6,103 matches
-
sarcinilor ulterioare, din ce în ce mai complexe. III.3 Efectul eșecului într-o sarcină specifică Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o sarcină specifică determină o scădere semnificativă a motivației intrinseci a elevului pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult, apare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o sarcină specifică determină o scădere semnificativă a motivației intrinseci a elevului pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult, apare pedeapsa care determină o demotivare a elevului față de o activitate care îi determină stări afective negative. Pe termen lung, pedeapsa reprezentată de eșec poate fi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
similare. Pe termen lung, este posibil ca elevul să ajungă și la cea de-a doua alternativă, însă pe termen scurt alege alternativa cea mai facilă, aceea de a scade nivelul performanței ulterioare așteptate. III.4 Lotul de control Motivația intrinsecă Această analiză statistică infirmă existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare; lipsa unei manipulări experimentale în cazul acestor subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. Modificarea valorilor obținute în cazul testării, respectiv retestării
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
analiză statistică infirmă existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare; lipsa unei manipulări experimentale în cazul acestor subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. Modificarea valorilor obținute în cazul testării, respectiv retestării motivației intrinseci se datorează manipulărilor experimentale din celelalte două condiții experimentale și nu altor variabile care ar putea influența această caracteristică motivațională a individului. Întrucât aceste posibile variabile parazite sunt similare în toate trei condițiile experimentale iar efectele lor sunt nesemnificative în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
motivațională și atitudinală a elevului. CONCLUZII Ipotezele de cercetare ale studiului prezent au fost confirmate, manipulările experimentale ale succesului, respectiv eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga structură
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu termenul fonemic. ¶Dundes 1962, 1964; Pike 1967. Vezi și ABORDARE ETICĂ. abordare etică [etic approach]. O abordare exterioară și taxonomică (opusă uneia emice sau interne și funcționale) a situațiilor și produselor (umane). Abordarea etică folosește criterii care nu sînt intrinseci sistemului și nu definește sau descrie constituenții unui sistem din punctul de vedere al cuiva familiar cu acesta. ¶Kenneth Pike a folosit termenul etic prin analogie cu termenul fonetic. ¶Dundes 1962, 1964; Pike 1967. Vezi și ABORDARE EMICĂ. acronie [achrony
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
împărtăși”, „a realiza o comunicare de gând, simțire, acțiune”. Perspectiva amintită este astăzi una dintre cele mai rodnice direcții teoretice contemporane de analiză a comunicării (Ghiglione, R., 1986). Accepțiunea propusă include câteva axiome: * Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care, receptată și corect decodificată, devine comunicare; * A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti niciun cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
prin selecționarea unor strategii de instruire și a unor materiale de învățare care sunt adecvate vârstei, pregătirii anterioare, valorilor culturale și nevoilor individuale de educație ale elevilor. * Creează și menține în clasă un climat de lucru care favorizează învățarea, motivația intrinsecă a învățării și dorința de a realiza sarcinile de lucru propuse; aceasta presupune o serie de competențe de managementul clasei, începând cu cele legate de aranjarea mediului fizic al clasei, astfel încât să înlesnească interacțiunea dintre profesori și elevi, stabilirea împreună cu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
de a-l cunoaște, vreme de 35 de ani, în ipostazele de coleg și magistru, de vecin și (îndrăznesc să mărturisesc) de prieten. Dacă pe istoric îl recomandă opera sa, impresionantă nu atât prin dimensiune, cât mai ales prin valoarea intrinsecă a cărților și studiilor publicate, o producție științifică ilustrând, deopotrivă, o strălucitoare carieră „frântă spre apogeu”, asupra căreia vom reveni, pe omul Boicu nu-l putem decripta decât contrapunându-l împrejurărilor și vremurilor prin care a trecut, generatoare de prea puține
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiective Rusia a dobândit succese în Asia și în bazinul Mării Baltice, dar a și suferit nu puține eșecuri. Liniile directoare ale politicii sale externe n-au fost însă schimbate. Țelurile politicii externe țariste au fost însă mari și în raport cu forța intrinsecă a Rusiei, stat feudal, agrar, înapoiat din punct de vedere tehnic. Principalul fenomen istoric care a înrâurit decisiv diplomația țaristă către sfârșitul perioadei care face obiectul lucrării noastre l-au constituit prefacerile structurale în societatea rusă. Este vorba de ascensiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
11. În aceeași carte, Experiența microfizică și gîndirea umană, Lupasco evidențiază importanța filosofică a principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi este asociată o anumită energie-impuls. Particulele pot fi clasate în fermioni particule de spin semi-întreg (de exemplu, electronul sau protonul) și bozoni particule de spin întreg (de exemplu, fotonul sau pionul). Principiul lui Pauli postulează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai puțin în mod practic"7. Așa cum am văzut, dacă Lupasco este de acord cu Ferdinand Gonseth în privința imposibilității unei judecăți științifice absolute, el se îndepărtează de Gonseth în planul înțelegerii acestei imposibilități 8. Pentru Lupasco, o judecată științifică este intrinsec legată de o judecată științifică antagonistă. Această contra-dicție ireductibilă, legată de subiectul însuși, reprezintă motorul progresului științific. Pro-gresul științific care s-ar produce printr-o apropiere continuă de legi absolute și imuabile este, pentru Lupasco, o simplă iluzie, tenace dar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Heisenberg corespund întru totul propriei mele definiții, în schimb al treilea nivel al său îmi pare că amestecă niveluri și non-niveluri (adică zone de non-rezistență). Într-adevăr, filosofia, arta și politica reprezintă discipline academice întru totul conforme cu rezistența intrinsecă a unui nivel de realitate. Chiar și metaforele lui "Dumnezeu", în măsura în care sunt integrate unei teologii, pot corespunde unui nivel de realitate. Dar experiența religioasă și experiența inspirației sunt greu asimilabile unui nivel de realitate. Ele corespund mai degrabă traversării diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
rezervată decît unei elite. Suntem aici confruntați cu un paradox: potrivit structurii absolute, conștiința este peste tot, ea infuzează totul, acționează peste tot ca forță de convertire, datorită centru-lui său germinativ, care o pune în mișcare. Spiritul ar fi astfel intrinsec democratic și chiar cosmocratic. Cum se face atunci că accesul la spirit e interzis masei de ființe umane? Nu pretindem să furnizăm aici un răspuns general la această întrebare spinoasă, dar vom încerca să o abordăm în contextul care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este, în mod obligatoriu, realizat de fiecare dată când conduita umană este controlată de norme generale anunțate public și aplicate de instanțe 190. Unii autori susțin însă că, pentru a exista ca atare, dreptul trebuie să îndeplinească condiția de moralitate intrinsecă, iar lipsa totală a respectului față de orice deziderat de moralitate este rezultatul absenței dreptului 191. Această afirmație poate fi înțeleasă în sensul că dreptul este valabil doar în cadrul moralei, adică ordinea de drept este o parte componentă a ordinii morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale ale subiectului acțiunii"15. Ca expresie autonomă și pură, imperativul trebuie nu trebuie nu are o semnificație valoric-morală intrinsecă. Functorul deontic fiind a-valoric, rezultă că semnificația valorică a normei stă în calitatea morală pe care el o recomandă sau o interzice obligatoriu 16. În ceea ce privește structura logică a normelor morale, distingem două elemente: dispoziția și sancțiunea. Dispoziția reprezintă cel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
privesc viața de familie, normele diferitelor profesii etc. Normele speciale se adresează unor grupuri restrânse sau vizează relații ori activități speciale sau ocazionale. Intră aici, spre exemplu, normele cavalerismului, normele de protocol etc. În cazul ultimei categorii de norme, semnificația intrinsec morală este slabă, ele ținând mai mult de moravuri, de etichetă, configurând "moda" din morală 32. Alți autori propun clasificarea normelor morale în prohibitive și insistent recomandative. Normele prohibitive, care interzic anumite comportmente, de tipul "să nu furi!", " Să nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu are nicio bază rațională"62. Elementul esențial al normei juridice este finalitatea ei. Forța de constrângere nu este suficientă pentru a impune o normă juridică, ci obligativitatea și exigibilitatea normei trebuie să rezulte din legitimitatea ei, din "valoarea ei intrinsecă"63. Orice normă conține o constrângere, "o modalitate a lui trebuie"64. În limba română, acest functor deontic, trebuie, poate fi exprimat și în alte modalități. C. Noica cercetează expresiile se cade nu se cade, spunând că "de la început te
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acele fapte care, deși ar trebui să cadă sub incidența dreptului, din diferite motive, scapă de sancțiunile juridice (de exemplu, criminalitatea condamnabilă de jure, dar nepedepsibilă de facto). Lipsa de validitate și eficacitate a dreptului este determinată atât de cauze intrinseci, care țin de esența dreptului, cât și de cauze extrinseci, care acționează în afara sistemului dreptului, cauze de natură economică, socială, politică, morală. Acesta este cazul legilor și altor acte normative care neglijează schimbările care au loc în realitatea socială. De
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încercarea de a le explica este o greșeală. Potrivit concepției realiste, obligația există pur și simplu, este parte a naturii lucrurilor. Noi trebuie să presupunem că anumite acțiuni sunt obligatorii prin ele însele 129. Unele acțiuni sunt drepte în mod intrinsec. Iar dacă acest lucru este adevărat, atunci nu are rost să întrebăm de ce suntem obligați să le facem. Prichard în eseul lui Se bazează filosofia morală pe o greșeală? susține caracterul ireductibil al normativității 130. El crede că nu are
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
presupusă în gândirea unui credincios pentru a fixa temeiurile validității normelor în morala religioasă. Răspunsul categoric trebuie să facă imposibilă, inutilă și incoerentă repetarea întrebării de ce. Realiștii încearcă să ducă acest regres la un final decretând că unele lucruri sunt intrinsec normative. Văzând că obligațiile nu pot exista decât dacă există anumite acțiuni pe care le facem cu necesitate, realistul concluzionează că astfel de acțiuni există și acestea nu sunt altele decât cele pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
realismul se confruntă cu două probleme. El plasează necesitatea acolo unde dorește să o găsească, iar discuția nu poate să înceapă dacă nu presupunem că există anumite acțiuni pe care este necesar să le facem. Pentru realism admiterea existenței entităților intrinsec normative, pare a fi singurul mod în care poate fi oprit șirul de întrebări "de ce trebuie să fac asta?" și care, în același timp, salvează și obligațiile 134. Realismul raționaliștilor a fost respins explicit de teoriile care fundamentează respectul față de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dă naștere, în cazurile mai serioase, unei rețineri ce ia forma imposibilității"146. Unii oameni cred că aceste trăiri ale conștiinței servesc ca un ghidaj divin pentru conduita morală. Dar, conform lui Mill, sancțiunile interne nu sunt legate în mod intrinsec de niciun principiu particular de conduită, mai mult decât sunt legate cele externe. În schimb, experiența umană arată că printr-o "suficientă utilizare a sancțiunilor externe și a forței impresiilor timpurii", sancțiunile interne sau trăirile conștiinței pot fi "cultivate în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]