4,210 matches
-
adăugate relațiile interpersonale din organizație, îndeosebi cele cu colegii și șeful direct. Dacă angajatul este satisfăcut de relațiile interpersonale și postul său este complex este de așteptat să existe un nivel ridicat al motivației interne. Pe de altă parte, relațiile interpersonale nesatisfăcătoare pot distrage sau perturba angajatul astfel încât acesta să nu mai poată performa pe postul îmbogățit, consumând energie pentru rezolvarea disensiunilor interpersonale. Cele cinci caracteristici determină trei stări psihologice (Hackman și Oldham, 1976, după Hollyforde și Whiddett, 2002, p. 57
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este complex este de așteptat să existe un nivel ridicat al motivației interne. Pe de altă parte, relațiile interpersonale nesatisfăcătoare pot distrage sau perturba angajatul astfel încât acesta să nu mai poată performa pe postul îmbogățit, consumând energie pentru rezolvarea disensiunilor interpersonale. Cele cinci caracteristici determină trei stări psihologice (Hackman și Oldham, 1976, după Hollyforde și Whiddett, 2002, p. 57): 1. trăirea semnificației muncii: gradul în care individul își consideră munca semnificativă, valoroasă și importantă; 2. responsabilitatea pentru rezultatele muncii: măsura în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
îmbogățit și structurat pentru a răspunde nevoilor și potențialului de dezvoltare a angajatului. Oldham concluzionează: "motivația în muncă și performanța individuală pot fi îmbunătățite substanțial dacă există o potrivire adecvată între angajat și postul său." (Oldham, 1976, p. 567) Relațiile interpersonale deficitare pot diminua performanța în muncă: "...când satisfacția față de relațiile interpersonale este ridicată, angajatul este mai apt să se preocupe de postul său și să se concentreze pe munca în sine"; "când satisfacția față de relațiile interpersonale este scăzută, individul este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a angajatului. Oldham concluzionează: "motivația în muncă și performanța individuală pot fi îmbunătățite substanțial dacă există o potrivire adecvată între angajat și postul său." (Oldham, 1976, p. 567) Relațiile interpersonale deficitare pot diminua performanța în muncă: "...când satisfacția față de relațiile interpersonale este ridicată, angajatul este mai apt să se preocupe de postul său și să se concentreze pe munca în sine"; "când satisfacția față de relațiile interpersonale este scăzută, individul este tentat să-și dedice atenția acestor aspecte și nu muncii în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1976, p. 567) Relațiile interpersonale deficitare pot diminua performanța în muncă: "...când satisfacția față de relațiile interpersonale este ridicată, angajatul este mai apt să se preocupe de postul său și să se concentreze pe munca în sine"; "când satisfacția față de relațiile interpersonale este scăzută, individul este tentat să-și dedice atenția acestor aspecte și nu muncii în sine, rezultând într-o mai mică apreciere a caracteristicilor sarcinii" (Oldham, 1976, pp. 567-568). În literatura dedicată pragmaticii motivării îmbogățirea postului este una dintre tehnicile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
p. 105). Toate recompensele tangibile, așteptate, condiționate de realizarea sarcinilor care urmăresc inițierea sarcinilor sau sunt condiționate de nivelul performanței, diminuează motivația intrinsecă. Doar recompensele verbale cresc motivația intrinsecă în general, exceptând situația în care sunt furnizate într-un stil interpersonal care implică exercitarea controlului (Deci, Koestner, Ryan, 2001, pp. 13-14). Aplicarea teoriei autodeterminării în organizații se întemeiază pe susținerea de către manageri a autonomiei subordonaților, cu consecințe pozitive asupra performanței în muncă, a satisfacției, atașamentului și a încrederii în obiectivele organizației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se referă la corectitudinea recompenselor primite, în percepția membrilor organizației și la reacția acestora față de recompensele primite; justiția procedurală vizează regulile, politicile, procesele și procedurile de luare a deciziilor privind alocarea recompenselor; justiția interacțională se referă la percepția asupra relațiilor interpersonale (îndeosebi a relației șef subordonat) și asupra modului în care angajatul este tratat în organizație; justiția sistemică se ocupă de percepția asupra corectitudinii, mai ales în companiile de mari dimensiuni, unde relațiile de muncă sunt strict reglementate. Justiția distributivă își
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de evaluare a performanței în muncă este corect atunci când include metode care permit corectarea erorilor comise de evaluatori (Barclay și Harland, 1995). 2. În selecția de personal cele mai importante aspecte procedurale sunt focusarea pe conținutul postului și calitatea tratamentului interpersonal. Un proces de selecție este perceput ca fiind corect atunci când include criterii de selecție centrate pe post. (Gilliland, 1995). 3. În promovarea personalului un sistem consecvent și acurat face ca acesta să fie perceput drept corect (Reiley și Singer, 1996
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
informală (Blader și Tyler, 2003, p. 749). Andersson-Stråberg, Sverke și Hellgren (2007) reiterează rolul justiției în designul sistemului de salarizare. Autorii suedezi examinează natura, determinanții și consecințele justiției în alocarea recompenselor financiare. Sunt operaționalizate patru formele ale justiției: distributivă, procedurală, interpersonală și informațională, ultimele două fiind tipuri ale justiției interacționale. Atât Greenberg (1990), cât și Konovsky (2000) subliniază necesitatea unor abordări teoretice de tip integrativ și dezvoltarea cercetărilor comparative. Studiile recente răspund acestor direcții. Cropanzano, Prehar și Chen (2002) propun utilizarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
social pentru realizarea distincției dintre justiția procedurală și justiția interacțională. Roch și Shanock, (2006) propun un model integrativ bazat tot pe teoria schimbului social, dar care urmărește explicarea diferențelor dintre toate cele trei tipuri de justiție organizațională: distributivă, procedurală și interpersonală. 5.2. Ciclul înaltei performanțe Teoria stabilirii obiectivelor este teoria de proces care domină cercetarea motivației la începutul secolului al XXI-lea. Teoria a generat un număr impresionant de studii, constatându-se că obiectivele specifice conduc la creșterea performanței în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
afirmă necesitatea saturării factorilor igienici pentru eliminarea insatisfacției și acțiunea preponderentă în clasa factorilor motivaționali pentru creșterea motivației. Această teorie susține bidimensionalitatea motivației, operând cu două clase distincte de factori: factori exteriori postului (politica companiei și administrarea, controlul, salariul, relațiile interpersonale, condițiile fizice de muncă) și factori intrinseci sarcinii de lucru (realizare, recunoaștere, munca în sine, responsabilitatea, progresarea). Instrumentarea modelului lui Herzberg necesită o serie de prudențe deoarece situația interogativă poate denatura înregistrarea gradului de saturare al fiecăreia dintre cele două
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori de nivel inferior Maslow cu factori igienici Herzberg) și a factorilor specifici motivației intrinseci (factori de nivel superior Maslow cu factori motivaționali Herzberg). Spre deosebire de modelul lui Herzberg, care include relațiile interpersonale în clasa factorilor igienici, modelul combinat include această dimensiune în clasa factorilor incitativi. Opțiunea a fost întemeiată pe cercetările ulterioare elaborării teoriei motivație-igienă, care susțin caracterul motivator al relațiilor interpersonale. Măsurarea agregată a factorilor a permis identificarea nivelului motivațional caracteristic
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factori motivaționali Herzberg). Spre deosebire de modelul lui Herzberg, care include relațiile interpersonale în clasa factorilor igienici, modelul combinat include această dimensiune în clasa factorilor incitativi. Opțiunea a fost întemeiată pe cercetările ulterioare elaborării teoriei motivație-igienă, care susțin caracterul motivator al relațiilor interpersonale. Măsurarea agregată a factorilor a permis identificarea nivelului motivațional caracteristic fiecărui angajat și depășirea, într-o anumită măsură, a limitei progresiei ierarhizate. Pentru fiecare din cele două dimensiuni ale modelului combinat Maslow-Herzberg s-a aplicat o secvență de interviu semistructurat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fost îndeplinită; * raportează nevoia de succes la un standard personal de excelență; * au o dorință puternică de a executa bine sarcini provocatoare. Caracteristicile persoanelor cu nevoia de afiliere (nAff) dominantă: * caută în organizație prieteni noi și satisfacții pe baza relațiilor interpersonale; * au o dorința puternică de a stabili și menține relații personale amicale, compatibile cu propriile sentimente și atitudini; * evită situațiile competitive; * acordă o mare importanță posibilității de a comunica cu cei din jur. Caracteristicile persoanelor cu nevoia de putere (nPow
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Maslow Revisited: Constructing a Road Map of Human Nature, Journal of Management Education, 31, 6, 738-756. Offshoring for Long-Term Advantag. (2007). http://www.atkearney.com/index.php Oldham, Greg R. (1976). Job Characteristics and Internal Motivation: The Moderating Effect of Interpersonal and Individual Variables. Human Relations, 29, 6, 559-569. Onuț, Gheorghe. (2008). Profesia de sociolog. Brașov: Editura Universității Transilvania din Brașov. O'Reilly, Charles A. (1991). Organizational Behavior: Where We've Been, Where We're Going. Annual Review of Psychology, 42
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se recomandă asemenea manifestări în cercuri restrînse, în special în cercurile puterii, pentru că înrăutățesc imaginea acesteia, fiind percepute cu nuanțe negative de către marea masă neparticipantă a membrilor sistemului. Asemenea ma-nifestări pot avea loc în cercuri restrînse, cu scopul strîngerii legăturilor interpersonale, sau cu scopul de a crea lobby dar, în aceste cazuri, ele trebuie să aibă un caracter mai mult privat. 4. Manifestări sub forma unei prezentări: Prezentările au rolul de a implementa, la nivelul mentalului colectiv al sistemului, diferite in-formații
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
mai multe sisteme. Se impune negocierea separată, pentru că niciodată nu se poate ști ce interese convergente au alte sisteme, pe care ni le ascund. 2. Propria conducere va discuta personal cu forurile conducătoare ale altor sisteme, nu prin interpuși. Contactele interpersonale dintre cei care conduc sistemele sînt cele mai benefice pentru dezvoltarea, cristalizarea și perpetuarea legăturilor interumane. Una este o discuție cu un interpus și, cu totul altceva, o legătură directă cu un factor de decizie. Aceste discuții directe sînt deosebit de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sistemele dependente. Există mai multe modalități de a promova această încredere reciprocă: 1. Realizarea unui culoar direct, de comunicare cu sistemele dependente. Culoarele de comunicare directă au rolul principal de cu-noaștere reciprocă și, implicit, de cristalizare și perpetuare a relațiilor interpersonale. Promovarea încrederii reciproce, sistem individ extern sau individ intern individ extern, nu se poate realiza decît prin contact direct dintre cele două entități. Orice sistem dependent sau, mai focalizat, orice client, prezintă o stare de deschidere mare în momentul în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
următoarele: 1. Informația pentru mass-media ajunge direct și rapid la aceasta, existînd, astfel, posibilitatea emiterii ei mai departe, către publicul larg, prin mass-media, într-un interval de timp cît mai scurt. Un parametru foarte important este și acela al legăturilor interpersonale, prin contactarea jurnaliștilor. 2. Informația pentru mass-media fiind scrisă, este mai clară și mai precisă decît cea emisă prin telefon, putînd fi analizată cu mare atenție de către jurnaliști. Informația scrisă, în momentul în care este scrisă într-o manieră ușor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
forma în care emitem, respectiv informația trebuie să satisfacă cele patru criterii de calitate: să fie actuală, originală, să aibă putere de penetrare, deci să poată fi înțeleasă și, bineînțeles, să fie controlabilă și, de aseme-nea, contează foarte mult relațiile interpersonale pe care am reușit să le dezvoltăm cu diferiți jurnaliști, sau cu diferiți centri de putere sau factori de influență din mass-media. Cu cît calitatea informației va fi mai bună și cu cît legăturile interpersonale dintre membri influenți ai sistemului
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
aseme-nea, contează foarte mult relațiile interpersonale pe care am reușit să le dezvoltăm cu diferiți jurnaliști, sau cu diferiți centri de putere sau factori de influență din mass-media. Cu cît calitatea informației va fi mai bună și cu cît legăturile interpersonale dintre membri influenți ai sistemului și membri din mass-media vor fi mai bune, cu atît probabilitatea că un ma-terial informativ emis de sistem să fie publicat întocmai cum își dorește sistemul, este mai mare. 2. În mod normal, după ce informațiile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care le folosim, de logica derulării elementelor componente ale materialului, de cuvintele cheie folosite etc. Res-pectînd cei doi factori, A și B, în timp, devenim credibili. Devenind credibili, această credibilitate trebuie să o menținem. Menținerea credibilității se realizează prin legături interpersonale durabile, prin promovarea și respectarea unor principii corecte, prin transparență, coerență și constanță. Aceste cinci criterii, după cum am afirmat și anterior, sînt prin-cipale, altfel spus, cele mai importante; ele însă pot fi completate și cu alte criterii, sau principii prin
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
un consilier PR să aibă în permanență cărți de vizită la el și să le ofere noilor veniți. Conferința de presă ne oferă prilejul de a cunoaște oamenii de presă, sub mai multe aspecte și de a dezvolta o relație interpersonală cu aceștia. Pentru a ne face o părere față de o anumită persoană, aceasta trebuie evaluată, în principal, pe trei direcții mari: în primul rînd vom analiza potențialul intelectual al acesteia, în al doilea rînd vom analiza latura afectiv emoțională a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
analizînd-o și empatizînd cu respectiva persoană, posibilitatea ca procesul de comunicare cu aceasta să se deruleze la parametri cît mai buni, crește foarte mult. Cunoașterea unui om este un punct de plecare, o bază foarte bună pentru dezvoltarea unei relații interpersonale de bună calitate, atît de necesară, atît din pris-ma consilierului PR cît și din prisma omului de presă. Consilierul PR trebuie să fie foarte atent la un asemenea mod de abordare, iar omul de presă nu trebuie nici o clipă să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
PR va trebui să dezvolte un astfel de comportament încît să fie pe placul tuturor, în ceea ce privește matricea elementelor comune. 3. Dezvoltarea trăirilor emoționale: Acest avantaj este strîns legat de cel anterior și se referă la latura afectiv-emoțională a unei relații interpersonale. Cunoașterea de altul implică și această latură afectiv-emoțională, precum și dezvoltarea unor trăiri și a unor sentimente reciproce în cadrul acesteia. Pe parcursul discuțiilor deschise se pot manifesta emoții, simpatii, reținere, compasiune, intransigență, grijă sau în-grijorare, părere de rău, bucurie etc. Datoria consilierului
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]