9,535 matches
-
apar decât două numere. Cea mai glorioasă activitate publicistică a sa se desfășoară la "Adevărul literar și artistic", din 1931 până în 1939, unde semnează săptămânal cronica literară și "Cronica mizantropului", devenind unul dintre cele mai importante repere în presa literară interbelică. În 1932 apare Viața lui Mihai Eminescu, în 1933 - romanul Cartea nunții, iar în anii 1934-1936 apar cele cinci volume din Opera lui Mihai Eminescu. Biografia și monografia operei eminesciene sunt încununate în 1935 cu Marele Premiu "Hamangiu" al Academiei Române
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
personalitate notorie a vieții literare, la numai 30-35 de ani. Delimitările sale succesive de E. Lovinescu, de "Gândirea", de avangardiști și de "noua generație" vor constitui un ferment activ al clarificărilor estetice atât pentru sine însuși, cât și pentru literatura interbelică în ansamblul ei. G. Călinescu face distincție între faptul de a fi cronicar literar, a fi critic și a fi istoric literar, deși, bineînțeles, între aceste preocupări există o fructuoasă interdependență. "Sunt foarte mulți cronicari, dar foarte puțini critici, fiindcă
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
a provocat în anii '90 a fost pe măsura fricii ce ne fusese strecurată în suflet. Treptat, balanța atrocităților începea să încline în altă parte decît cea în care fusesem dresați să credem că se afla înțepenită încă din perioda interbelică. Legendara criminalitate a legionarilor căpătase dintr-odată un concurent nedorit: o cruzime neomenească de sorginte roșie și niște statistici din care reieșea că despre închisorile comuniste și despre rezistența din munți e mai prudent să nu se vorbească decît în
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
Caragiale că a fost „cel mai mare dintre dramaturgii necunoscuți”, trebuie să declar că observație e valabilă și pentru interpretul născut În Fălticeni. Firește, Înlocuind autor, cu actor. Printre alți invitați, a apărut, de două ori, marele impresar al perioadei interbelice, Gabi Michăilescu. Era insuportabil la privit și ascultat! Era În ultima stare de degradare fizică, arăta cumplit și vorbea ininteligibil!...(o idee uimitoare au avut cei care au realizat evocarea cinematografică: de-a ignora tot ce au scris teatrologii despre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
teatru din România află cine e marele scenograf și regizor un adevărat filosof al artei căreia i s-a dedicat. Născut la Atena, În 1944, Într-o familie de artiști (unchiul său era un reputat scenograf al Germaniei, În perioada interbelică), expune Încă de la 13 ani machete și schițe de costume, În galeriile orașului natal. La 19 ani vine-n Franța, unde-și face studiile de specialitate; debutează În teatrul profesionist cu Hangița. Obține mai multe premii internaționale. Semnează decorul și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
la codobaturi. Mi-a spus cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme, dar dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg de pe perete unul sau două portrete făcute lui Eftimiu, de unii dintre cei mai mari plasticieni români interbelici. Am ales un Iser și un Ross. Le-am dus la redacție, după ce i-am mulțumit amazoanei. Joi a apărut pagina cu cele două ilustrații. Vineri, i le-am dus Înapoi maestrului, dar nu lam putut vedea, deoarece nepoata lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
avem aici răgazul să le comentăm. Mă pasionează Însă, de decenii, judecățile lui Solomon („și tu ai dreptate!”, sau Cercul de cretă caucazian - dramatizată de Brecht). Revista ComunIQue: Credeți că există posibilitatea să Învie pe aceste meleaguri modus vivendi al interbelicii? Bogdan Ulmu: Mi-aș dori cu ardoare! Dar, lucid vorbind, nu cred. Revista ComunIQue: Ce piesă ați dori să puneți În scenă Înainte de sfârșitul lumii? Bogdan Ulmu: Revizorul de Gogol; Rața sălbatecă a lui Ibsen; Ivanov de Cehov; Antigona de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
caselor de toleranță, iar În 1898 apare Decretul regal nr. 1085 din martie 1898 privind legalizarea prostituției și a caselor de toleranță. Prostituția de tip instituționalizat, sub forma caselor de toleranță, a cunoscut o adevărată Înflorire, mai ales În perioada interbelică, „emblema” ei reprezentând-o celebra „Cruce de Piatră”, fostul cartier Bucureștean al prostituatelor situat În jurul străzii Cantemir, segregată de alte zone ale Bucureștilor prin tradiționalul felinar roșu. În cadrul ei lucrau „târfele cu condicuță”, Înregistrate legal la poliție și examinate medical
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
asemenea destul de răspândită, atât În capitală cât și În alte orașe ale țării. Ideea de a le oferi abonamente clienților fideli nu e una modernă, cum am putea crede, ci una practicată de zeci de ani, chiar și În bordelurile interbelice autohtone. Pe aceste abonamente erau trecute suma plătită de client, numele prostituatei la care acesta avea intrare, și două mențiuni: una referitoate la faptul că noaptea Întreagă se socotește două numere (clientul neplătind În plus pentru restul partidelor amoroaseă, și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
teoreticieni, la adevărata să valoare. Efortul de reconsiderare a subiectului, din această perspectivă, oferă cititorului, mai ales celui dornic să învețe, nu doar să viziteze ideile altora, un material care face legătura peste timp cu contribuții datorate geografilor și istoricilor interbelici care au dedicat pagini memorabile temei S. Mehedinți, V. Mihăilescu, Al. Rădulescu ș.a. Cel de-al doilea pilon al construcției oferite de cartea lui Ciprian Beniamin Benea, la fel de solid și de interesant că și primul, este constituit de analiză negocierilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe plan internațional a aparut ocazia prielnica, fiind tergiversate în momentul în care între părți s-au ivit anumite probleme ce erau influențate tot de contextul ce caracteriza relațiile internaționale în acea perioadă. Între România și Regatul sârbo-croato-sloven în perioada interbelică au existat relații de bună vecinătate, dovada acestui fapt fiind Protocolul din 4 noiembrie 1923, în baza căruia s-a făcut un schimb de comune și a avut loc o rectificare de frontieră. Bulversarea adusă în lume de cel de-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nou - ...fără evenimente deosebite... - ...ca majoritatea călătorior. Cu atât mai bine. Deci tot înainte prin iarna care se anunță. Interesant e că Eugenia Ionescu se folosește ca într-un documentar în toată regula de fotografii pentru a reconstitui atmosfera Câmpinei interbelice, a casei, a părinților, unuia dintre frați care suferea de o boală cumplită. Pe scaunul alb al atelierului Olteanu, la masa mică tot albă, pe care e deschisă o carte, își reazemă capul cu părul foarte scurt de mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
des, ușor obsedant - a funcționat ca un impuls al credinței în binefacerea învățării permanente, în pregătirea profesională asiduă, a condus și a conturat ardoarea cu care argumentează necesitatea învățării profesionale, comparabilă, poate, doar cu persuasiunea cu care academicienii din perioada interbelică propovăduiau alfabetizarea mulțimilor. Intr-o viață desfășurată în „interiorul” cărților - 35 de ani de bibliotecă - sămânța perfecționării a crescut și a rodit zilnic, transformându-se în conștiință, în meditație, în acțiune... O demonstrează și cele 6 cărți anterioare - dedicate exclusiv
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ca o concluzie la acest capitol de deschidere a lucrării, menționez principalele premise ale abordării pe care o propun: 1. Diversitatea este cel mai bun mediu pentru a găsi soluții la dezvoltarea comunităților locale. Raportările le voi face la perioada interbelică, la perioada comunistă, la societăți cu tradiție în promovarea DEVCOM, la instituții, comunități și autori din zone foarte diferite. 2. DEVCOM nu se reduce la o listă de reguli de bune practici, indiferent cine propune respectiva listă. DEVCOM ca „rețetă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de durată al lui Constantin Angelescu, 1933-1937. Numărul școlilor primare a crescut de la 7.915, înainte de Unire, la 8.081 în 1918-1919, ajungând la 17.385 în 1937-1938 ș...ț. Comitetele școlare. Întrucât bugetul de stat al României din perioada interbelică nu putea susține singur o asemenea extindere rapidă a sistemului școlar, mare parte din costurile în bani și forță de muncă implicate au fost acoperite cu sume adunate prin intermediul comitetelor școlare 3, a căror rețea a fost înființată prin Decretul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
chip, ne așezăm pe o canapea, începe o conversație cu o femeie de dincolo de masă, e atent, însă, la tot ce fac și îmi sare în ajutor, îmi face recomandări, elegant, recunosc în felul lui de a fi maniera intelectualilor interbelici cu stare bună, intelectualii care tratează dezastrele cu seninătate, îmi place această detașare a lui Jozsi, alunecăm într-o conversație pe teme de destin, se ridică și mă invită la o plimbare prin grădină, îmi dau seama că vrea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Constantin Sasu, nu avea decât patru clase primare, situația familială și vremurile de răscruce dinaintea primei conflagrații mondiale nepermițându-i continuarea școlii. Cu toate astea, talentul său înnăscut a scos la iveală zvâcniri lirice și incantații memorabile, publicate în perioada interbelică în „Glasul Bucovinei” și în „Gazeta Poporului” de la Suceava, adunate în volumul de poezii populare publicat în 1922 sub titlul Și vechi, și noue... urmat de o carte de cântece intitulată În războiu și după războiu. Combatant în primul război
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că nu seamănă cu nici o altă operă epică din literatura universală. Iranienii înșiși au aflat târziu că Sadegh Hedayat e cel mai mare scriitor al lor din modernitate. Avea dreptate postul de radio BBC, care, într-o emisiune din perioada interbelică, afirma cu autoritatea-i binecunoscută: „Iranienii nu-l cunosc pe cel mai mare scriitor al lor.“ Născut în 1903, marți, 17 februarie, la Teheran, Sadegh Hedayat e fiul cunoscutului (în Iran) poet și critic, Reza Quli Khan Hedayat. Viața exterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
India, Azerbaidjan... Călătorii pline de tâlcuri... A avut și o scurtă experiență politică, în partidul Tudeh, din care a ieșit - cum altfel? - dezgustat... Dar viața interioară e de-a dreptul fascinantă. E greu de imaginat pentru noi că în Iranul interbelic, atât de agitat și de contradictoriu, putea trăi un intelectual atât de strălucitor, din specia rară a rasaților, de o exigență ieșită din comun, un gânditor independent în fond. El, care era o veritabilă enciclopedie, un ciudat renascentist modern, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
asta, cu atât mai bine dacă sunt în măsură să-i aduc ultimul strigăt în literatură. Necesar este a citi, a traduce, a scrie.“ Cuvintele acestea par să trădeze gândirea unui european, dacă vreți, a unui prozator român din perioada interbelică (îmi vine în minte Camil Petrescu). Ele aparțin lui Sadegh Hedayat și sunt spuse într-o discuție cu unul dintre emulii săi, când literatura persană învăța alfabetul modernității. Și el e obsedat de „arderea etapelor“, de principiile scriiturii, de sincronism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
așteptare al unui intelectual pentru care culturile orientale importante nu aveau secrete: un encicloped căutându-și contururi fulgurante în afara Iranului. E uimitor pentru noi, europenii, să constatăm ce univers referențial bogat și divers putea avea un scriitor iranian din perioada interbelică: Sartre, Zweig, Kafka, Colette, Maupassant, Cehov, Voltaire, Lamartine, Caldwell, Maugham, Th. Mann, Camus, V. Woolf, Werfel, Steinbeck, Joyce, Wilde, Cocteau, Gide, Nietzsche, Freud, Herschfield, Krafft-Ebing, Hesse, Dostoievski, Balzac, Hoffmann, Dickens, Poe, Gogol, L. Tolstoi, Faulkner, Hemingway, Merimée, Th. Gautier, Gobineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
-nseamnă că trebuie să-i inter zică, dintr-o mascată invidie, discipolului său teoretic, rolul ( cît ar fi el de mic). În jurnalul Monicăi Lovinescu dau peste o Însemnare despre moartea unei actrițe care a făcut vîlvă În teatrul românesc interbelic : Leni Caler (a fost, printre alții/altele și iubita lui M. Sebastian). De ce spune fata lui Eugen Lovinescu că-i era dragă histrioanca? Deoarece „ nu știa să-i vorbească decît de bine, pe toți”. Rară calitate la comedieni, zău așa
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Eu mor de rîs și de plîns, deoarece eroinele lui An ton Pavlovicoi vroiau, dragele de el, „La Moscova!” ( nu „La Popa Nan”)... Nu contează, tot aspirație nefericită e... Apoi o Întreb pe simpatica convivă, de ce un critic din epoca interbelică a spus că piesa lui G.M.Zamfirescu miroase a „drojdie și obială”? Fata nu știa ce-i aia obială, dar despre drojdie credea că e legată de...bere! I-am ex plicat contextul ; a Înțeles, fiindcă e deșteaptă ( dar nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
rudă lui...Bahtin! Hm... Citesc În Alex Ștefănescu (unul dintre scriitorii mi preferați) pasaje despre România mea, România care m-a făcut nostalgic, da’ nostalgic În sens elitist. Firește - ceea ce neocomuniștii nu vor afla vreodată! e vorba de perioa da interbelică. Nu erau televizoare, nu era e-mail, nu era Pepsi, dar nu erau nici mitocani, grobieni, țigani, mizerie, corupție, răutate. Dar să citez din ilustrul critic :”...Calea Victoriei, cu mașini, trăsuri și o mulțime de oameni, Într-o zi Însorită. [...]Mașinile trec
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de băuturi scumpe și-și luă avânt, pentru început, cu o cafea lungă. Apoi se decise pentru un coniac, respectând oferta doamnei ministru. Se relaxă privind în jur. Îi plăcea vila asta boierească veche, cu aerul ei rafinat, reflectând epoca interbelică. "Ce casă super, nene! Ăștia d-au făcut-o să vede că erau barosani adevărați, nu făcuți la apelu' bocancilor. Jupâni dă jupâni, frate! Da, da... Nu să mai fac case d-astea, cu sclupturi meseriașe uite, până și pă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]