4,226 matches
-
importantă mai ales pentru începători: -reducerea insuficientă din suprafața ocluzală; -reducerea neuniformă a suprafeței vestibulare și/sau orale cu prezența de retentivități; -reducerea axială minimă a fețelor vestibulară și orală la dinții laterali ceea ce amplifică incidența contactelor premature și a interferențelor, mai ales pe partea nelucrătoare; -prepararea exagerată în zonele mai accesibile; -retentivități în zonele mai puțin accesibile (de exemplu fețele disto-orale); -prepararea insuficientă în zona terminală a bontului; -convergență prea mare a suprafețelor proximale. Prepararea dinților pentru coroane mixte Norma
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
frontală, proteza parțială cu axul de inserție vertical va fi inestetică datorită spațiului dintre șea și dinții stâlpi (fig. 4.63). Aspectul protezei va fi îmbunătățit dacă axul de inserție este ghidat de edentația terminală (fig. 4.64). Zonele de interferență În cazul existenței unei interferențe osoase vestibulare maxilare, inserția șeii la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de inserție vertical va fi inestetică datorită spațiului dintre șea și dinții stâlpi (fig. 4.63). Aspectul protezei va fi îmbunătățit dacă axul de inserție este ghidat de edentația terminală (fig. 4.64). Zonele de interferență În cazul existenței unei interferențe osoase vestibulare maxilare, inserția șeii la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei, determinând pătrunderea acesteia în zonele retentive (fig. 4.68). Proteza fiind în contact cu fața distală a caninului (zona de interferență), este acceptată din punct de vedere fizionomic. 3. Croșetele Croșetele constituie legătura directă a protezei parțiale cu dinții naturali de pe arcadă. Croșetul este elementul de menținere și stabilizare cel mai vechi cunoscut și trebuie considerat și ca mijloc de profilaxie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetic, componenta mai rigidă rămânând deasupra acesteia. Astfel, dacă croșetul nu are traiectoria corectă, vârful croșetului poate fi plasat inutil aproape de marginea gingivală, iar porțiunea inițială a croșetului va fi plasată mult prea sus la nivelul dintelui încât poate crea interferențe ocluzale. Există excepții ale acestui principiu - de exemplu, dacă dintele are o coroană clinică prea lungă. În această situație, linia ecuatorială poate permite croșetului trecerea de la o retentivitate mare la una mică fără compromiterea poziționării porțiunii distale sau proximale a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de primitate, secunditate și terțitate sau între diferitele tipuri de travaliu fizic (Eco [1976] 2003: 236), cum ar fi recunoașterea, ostensiunea, replicile și invențiile. c) Semiotica este axată pe inter/ transdisciplinaritate. Motivul acestei inter/ transrelaționări se află
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
subtipuri. Subtipul celor două puteri recunoaște domeniile juridice distincte ale statului și ale religiei în cadrul unei acomodări biserică-religie și stat-regim care poate include stabilirea bisericii (recunoașterea oficială și sprijinul bisericii de către stat). De asemenea, poate include suspiciune reciprocă, luptă și interferență interinstituțională. Acest aspect poate reprezenta un lucru bun, dar și unul mai puțin bun. Depinde din ce perspectivă gândim aspectele vieții contemporane. Separarea strictă elimină toate legăturile tradiționale, legale și organizaționale și majoritatea formelor de acomodare între stat și religie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
38 . 10-23 J/ K, o concluzie nu numai experimental validată, acum și teoretic, ce a constituit valorificarea în prezenta lucrare a unei alternative de îmbogățire a teoriei rezonanței (coerenței), construită la intersecția teoriei pulstonice cu teoria transmisiei informației. Rezultatele acestei interferențe au stat la baza elaborării uneia de interfață: teoria pulstonică și energetică a informației (TPEI) subordonată unei (bio)fizici, ce a fost deja prefigurată, acum fizica (bio)câmpului informațional. Este curios faptul, că postulatul constanței vitezei luminii are o însemnătate
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
diferitelor structuri senzoriale și extrasenzoriale (cod bară spațial), unde permit conturarea unor adevărate structuri a capcanelor ierarhizate, ce pot inclusiv reflecta astfel unele aspecte subiective ale mișcării progresive ale psihomului deja menționat, ale gândirii și din corespondența dintre structurile concrete, interferența structurile psihice cu cele matematice, dintre afectiv și efectiv, adică la limita dintre senzorial și extrasenzorial. Geneza acestor capcane la nivelul corpului fizic (trupul omenesc) face obiectul de interes al ILBE, întrucât fluxurile de pulstoni sunt generate în urma aceluiași proces
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
ca un tot unitar) până la cele ale organismului social, care se comportă la fel, ca o modalitate alternativă de integrare (info)energetică în Univers (π). ILBE presupune o înțelegere pulstonică a (info)energiei și lasă deschisă calea spre cercetarea problemei interferenței materiei vii cu lumina și/sau a luminii vii cu materia interpretată ca un dat tehnologic (moartă). Dar între materia vie și cea moartă (minerală, de pildă) există o interdependență, ce nu trebuie nici măcar demonstrată, iar a acesteia din urmă
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
spiritual și reciproc. Dacă ILBE se ocupă cu precădere de explicarea modului, în care funcționează DEMO generatoare de (info)energie și de efectele secundare BEMP, când se manifestă un mecanism de rezonanță pulstonică bazat pe fenomenul fizic al modulării, al interferenței, al interacțiunii coerente, atunci se instituie și echivalența (aceeași unitate de măsură: 1Bz, pulstonul, prima valabilă pentru dimensiunea oscilatorie după, cum am precizat, iar a doua pentru dimensiunea corpusculară) între cele două componente structurale (informație/energie), pe care existența lumii
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
de tip spațial, tridimensională) de 10 la puterea 9-10 la puterea 11 a automatului celular. Dacă ținem cont de dimensiunile nanometrice ale moleculelor, un circuit logic/digital se realizează cu molecule prin comutări secvențiale într-un timp ceea ce are semnificația interferenței între organic/spirit (instinctual/rațional). O astfel de construcție DEMO este propusă din perspectiva unei discipline de mare forță explicativă și aplicativă: PULSTONICA, o neuroștiință a complexității, iar autonomia științifică a pulstonicii a fost câștigată încă din start deoarece obiectivul
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
acest sens de o reală importanță sunt aserțiunile TPEI în măsură să explice mecanismele de transfer energo-informațional de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) și reciproc; o interconexiune biotehnologică: știința, ce cercetează procesele de generare, conservare și transmitere (interferență) a emisiilor (info)laserbioenergetice la nivelul sistemelor (bio)logice descrise în analogie cu sistemele de laseri (bio)tehnici spre a explica efectele câmpurilor exterioare (naturale și/sau artificiale) asupra sistemelor (bio)logice receptoare, conform teoriei pulstonice și/sau a celei
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
cărora acționează câmpul pulstonic. În mod similar acționează radiațiile emise de laserul medical, de polarizatoarele speciale sau de filtrele de lumină cromatică etc. În calitate de stimuli pulstonici, aceste surse de energie informațională (ne)convențională sunt susceptibile de a genera procese de interferență cu un dublu efect: (a) de acțiune directă asupra zonei vizate cu niște consecințe terapeutice variate prin efecte pulstonice oferite sau/și termice ca manifestare senzorială, când au loc fenomene de vindecare (info)energetică a unor boli cu deficit de
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985. 5. Augustin, Revizuiri... = Augustin, Retractationes (Revizuiri), traducere de Nicolae I. Barbu, Postfață de Ioan G. Coman, Editura Anastasia, București, 1997. 6. Carmen-Maria Bolocan, Catehetica și Didactica Religiei... = CarmenMaria Bolocan, Catehetica și Didactica Religiei - interferențe și deosebiri, Editura Performantica, Iași, 2005. 7. Ioan Cerghit, Metode... = Ioan Cerghit, Metode de învățământ, ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2002. 8. Pr.Prof.Dr. D. Călugăr, Catehetica... = Pr.Prof.Dr. Dumitru Călugăr, Catehetica, Editura Institutului Biblic și de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ele dezvoltate pe agroterasele vechi, multiseculare, care introduc varietate în peisajul regional (n.a.). și într-un caz și în celălalt altitudinea are un rol cert, dar intervin frecventele inversiuni de temperatură și, în cazul depresiunilor Giurgeu-Ciuc se fac simțite unele interferențe ale circulației atmosferice (și dispunerea longitudinală a acestora, care favorizează umbrirea persistentăn.a.). Toate la un loc constituie frâne în dezvoltarea agriculturii. Situația se repetă și la alte depresiuni din Carpații Orientali (Dornelor, Maramureș etc.). Dar nu toate depresiunile carpatice
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un singur teritoriu literar sau lingvistic și adesea nici măcar o singură operă. La un moment dat, întro literatură constatăm coexistența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însumează, întro formă generalizată, principalele orientări și opțiuni estetice ale unui grup de scriitori. Dar literatura nu poate fi „măsurată“ după tiparul unic al unui pat al lui Procust, fiindcă este un fenomen dinamic, profund creativ. Ea presupune spații de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
explicit afilierea la clasicism, operele lor nu poartă exclusiv această amprentă, după cum este și firesc, în măsura în care nici unul din curentele artistice existente vreodată nu a reușit o coagulare perfect omogenă în substanța literară propriu-zisă. Aceasta deoarece tărâmul creațiilor este unul al interferențelor, al combinărilor și al modificării principiilor, un spațiu al jocurilor de lumini și umbre, care se sustrage unei concretizări solide și pure a unei ideologii. Prin urmare, pasul dinspre teorie înspre creație nu se realizează întotdeauna într-o proporție echilibrată
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
celor trei unități."35 O altă normă a clasicismului privește separarea genurilor literare, fiecare fiind considerat a avea realitatea sa distinctă și ca urmare regulile sale particulare conform unui model ideal, diferențiat în funcție de categoria avută în vedere. Nu se admit interferențe, ezitări sau forme hibride. Această intenție purificatoare a dus la un fel de specializare a scriitorilor epocii clasice, care au preferat perfecționarea doar într-un anumit domeniu: Racine scrie doar tragedii, Molière doar comedii, Boileau, satire și poeme didactice.36
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu se poate vorbi de nici un autor pe deplin clasic sau pe deplin romantic, nici la nivelul operei, nici la nivelul crezului artistic. Desigur, concretizarea unilaterală a unei doctrine literare este imposibilă în orice timp sau spațiu; cu toate acestea, interferențele complicate din operele pașoptiștilor rămân o manifestare aparte. Ilustrativ este, în această ordine de idei, cazul lui I. H. Rădulescu figură dominantă a perioadei care își va schimba radical opiniile dinspre orientarea de tip clasic spre cea de factură romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
manifestările din epoca pașoptistă. Este, de altfel, unul dintre puținii autori care analizează această epocă din perspectiva clasicismului, restul exegeților preferând unghiul de vedere romantic. Astfel, majoritatea lucrărilor dedicate pașoptismului subsumează această etapă romantismului românesc, atrăgându-se totuși atenția asupra interferențelor clasice. Sintetizând, se vorbește despre un romantism românesc însă nu și despre un clasicism românesc, deși mărturisirile de credință la nivel teoretic ar înclina balanța net în favoarea folosirii și a acestui termen. Cu toate acestea, după cum am mai sugerat, prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de circumstanțele zbuciumate ale activității politice a scriitorului sau de alunecarea în sfera de influență a romantismului. În orice caz, proteismul marelui pașoptist a dus la controverse ulterioare în ceea ce privește încadrarea sa. D. Popovici îl consideră mai mult un clasic cu interferențe romantice, pe când ulterior, Paul Cornea îl va desemna un romantic care a perceput clasicismul doar în liniile sale generale 216. Această ultimă perspectivă este, de altfel, cea mai des întâlnită în studiile critice sau istoriile literare unde Heliade figurează printre
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
intimă cu Dumnezeu, legați de comunitatea lor religioasă, dar în același timp făcînd parte dintr-o comunitate politică preocupată de viitorul concetățenilor; din acest dublu jurămînt de supunere se pot naște conflicte de obligație, istoria contemporană oferind numeroase exemple de interferențe între politică și religie 7. De aceea, a urmări istoria democrației creștine înseamnă a pune întrebări privind istoria raporturilor cu papii, cu ierarhiile ecleziastice, cu organizațiile catolice sau protestante; înseamnă de asemenea a evoca itinerariul spiritual și militant al cadrelor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]