1,749 matches
-
al formei în cadrul artei este arătat și de Lessing, pentru care "timpul semnifică "forma pură" a poeziei, iar spațiul este "forma pură" a artei pictoriale"2. Pe de altă parte, pentru Gadamer arta se află într-un raport de înțelesuri (interminabile) cu subiectul. Înțelegerea artei presupune înțelegerea locului pe care arta îl joacă în cadrul experiențelor noastre asupra lumii. Arta este ceea ce ni se adresează iar subiectul experimentează înțelesul său artistic. Astfel, putem observa că definițiile tradiționale și contemporane au dus la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cuvintelor și a propozițiilor, dar și interpretarea tropilor ontologici, a semnului și al simbolului. Prin urmare, opera literară este caracterizată de starea permanentă de deschidere, stare înțeleasă de Blanchot (L'espace littéraire, 1955) ca transgresivă, numind opera literară o scriitură interminabilă. În final, opera literară este spațiul de manifestare a activității scriitoricești care, conform ontologiei formale, apare ca un obiect purtător de proprietăți dependente, la rândul lor, de obiect 6. 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
redacție în 1884), Ioan Slavici (în 1893), Al. Macedonski (prin 1893-1894). Se reproduc versuri aparținând lui V. Alecsandri, Al. Vlahuță și se inserează în sumar poezie ocazională. Un foileton cu traduceri din literatura franceză (Proscrisul de H. Rochefort, dar și interminabile romane de aventuri) ocupă, de câteva ori pe săptămână, partea de jos a unor pagini. Odată cu venirea la conducere a lui Ioan Nădejde, dar mai ales începând din noiembrie 1907, când misiunea de apărător al opiniilor liberale e preluată de
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
precisă; în Bulgaria sau în România, accesul la dosare este încă dificil. Astfel, revoluția documentară permite accesul la documentele interne ale sistemului comunist și aruncă o lumină nouă asupra unor întregi sectoare ale istoriei sale, punând capăt ipso facto unor interminabile polemici. Ea facilitează interpretările datorită nenumăratelor documente scoase la iveală. Totuși, fonduri decisive rămân cvasi-închise - în Rusia, cele ale KGB sau ale Armatei Roșii*. Altele au fost distruse din cauza caracterului lor compromițător, fie în momentul căderii regimurilor comuniste, fie cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de o juntă de salvare națională, condusă din iunie de către colonelul marxist Vasco Gonșalves. Actorul decisiv este Mișcarea Forțelor Armate (MFA), grupare politico-militară urmașă a Mișcării căpitanilor, formată câteva luni mai devreme de niște tineri ofițeri ce se opuneau prelungirii interminabilului război colonial început în 1961 în Angola, Mozambic și Guineea Bisau. Comandantul Antunes i-a redactat programul „celor trei D”: democratizare, decolonizare, dezvoltare. Iar mișcarea este susținută de șeful statului-major și adjunctul său, generalii Spinola și Gomes, pe care guvernul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
necesare activității de conducere este pertinentă și trebuie reținută ca atare. 2.3. Teoriile comportamentistetc "3. Teoriile comportamentiste" Au apărut și s‑au dezvoltat în continuare și ca o alternativă la teoriile personologice. Prin anii ’50, constatându‑se ineficiența listelor interminabile de trăsături, de cele mai multe ori contradictorii, în studiul conducerii, cercetătorii și‑au pus problema dacă nu cumva, schimbând unghiul de vedere al investigării persoanei, s‑ar putea apropia mai mult de soluționarea problemei. Așa încât, rămânând centrați pe persoana conducătorului, ei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identifica trăsăturile și comportamentele liderilor de succes, ceea ce ar fi extraordinar de benefic, deoarece în felul acesta s‑ar rezolva problema formării trăsăturilor psihocomportamentale care asigură succesul în activitatea de conducere. Din păcate, el se pierde în stabilirea unor liste interminabile de trăsături și chiar de comportamente, rareori aceleași în taxonomiile diferiților autori. 3) Modelul postulează ideea generoasă a existenței unei relații cauzale între trăsăturile/comportamentele liderului și eficiența activității sale. Numai că studiile empirice au arătat că o asemenea corelație
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Reinventarea timpului. Asistăm astăzi la o îngrijorătoare accelerare a timpului. Pe măsură ce timpul de muncă scade, avem mai puțin timp la dispoziție, suntem pe cale de a instituționaliza o societate a nerăbdării (3 minute de așteptare la un telefon ni se par interminabile, ne enervăm când cineva ne vorbește lent etc.). Iată de ce reinventarea urgentă a timpului devine o obligație. Trebuie reinventat timpul care să respecte ritmurile noastre biologice, să redea un loc așteptării, relațiilor intime, imaginației creatoare, actelor gratuite și viselor. Timpul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceea, alți cercetători au încercat să depisteze tocmai aceste alte nevoi care intervin în motivarea comportamentului. Multă vreme însă nu se depășește faza „colecționistă” care constă în inventarierea cât mai multor nevoi/motive capabile să stimuleze organismul. Se propun liste interminabile de motive care, cel mai adesea, erau reduse la nevoi înnăscute, la instincte și, mai ales, la jocul acestora. Se explicau astfel mai degrabă comportamentele generale ale oamenilor și animalelor, cu precădere cele de joacă și de învățare, dar mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiunea atâtor protagoniști cu interese divergente, n-a reușit să rezolve problema esențială, cea a dezvoltării „noilor națiuni”. Au fost prea multe compromisuri fragile care le-au Îngreunat viitorul și care au rămas surse de conflict; lista acestora ar fi interminabilă pentru: Pakistan, Kashmir, Bangladesh, Tibet, Eritreea, Biafra, Ciad, Ruanda, Burundi, Mauritania, Gabon, Congo etc. Împotriva neocolonialismului Ordinea colonială a fost Înlocuită de o „nouă ordine economică și politică internațională”. Încă din 1949, președintele Truman anunța, În celebrul punct IV din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un recipient de porțelan trandafiriu. Nu știam niciodată cât voi sta închis. Prezența mea în castel, în anumite perioade, devenea, se pare, indezirabilă. Când mi se da drumul, mama, întotdeauna obosită, șovăitoare în mișcări, cu glasul abia șoptit, îngâna rugăciuni interminabile de iertare. Pete vinete îi împodobeau obrajii surpați, gâtul alb, brațele rotunde. Mă obișnuisem. Sufletul meu căpătă, încetul cu încetul, crini, flamuri, coifuri, turnuri, îngeri, lumină. Îndeosebi o nesfârșită lumină răbdătoare; mănunchi de raze subțiri bănuind, căutând, pipăind, posedând puritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
pe mai multe scene (de exemplu, la Teatrul Residenz, la München, la teatrul din Berlin) să-i dăm o mare lovitură pronunțând divorțul dintre Moliere și Hofmannstahl-Strauss. Prologul genial al lui Hoffmannstahl, care trebuise să sufere atâtea tăieturi după spectacolul interminabil de la Stuttgart, a fost recompus de mine în întregime (într-un spirit pe care îl consider foarte fericit - premiză a operei Intermezzo)... Hofmannstahl l-a completat pe Molière, cu un al treilea act fermecător (inclusiv ceremonia turcă) și, pentru această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
să constat că încă se mai scriu cărți, considerate de mulți chiar foarte bune, la care simt nevoia să sar peste pagini întregi. Dacă, să zicem, îți duci personajul (și, implicit, cititorul) pe peronul unei gări, ce rost are să insiști interminabil pe descrierea gropilor din asfalt, a firimiturilor ciupite în grabă de trei vrăbii zgribulite, din fața unui băiat cu geacă roșie, fes deșirat și pantaloni de trening, pe vocea obsesivă care se aude dintr-un difuzor: „Trenul X pleacă în cinci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
pe atracția sa fatală către trucul ieftin. Aceasta este, de asemenea, urmată de o amintire clară a situației aflată în curs de derulare în povestirea principală. Și tot nu știa că se afla în trenul greșit. Gluma continuă cu o interminabilă descriere, proprie stilului nabokovian excentric; apoi se reia narațiunea propriu-zisă Conductorul... mai avea de lucru cu trei vagoane înaintea ultimului, în care călătorea Pnin. înainte să ne delectăm cu încîntătoarele ramificații ale așa-zisei „încurcături pniniene”: unde să păstreze manuscrisul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și în trenul care ne readucea pe 2 decembrie în Capitală. Profesorul Askenasy se dovedise deci un mare amator de teorii ale specificului național românesc. Acest vast domeniu, care ne pasionează pe toți la Dunăre și Carpați, constă într-un interminabil discurs narcisic, uneori exaltat, adesea toxic, care oscilează între megalomanie și ură de sine - ori le combină neașteptat pe ambele în doze variabile. Preocuparea maniacală de a defini românitatea, înainte sau în loc de a trece la acțiune pentru transformarea țării, preferința
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
trecute cu vederea, uitate, nu s-au evaporat în timp, anulându-se unele pe altele, ci au crescut în straturi, până la izbucnirea finală. Micile fixații ale copilăriei, manifestările timide ale unui complex al Electrei, șocul expunerii la violența prezentului, negocierile interminabile legate de plecările de acasă, cu fiecare ocazie, Dawn, dar mai ales Suedezul, ratează milimetric. În timp, aceste infime distanțe creează deviații enorme. Unul dintre cele mai tensionate momente ale cărții este cel în care, după cinci ani de la momentul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
originea emiterii mesajului și fără a se cunoaște destinatarul; realitățile de gradul II formate de emițători sau realitățile de gradul III formate de către receptori sînt luate realități de gradul I și confundate cu datele brute. E un univers cacofonic, o interminabilă agonie de spirale, o nebunie mută a denigrării realului. O apocalipsă mediatică. Tautismul este construit prin contracția a doi termeni: autism și tautologie. Autismul este boala auto-închiderii, a incomunicabilității, a izolării într-o lume proprie, fără dorința de a evada
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
receptorului. Într-un univers unde totul comunică, fără să se știe originea emisiunii, fără să poți determina cine vorbește, în acest univers fără ierarhii, decît încîlcite, unde baza este vîrful, comunicarea moare prin exces de comunicare și sfîrșește într-o interminabilă agonie de spirale. Asta numesc eu "tautism", neologism care îmbină autism și tautologie, evocînd totalitatea, totalitarismul. Acestea sînt cele trei metafore care constituie ansamblul fenomenului comunicațional. Ele se identifică cu trei viziuni despre lume și cu trei politici foarte actuale
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
deoparte, o altă instanță se naște: suprapunerile, imbricațiile și instituțiile încălecate proliferează 107. Și aceasta cu atît mai mult cu cît compromisurile sînt necesare între experți și oamenii politici, între adevărul unora și cel al altora. Totul se înfășoară atunci interminabil într-o serie de lanțuri scopuri-mijloace, perfect redundante. Care sînt, deci, funcțiile latente ale redundanței? Ea tinde să suprime eroarea și să asigure cea mai înaltă fiabilitate. Transmiterea informațiilor este un bussiness foarte riscant, ne spune Landau. Un mijloc bun
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în cutia sa, adică în casa sa, crede că intră în contact simultan, imediat cu toți ceilalți, într-un întreg sincron, ecosistemic, ba chiar autogestionar. Dar toți intră în contact doar cu ei înșiși. Autism tautologic prin care se repetă interminabil aceeași ceremonie abstractă. Autism totalizant prin care sîntem diluați în absolutul lumii, din cauză că nu ne-am separat de el pentru a-l înțelege. Dar, dacă simulacrul este una din realitățile care ne așteaptă, mai trebuie mult pentru ca această schemă, puțin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înlocuiască toate vechile figuri care adunau și confereau identitate, ca națiunea, suveranitatea și, element foarte central, egalitatea. Comunicarea nu este legătura între doi subiecți egală? Fără îndoială, numai că, în autism, egalitatea lipsește la apel și mașina tautistă nu comunică interminabil decît cu ea însăși, într-un solipsism circular perfect. C) Tautismul: teologie totalitară. Totalitar, tautismul. Pentru că pretinde să aducă lumii, foarte simplu, cunoașterea, egalitatea (?), fericirea, munca-loisir pentru toți, prin mașina slujitoare-stăpînă: acestea sînt cuvintele dominante ale discursului inaugural al responsabilului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a doua oară, cînd cel ce interpretează lucrează pentru punerea în comun a sensului: "Ce vreți să spuneți? Asta ați vrut să spuneți? Nu este ceea ce ați vrut să spuneți?" În aceste cazuri, sensurile vor putea fi numeroase, și exegeza interminabilă. Presupuneri și subînțelesuri sînt la lucru în sensul comun, și "A spune" se situează în spatele lui "Spus", ca o rezervă polifonică cu multiple întrebuințări. Această profunzime obsedează cuvîntul și programul nu o suportă. Profunzimea care nu are nimic metafizic, dar
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este extenuant. Lamentația de înfrângere a deputatului lasă să se-ntrevadă o notă de ușurare autentică: "Gata cu viața febrilă în capitală patru zile pe săptamână, chinuită de incertitudinea agendei și a programelor mereu schimbate. Gata cu sesiunile de noapte interminabile și cu votarea până în zori. Gata cu corespondența zilnică voluminoasă și epuizantă. În sfârșit libertatea este redobândită...". (dintr-un editorial din Meridional, 25 Noiembrie 1962). Zeci de comentarii similare pot fi regăsite în memoriile multora dintre deputații de rând și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Stoica a Înființat o fundație culturală, care se bucură de vizita unor prestigioși scriitori români și străini. Îl salut din chenarul acestei pagini, și retrăiesc, În amintire, nu puținele seri și nopți petrecute Împreună, cu „fratele Nichita”, În uriașe și interminabile discuții „literare”, care ascundeau, nu rareori, nu numai ambiția noastră de „a publica” În sfârșit și de a deveni scriitori „stimabili”, dar și frica noastră afundă, irațională, de vremurile staliniste și de corifeii săi brutali, care se credeau la Începuturile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
le distrugă, pentru că în lipsa formulei de preparare a ceaiului de crospec planta aducea numai nenorociri. Chiar însuși Emar-Hud, făcând exces de crospec a peregrinat în spațiu și timp, fără putința de a se readuna "într-un unic focar", pierzându-și interminabil identitatea și trăind propriu-zis în oglindă. Din această cauză el pretindea că-și ortografiază numele Emar-Hud, însă varvarienii descopereau profilându-se doar numele Mare-Duh... Aceste bizare note aveau în final trei fraze scrise cu litere de tipar: "Tragedia smintirii lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]