2,321 matches
-
al acțiunii, interpretat lingvistic prin termenul situat de subiectul vorbitor în poziția de subiect gramatical: A șMariaț a plecat. În enunțurile cu verbe tranzitive, acțiunea care pleacă de la un autor/agent al acțiunii își află punctul de sosire în obiectul interpretat lingvistic printr-un termen realizând sintactic funcția de complement direct; subiectul și complementul descriu două limite distincte ale planului semantic al verbului-predicat (dar realizând și alte funcții sintactice), corespunzând la „obiecte” distincte în plan referențial: A B șsubiectț școmplement directț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a i se cuveni etc.) verbele copulative (a fi, a deveni etc.), verbele semiauxiliare (a trebui, a sta, a avea etc.). TIMP-ASPECT-MODTC "TIMP - ASPECT - MOD" La un prim nivel de descriere a morfologiei verbului, timpul și modul sunt definite și interpretate, în G.A. - și, în general, în gramatica tradițională -, ca și cum ar fi două categorii autonome, cu identitate proprie. La un al doilea nivel, apoi, descrierea celor două categorii se desfășoară din perspectiva unui raport de înglobare în sensul mod ¬ timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
viitorul I - imperfectiv/viitor II (anterior) - perfectiv: Voi cânta/Voi fi cântat. Celelalte moduri, datorită conținutului lor semantic, rămân înafara opoziției aspectuale. Opoziția perfectiv-imperfectiv stă în legătură și cu alte opoziții, precum momentan - durativ, iterativ (frecventativ), incoativ - continuativ - terminativ etc. interpretate, direct, mai ales în studii de lingvistică generală sau indirect, prin categoria verbelor (semiauxiliare, auxiliare) de aspect, tot ca manifestări ale categoriei aspectului, deși aceste opoziții au fost înscrise și într-o altă categorie gramaticală: mod al acțiunii verbale. Oricum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate odată cu trecerea verbului din sistemul lexical în sistemul gramatical al limbii se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv să interpretezi/ să fii interpretat imperativ interpretează/ fii interpretat! Imperfect indicativ interpreta (sonata)/era interpretată etc. (Activ) Tranzitiv/ Reflexiv Prezent indicativ pictez/mă pictez conjunctiv să pictezi/să te pictezi imperativ pictează!/pictează-te! Imperfect indicativ picta/se picta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv să interpretezi/ să fii interpretat imperativ interpretează/ fii interpretat! Imperfect indicativ interpreta (sonata)/era interpretată etc. (Activ) Tranzitiv/ Reflexiv Prezent indicativ pictez/mă pictez conjunctiv să pictezi/să te pictezi imperativ pictează!/pictează-te! Imperfect indicativ picta/se picta etc. (Activ) Tranzitiv/Reciproc Prezent indicativ (ei) îngrijesc/se îngrijesc (unul pe altul) conjunctiv să îngrijească
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu a fost doborât de furtună. subiect predicat-verb pasiv ¬ compl. de agent obiect pasiv acțiune („obiect” activ) Între planul semantic lingvistic al enunțului și planul semantic logic, se instituie un raport de contradicție la nivelul celor doi termeni ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul și complementul; obiectul acțiunii verbului interpretat prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect în enunțul cu verbul la diateza activă trece
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Să te-ndrăgesc pe tine,/ Tu te coboară pe pământ,/ Fii muritor ca mine.// Da, mă voi naște din păcat,/Primind o altă lege.” (Ibidem, p. 173) Adverbele modalizante 2 (modalizatorii) subiectivează enunțul din perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea interpretată lingvistic; locutorul își poate asuma acest conținut sau se poate detașa de el, îl poate situa în interiorul corelației real-aparent, certitudine-probabilitate etc. În legătură cu sfera relativ amplă a posibilităților de comentare a unui conținut lingvistic, adverbele modalizante dezvoltă un registru amplu de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două enunțuri, marcă distinctivă a întregii clase de enunțuri cu aceeași structură, corespunde une situații semantico-sintactice de aceeași natură: subiectul (subiectivele) verbului-predicat (¬„regentul”) se caracterizează prin pluralitate; fiecare din cele două propoziții-subiect corespunde unui „obiect” distinct din lumea realului interpretată lingvistic: Cine cumpără/ Cine recurge la minciună (subiect A) + cine vinde/cine apără minciuna (subiect B). Această pluralitate semantică fixează statutul de subiect multiplu, un singur subiect multiplu, format din două propoziții coordonate copulativ, fiecare cu predicatul său distinct; ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect prezintă o variantă lingvistică și o variantă marcată stilistic. În dezvoltarea variantei lingvistice, planul semantic al relației de interdependență se actualizează prin multiplicarea funcției de subiect gramatical pe fondul înscrierii componentelor din lumea extralingvistică în raporturi de selecție, proiectată (interpretată lingvistic prin coordonare disjunctivă): „Va pleca la el Tudor sau Andra.”, „Cine știe de este mai bine / A fi sau a nu fi.” (M. Eminescu), sau definitivată (interpretată lingvistic prin coordonare opozitivă): „Nu! nu ești tu divină, ci cei ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe fondul înscrierii componentelor din lumea extralingvistică în raporturi de selecție, proiectată (interpretată lingvistic prin coordonare disjunctivă): „Va pleca la el Tudor sau Andra.”, „Cine știe de este mai bine / A fi sau a nu fi.” (M. Eminescu), sau definitivată (interpretată lingvistic prin coordonare opozitivă): „Nu! nu ești tu divină, ci cei ce te-au vândut;” (M. Eminescu), sau în raporturi de temporalitate alternativă (prin coordonare alternativă): „Trece pe la el când Andra, când Ion.”, „Îmi plutea pe dinainte cu al timpului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condițiile de coexistență cu alte relații sintactice: Am cumpărat ¬ mere ¬ în loc de pere. Am cumpărat ¬ mere ¬ în afară de pere. Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
instituirea unor diferențieri, mergând până la opoziție, dar pe fondul coexistenței componentelor (distincte sau opuse): Toată săptămâna este liniștit, dar sâmbăta îl cuprinde același dor de ducă.; • o variantă subiectivă, prin care se exprimă, de fapt, atitudinea subiectului vorbitor față de lumea interpretată lingvistic; relația de coordonare adversativă devine, de fapt, o alternativă subiectivată la coordonarea copulativă: Maria este săracă și frumoasă. Maria este săracă dar frumoasă. (viziune lirică, profund umană) Maria este frumoasă dar săracă. (viziune pragmatică, marcată de alienarea ființei). Termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
excitarea traductoarelor inductive de deplasare (LVDTĂ și pentru comanda servovalvelor proporționale. Modulul de comunicație serială asigură transmisia datelor preluate de la traductori și prelucrate de către microcontroler spre un alt echipament digital, de obicei un calculator, pentru a fi stocate, prelucrate și interpretate ulterior. Comunicația se bazează pe un protocol de transfer de date l implementat în cadrul programului executat de către microcontroler. Canalul de comunicație este de tip serial, alegându-se interfața RS485 datorită operării pe numai 2 linii, cu efecte benefice asupra costului
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
excitarea traductoarelor inductive de deplasare (LVDTĂ și pentru comanda servovalvelor proporționale. Modulul de comunicație serială asigură transmisia datelor preluate de la traductori și prelucrate de către microcontroler spre un alt echipament digital, de obicei un calculator, pentru a fi stocate, prelucrate și interpretate ulterior. Comunicația se bazează pe un protocol de transfer de date l implementat în cadrul programului executat de către microcontroler. Canalul de comunicație este de tip serial, alegându-se interfața RS485 datorită operării pe numai 2 linii, cu efecte benefice asupra costului
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
prețul pentru furnizarea de energie electrică. Freeman (1978/79) compară structura oricărei rețele cu structura rețelelor de tip stea pentru că cele din urmă înregistrează un nivel maxim de centralizare. Valoarea de 18% înregistrată de rețeaua din figura 2.20 trebuie interpretată prin referire la centralizarea dintr-o rețea de tip stea. Deci nivelul de centralizare a rețelei este extrem de scăzut prin referire la o rețea de tip stea sau la un maxim teoretic posibil. În cazul rețelelor asimetrice (precum cea din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
R: 1961. DECLARAȚIA DE PRINCIPII ADOPTATE LA CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DE CATALOGARE. Paris, octombrie, 1961 Principiile sunt formulate ținând cont de cataloagele unei biblioteci enciclopedice mari, dar sunt valabile, cu modificările respective, tuturor cataloagelor. Termenul de „carte" cuprins în Declarație, trebuie interpretat ca orice document de bibliotecă având caracteristici similare. Sunt stipulate: > Funcțiile catalogului; > Structura acestuia; > Tipurile de fișe; > Funcțiile acestora; > Alegerea vedetei uniforme (autor-persoană; nume de colectivitate; autori multipli; lucrări înregistrate la titlu). Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și tehnice. Într-o strânsă corelație cu pregătirea fizică și tehnică, exprimată în joc într-un „amestec” indivizibil, tactica s-a dezvoltat prin acești factori, dezvoltându-i, și, în același timp, s-a dezvoltat prin propriile ei acumulări și inovații. Interpretată ca fiind o strategie de purtare a acțiunilor în apărare și atac, un mod de a înșela vigilența adversarului, în actualul stadiu al evoluției jocului, tactica reprezintă ceva mai mult, mai complex, mai concret și mai abstract în același timp
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
stăpânirea la perfecție a tehnicii. Perceperea corectă a unor momente favorabile pentru declanșarea acțiunilor tehnice are o importanță hotărâtoare în ce privește desfășurarea celorlalte faze ale acțiunii tactice. O bună percepere determină o informație clară, exactă ce va fi prelucrată, analizată și interpretată eficient. Calitatea perceperii depinde de mai multe procese, cum sunt: vederea periferică, atenția concentrată sau cuprinzătoare, simțurile specializate. Perceperea întregii situații de concurs este însă numai o parte a acestei faze, în care fotbalistul trebuie să observe detaliile ce duc
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și tehnice. Într-o strânsă corelație cu pregătirea fizică și tehnică, exprimată în joc într-un amestec indivizibil, tactica s-a dezvoltat prin acești factori, dezvoltându-i, și, în același timp, s-a dezvoltat prin propriile ei acumulări și inovații. Interpretată ca fiind o strategie de purtare a acțiunilor în apărare și atac, un mod de a înșela vigilența adversarului, în actualul stadiu al evoluției jocului, tactica reprezintă ceva mai mult, mai complex, mai concret și mai abstract în același timp
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
4. Analiza efectelor acțiunii tactice. Perceperea corectă a unor momente favorabile pentru declanșarea acțiunilor tactice are o importanță hotărâtoare în ce privește desfășurarea celorlalte faze ale acțiunii tactice. O bună percepere determină o informație clară, exactă ce va fi prelucrată, analizată și interpretată eficient. Calitatea perceperii depinde de mai multe procese, cum sunt: vederea periferică, atenția concentrată sau cuprinzătoare, simțurile specializate. Caracteristicile tacticii jocului de fotbal Datorită dimensiunilor suprafeței de joc, a numărului mare de jucători și manevrării mingii cu piciorul, tactica jocului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
al tematicii și gradarea ei de la simplu la complex. Folosirea jocului dramatic în activitățile cu deficienții de auz conține patru aspecte pe care profesorul trebuie să le aibă în vedere. Acestea sunt: alcătuirea schemelor dramatice (scenariile); alegerea rolurilor care trebuie interpretate și care pot fi individuale sau de grup; stabilirea mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe și foarte expresiv). Întreaga țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte ce își suprapun existențele, va întreține dinamica pp a unei imagini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de a dobîndi singur cunoștințele și a lua pozițiile folositoare desăvîrșirii și deci vieții sale prezente și ulterioare. Pe măsură ce elevul crește în vîrstă, educatorul intervine mereu mai activ, acționînd în locul naturii și corectînd-o chiar. "Educația negativă, neintervenționistă, la Rousseau, trebuie interpretată ca un intervenționism prevăzător, delicat, chibzuit, un intervenționism care nu violentează psihologia copilului, ci ține socoteală de ea, și aceasta într-un dublu înțeles: Rousseau caută mai întîi ca fiecare cunoștință, deprindere sau stare emoțională să fie dobîndită sau dezvoltată
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lui Ion Bălăceanu. El este cel care transmitea împăratului, în audiența oferită pe 13 martie, disponibilitatea guvernului român de a susține un candidat agreat de guvernul francez, explicând în același timp faptul că opțiunea pentru Filip de Flandra nu trebuia interpretată ca un gest de ostilitate la adresa Franței 329. După ce promitea întregul său sprijin, suveranul francez evidenția dificultatea de a găsi un candidat convenabil atât Franței, cât și statului român 330. Printre propunerile lui Napoleon se aflau generalii Bourbaki și Ladmirault
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
contribuiau la amânarea înfăptuirii actului de la 11 februarie 1866. Noul regim politic era supus, încă din primele sale zile de existență, unor adevărate provocări. Prima dintre ele o reprezenta convingerea guvernelor europene în privința faptului că abdicarea "domnului unirii" nu trebuia interpretată ca un gest revoluționar ce ar fi putut contamina și popoarele din jur, el fiind mai degrabă un act care continua, la alt nivel, momentul de la 24 ianuarie 1859. Profitând de existența unor tensiuni în cadrul diplomației europene, liderii politici de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]