1,806 matches
-
-o, poate, niciodată... Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie! (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Motivează folosirea cratimei în primul vers. 2.Evidențiază, prin două elemente, prezența eului liric. 3.Explică rolul interogației. 4.Precizează valoarea expresivă a punctelor de suspensie. 5.Transcrie o imagine auditivă. 6.Interpretează prezența adverbului poate. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Un aer de platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata:”noi nu trăim decât cinci-șase ani!” (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele cuvintelor exotic și enigmă. 2.Menționează gradul de comparație al adjectivului bătrân de tot. 3.Motivează rolul interogațiilor formulate de Pascalopol. 4.Precizează perspectiva narativă folosită de autor. 5.Notează două asemănări/ deosebiri sesizate de Felix, la Otilia. 6.Explică replica fetei: noi nu trăim decât cinci-șase ani. 7.Schițează, în 4-6 rânduri, portretul lui Pascalopol. 8.Comentează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Marin Preda, Moromeții, vol. II) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Notează antonimele cuvintelor: lesne, mic. 3.Indică modul de formare a cuvintelor: dintotdeauna, niciodată. 4.Identifică un posibil destinatar al mesajului de mai sus. 5.Explică rolul interogațiilor din cadrul fragmentului. 6.Precizează două trăsături ale modului de expunere prezent. 7.Evidențiază relația personajului Moromete cu proprii copii. 8.Exemplifică o trăsătură de caracter, așa cum reiese din citat. 9.Comentează, în 4-5 rânduri, ultima frază: Ce-i înveți, fiindcă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5.4. Prezentarea metodologiei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2001. </ref> identifică pentru mass-media: funcția informativă; funcția corelativă; funcția continuativă; funcția de divertisment și amuzament; funcția mobilizatoare. Noile sisteme media sunt diverse și livrează cantități copleșitoare de informații, pentru consultarea cărora cetățenii depun minimum de efort. Rămân, desigur, toate interogațiile cu privire la capacitatea indivizilor de a filtra informația primită astfel încât să evite sau să reducă riscul de a-și însuși informații denaturate voit sau nu. Intens dezbătută pe alocuri, ideea unei legi a presei a generat tensiuni ce nu se atenuează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se solicite afilierea. Departe de asta, anul 2010 a accentuat direcția prefigurată în anul anterior. Manifestările și consecințele în plan strict jurnalistic sunt prea proeminente pentru a fi justificată vreo prezentare a lor aici. Concomitent însă, au apărut nu doar interogații și îngrijorări, ci și consecințe în zona politicului. Se pune întrebarea: care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
scrie altfel despre altceva va fi și cheia Dilematicei. Dar asta mai târziu.... Rubrica ce implică atât creionarea unui personaj celebru/celebrat cât și parcurgerea unui drum inițiat de o întrebare poartă numele “Dosar”. În general revista de față lansează interogații spre meditare, spre a le elucida la finalul articolului, amintind de simbolul șarpelui ce-și mușcă propria coadă. Iar a propune dileme pare a fi un sens existențial, un modus vivendi. Pentru că inteligența este capacitatea de a urma cu docilitate
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
și se oprește poate, la ANCHETĂ. Cărțile al căror subiect este dezbătut în scrieri deschid un cerc extrem de larg. Recenzată până și Gossip Girl, toate volumele au șanse egale de a purta pecetea dilemei. Și oare se poate extrage o interogație pe cât posibil neretorică din volumul amintit al lui Cecily von Ziegesar, supranumit și “Sex and the city pentru adolescenți”? Adina Popescu a pus punctul pe i. Bineînțeles, cărțile de actualitate culturală nu sunt trecute cu vederea, chiar sunt primele invitate
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
dintre cele mai diverse. Mărturisesc că nu de puține ori sunt pus în dificultate atunci când încercările mele de a-i da explicații pe măsura puterii ei de înțelegere nu reușesc. Privirile și mintea iscoditoare ale Mălinei sunt izvorul nesecat al interogațiilor și necunoscutelor cu care ea se întâlnește la fiecare pas, provocându-i mulțimea de întrebări pe care mi le adresează. Îi supraveghez cu atenție jocurile improvizate și desfășurate cu multă imaginație, îi stimulez curiozitatea și inițiativa, astfel că orele petrecute
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc În a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și imagine a stat sub semnul fascinației sau, poate, tocmai limbajul imaginii este fascinația însăși. Din fascinația pe care imaginea a produs-o asupra subiectului s-a născut dorința. în privirea fascinată s-a născut prima întrebare; inocentă sau nu, interogația s-a transformat în contemplare activă. De ce-ul este consecința dorinței, iar aceasta a dus, implicit, la nașterea cuvântului. Cuvântul, această articulație magică, este spațiul în care omul își dezvăluie ființa, iar această ființă este eterna devenire. Este o formă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
zi copilul în fața icoanelor, făcând o cruce asupra lui, mama va obișnui copilașul, pe măsură ce trece să-și facă semnul sfintei cruci și să se roage în fața sfintelor icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai mult sau mai puțin coerent de argumente (argumente bazate pe fapte, exemple, autoritate, analogie și altele) ce constituie conținutul, “materia” acestuia; și operații (operații logice: inferențe, raționamente, deducții, inducții, explicații, implicații, disjuncții, etc.; operații retorice: de ordine, de “ornare”, interogația retorică, etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei școli idealiste în Relațiile Internaționale, justificând interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a enunțului vizual și de accentuare a dimensiunii plastice, care devine astfel, puternic semnificantă. Problema care intră în discuție aici este a relațiilor intersenzoriale aflate în strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de Erwin Straus în Du sens des sens. Contribution à l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
decât parțial. Metoda poate fi gândită ceva mai liber, mai elastic și mai puțin convențional, valorificând intuițiile unor gânditori poststructuraliști ca Foucault, Deleuze sau Derrida care, folosind metafora fluxului, arată că lumea nu poate fi prinsă în întregime în țesătura interogației științifice și vorbesc despre discurs, epistemă sau amânare pentru a atrage atenția asupra limitelor cunoașterii. Există aici un câmp dialogic al concurenței de idei susținut de Marie-Laure Ryan și David Rudrum în paginile revistei Narrative. Aceste puncte disparate de plecare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; - dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice în manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, în lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo-cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj, interacțiunile
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
este decelarea sensului antropologic al metafizicii lui Descarets, reliefîndu-se latura pragmatică a unei filosofii puse în slujba omului.Se cuvine să menționăm și faptul că ne aflăm în fața unei lucrări scrisă într-un stil clar, cursiv, adecvat temelor și numeroaselor interogații ce însoțesc expunerea lor. Filosofia cartesiană este lecturată cu ochi proaspeți, într-un nou registru, problemele analizate sunt luate pe cont propriu, ceea ce face să simțim la tot pasul zbuciumul căutărilor autoarei, trăirea și gîndirea personală a acestora. Prof.dr. Petre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și prejudecate, pentru că vrea să-și păstreze individualitatea prin asumarea trăirii într-o radicală singurătate a neliniștilor sale. El refuză sa devină o ființă comună, hotărînd să-și trăiască în mod autentic și exclusiv viața conform principiilor personale, rezultate din interogații cu desăvârșire solitare. Această voință a lui Descartes, de smulgere din cultura preexistentă, acest refuz al lui “ce zice lumea”, nu echivalează însă cu vidarea eu-lui personal de toate achizițiile anterioare ale culturii. Așa ceva ar fi imposibil și fără rost
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adevărurile libere de timp, căci este autonomă, dar nu va putea niciodată să cuprindă Marele Absolut care, în contrapondere i se refuză, lăsînd-o închisă în sine în măsura în care ea însăși închide orgolios celelalte căi spre acesta . La polul opus îndoielii sceptice, interogație sterilă și fără sfârșit, se situează îndoiala cartesiană care datorită faptului că este hyperbolică, reușește să evite starea de suspensie, aflînd în final un prim și singur răspuns, dar unul cert. În Meditația I-a, Descartes aruncă sub semnul îndoielii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
asemenea atunci cînd se întrebă dacă Descartes a identificat subiectul și substanța în cadrul eului, se afirmă pe de o parte neliniștea asupra naturii subiectului în orizontul filosofiei germane, însă e posibil să o centrăm la fel de bine chiar în interiorul cartesianismului, în interogația lui asupra gîndirii și în particular în punerea întrebării: Ce te îndeamnă să judeci? În Meditația a -IIIa, Descartes definea gîndurile “ca imagini ale lucrurilor” ce nu conțin decât ceea ce este reprezentat în mod imediat în spiritul conștient și le
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în felul unui corp fără membre și nu în felul unui corp organizat, căci în acest caz trebuie să-i putem recunoaște brațele picioarele, e.t.c., adică tot ceea ce are figura exterioară a corpului omenesc. Dar rămînem în limitele interogației noastre: cu ce se poate asemănă corpul meu dacă nu cu mine? Corpul meu este eu însămi. Identitatea acestui corp ca întreg nu mai depinde de recunoașterea unei figuri exterioare. În acest sens corpul meu nu este niciodată un corp
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]