite popoare: originea, structura gramaticală, fondul lexical de bază comune, iar, în temeiul acestor realități-înrudire pînă la gradul de «reciproc inteligibile». Deosebirea esențială, principală și definitorie din atare contexte, inclusiv a limbii moldovenești din ramura lingvistică romanică de răsărit, este că ele au lingvonime (glotonime) diferite. Astfel, tipul oriental de vorbire romanică a dat naștere la denumirile de limbă (lingvonime): moldovenească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
salturile și descoperirile. Figuri uneori uitate, dar la fel de importante pentru marele proiect colectiv descris de Jean-Jacques Askenasy. Arheologia și genealogia întreprinse de autor în această carte fac dreptate tuturor, așezându-l pe fiecare acolo unde îi este locul. Ceea ce face inteligibilă și povățuitoare o saga extrem de lungă și complexă, pe care cultura contemporană a redus-o adesea la câteva elemente scoase din context. Un neurolog umanist Aceasta este viziunea unui neurolog umanist, a unui adevărat om al Luminilor. Medic pe timp
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
3 AgrO VP [+ Telic] 4 ti Sintaxa inacuzativelor Față de abordările din anii '90, în care inacuzativitatea a fost definită prin telicitate (Grimshaw 1990, Borer 1994, Tenny 1994, Levin și Rappaport Hovav 1995), autoarea își propune să ofere o teorie mai inteligibilă a interfeței Lexicon−Sintaxă. Van Hout (2004: 64) subliniază faptul că telicitatea nu e impusă de verbul lexical, ci de context. Van Hout (2004: 65) arată că, în PM, corelația dintre telicitate și obiectul direct este capturată prin ceea ce autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Trăsăturile de tip adjectival pot fi exprimate și prin verbe stative cu flexiune. GUARIBA − Vezi NADËB. GUARANÍ Limbă sud-americană vorbită în Paraguay (una dintre limbile oficiale), în unele provincii din Argentina, în sudul Braziliei și în Uruguay. Două dialecte reciproc inteligibile: MBYA-GUARANI, vorbit în comunitățile argentiniene, și TUPI-GUARANI, vorbit în Paraguay și în Brazilia. Limbă care prezintă scindarea subiectului intranzitiv, în funcție de care se pot identifica trei clase de verbe: verbele tranzitive, care cuprind prefixe pentru A și O (tipul 'a da
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Perspective, Oxford, Oxford University Press. 44 P. Hallman, "NP Interpretation and the Structure of Predicates", Language, 80, 4, p. 707−747. 45 Această caracteristică a subiectului nu este valabilă pentru limbile pro-drop, deci nici pentru română. 46 Pentru a face inteligibilă situația verbului basc, Martinet (1968: 219) îl compară cu fr. je lui ai donné /žlyiedone/, comentând că, în acest caz, ca în majoritatea fenomenelor de acord, este vorba de tendința minimului efort: este mai simplu să folosești în toate situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și mai ales „cult” a fost cel care nu l-a cunoscut pe Iisus, Saul sau Pavel, instruit În filozofia și cultura greacă și datorită căruia, a capacității sale de „a pune ideile lui Rabbi Într-un limbaj coerent și inteligibil” și a fervorii cu care le-a predicat la Atena și Roma, Împreună cu fratele său de credință și suferință, apostolul Petru, „ideologia” radicală a acelui Mesia, clamată În pustiul și la marginea lacurilor acelei provincii Îndepărtate, urma să fisureze pilonii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să o locuiască, bășica apusului s-o spargă pe cuprins, totdeauna se duce dilatare dacă s-a dat timp mortului să răsufle, probabil traversăm fostul județ Baia, cel mai puțin sigure sînt lucrurile întîmplate, Culoarul Siretului în ax principal, liniile inteligibile ființei, călătoria cometei, călare pe coada ei să fi fost mai lungi, nava scoborînd din deal biserică ori mănăstire, acoperișul clocotește de turle și turlișoare, avion imers în zbor, îndepărtîndu-se scufundă orizontul de nord, rigiditatea vaporilor nu e cer, Dolhasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
biserica în ruină, nu percepi decît confirmările, româna colocvială a suratei românizate de tot, eu mai tatonam combinații de limbaje, suficiența limbii de cultură a murit limbă de cultură, nu da voie la experiment, cabinetul medical deschis LV 8-15 elipsă inteligibilă, visa să fie Ceaușescu! în loc să facă k bărbat ceva și-o bătut joc, casa ei, viața ei, onoarea ei, care și-a adus femeie asupra ei în bordei înainte să moară! țîganca ceia, i-am adus femeie asupra ei înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
socio-politic românesc, cel care determină nu numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]