1,957 matches
-
și inspirația s-a trivializat la rândul ei, devenind o facultate administrativă comună, o capacitate necesară conducerii oricărei activități. Înainte de a examina mai îndeaproape mecanismul de producție al acestei genialități, să mai observăm că saint-simonismul a impus un mod de investire a indivizilor bazat pe capacitățile cognitive. Geniali sunt cei inițiați în ordinea lumii, care îi înțeleg logica internă sub una dintre expresiile ei fenomenale: lege, fire, natură, sens etc. Numai cel care cunoaște "legea" are putere de anticipare. Poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
uzajele monumentalizării sunt reclamate de disoluția clasei obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra a ceea ce o cultură emergentă poate să facă prin prisma a ceea ce ea posedă deja. Prin monumentalizare li s-a oferit o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra a ceea ce o cultură emergentă poate să facă prin prisma a ceea ce ea posedă deja. Prin monumentalizare li s-a oferit o șansă, nesperată, de a compensa deficitul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întregului; așa cum se obișnuiește evocarea unor fragmente din Eminescu sau Caragiale ca un soi de metonimie a marii creații geniale, transferând asupra citatelor aura estetică și prestigiul operei în ansamblul ei. În activitatea de metaforizare a epocii era vorba de investirea cu calități estetice tocmai a fragmentelor decupate: ceea ce mărgăritărelele încercau să reprezinte era o experiență sensibilă făcută posibilă prin desfacerea piesei din ansamblul ei organic, prin separarea ei de operă, de context și de producător. Era un mecanism de legitimare
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își organizeze formele de activitate în funcție de cele mai intime impulsuri. Într-un cuvânt, ei pot să transforme dorința care le orientează existența în carieră. În aceste figuri și în popularitatea lor se proiectează aspirația secretă a unei întregi societăți pentru investirea cu sens a activității profesionale. Judith Schlanger subliniază însă și paradoxul acestei relații strânse dintre noțiunea modernă a vocației și profesiile creative: figura artistului ne permite să înțelegem natura chemării și, în același timp, ne-o îndepărtează, asociind-o dotărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce-ar putea presupune aceasta. Fetelor li se acordă dreptul la mai multă flexibilitate, în măsura în care sunt dirijate în direcția familiei și creșterii copiilor, păstrându-li-se totuși suficiente opțiuni în sferele sociale și ale relațiilor de familie, ale carierei și investirii în gospodărie (Levinson, 1996). Acest lucru ar putea explica trăsăturile multiaxiale ale structurilor intrigilor lor5. La vârsta mijlocie, prăpastia dintre graficele bărbaților și cele ale femeilor se micșorează din nou. E posibil ca acest lucru să aibă loc deoarece solicitările
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mai plauzibile explicațiile extrinseci. Aceste explicații întăresc funcțional credința în corectitudinea strategiei adoptate, în ciuda marilor probleme create în cursul aplicării ei. Procesul este circular din toate punctele de vedere. Cu cât factorii intrinseci sunt mai importanți în producerea dificultăților tranziției, investirea cu plusvaloare în strategia aleasă generează o creștere a comportamentului defensiv, care, la rândul său, mărește importanța acordată factorilor extrinseci. Nevoia de acțiune, în condițiile supraevaluării factorilor extrinseci, duce la opțiuni slab eficiente: acțiunea asupra factorilor extrinseci care, desigur, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le înțelege. Explicația tranziției devine un instrument al luptei politice. În general, lupta politică tinde să accentueze factorii extrinseci în explicația dificultăților tranziției. 12. Investirea cu plusvaloare a producătorilor strategiei pentru a susține caracterul indiscutabil al opțiunilor făcute. 13. Impunerea acceptării strategiei cu mijloacele autorității și puterii. 14. Schimbările importante de strategie sunt asumate public de către producătorii principali: de instituțiile internaționale, mai rar de către guverne
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dar ea nu e aplicată corect de către guvernare sau este amânată. Conservatorismul, tendințele comuniste împiedică implementarea strategiei; b) corupție, hoție; c) colectivitatea este vinovată că nu susține politic pe cine trebuie, din pricina mentalităților sale comuniste. Luptele interne pentru putere sporesc investirea charismatică a strategiei: opoziția utilizează critica făcută de Occident devierilor politicii guvernului de la strategia tranziției, ca argument extrinsec pentru explicarea eșecurilor tranziției. Pentru susținerea atât a opoziției politice, cât și a creșterii conformării, se produce o creștere a rigidității încrederii
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Pentru susținerea atât a opoziției politice, cât și a creșterii conformării, se produce o creștere a rigidității încrederii Occidentului în strategia produsă de el însuși. Complementar, guvernarea intră și ea în jocul politic al autorității: soluțiile sale sunt promovate cu investirea autorității occidentale pentru a tăia atât criticile opoziției interne, cât și cele externe. Se creează astfel un cerc vicios al recurgerii la arbitrul Occidentului, prin suprimarea dezbaterii publice de fond și evitarea analizei critice a strategiei. Cercul explicațiilor extrinseci/recursul
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de existență a vieții, desigur că esența ființei naturale om se găsește În ea Însăși - ca expresie a identității sale absolute care o face să fie ceea ce ea este și o deosebește de alte ființe de alt fel. Dar ca investire de umanitate noi nu existăm decât În și prin relația cu Celălalt. În acest fel, umanul Își găsește esența dincolode-esență, prin raportare la transcendentul reprezentat de Celălalt. Într-adevăr, ca ființă biologică, omul Își este suficient sieși. Ca exprimare a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
punct de vedere importanța acțiunii morale cât și stabilirea motivelor personale nu pot să fie determinate decât de voința, opțiunea subiectivă, sentimentele sale și de conflictele valorico - normative ce au loc În alcătuirea lăuntrică a subiectului moral. 3. În sfârșit, „investirea” cu libertate a ființei umane responsabilă presupune o autoritate investitoare și care - cel puțin teoretic - poate să-i retragă această „investitură” subiectului moral. Lévinas Însuși sesizează acest neajuns al concepției sale, subliniind importanța alegerei libere, ca o condiție a manifestării
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
aș fi în locul tău, m-aș înțelege cu Carter. E un tip de treabă. În mod clar nu îți va plăcea ce voi avea eu de zis când voi ajunge la Casa Albă.” Iar ostaticii au fost eliberați în dimineața investirii lui Reagan. În 1994, Jimmy Carter a jucat din nou acest rol în Haiti, cu Colin Powell, când au încercat să îl convingă pe generalul Cedras să renunțe la putere fără război. Powell trebuia să îl sperie pe Cedras cu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
sau portofoliul de active al unei societăți este dată de suma fluxurilor viitoare actualizate pe care acestea le-ar putea genera. Rata de actualizare reținută este rata de rentabilitate așteptată de deținătorii de fonduri. Această rată depinde de oportunitățile de investire sau de plasament, precum și de riscurile pe care le implică. Deoarece nu dispunem de datele necesare pentru o astfel de evaluare a capitalurilor investite, se utilizează în analiza financiară evaluările contabile ale activelor sau capitalurilor proprii pentru a calcula rata
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de definire a rolurilor, nu arată cum apar și se dezvoltă relațiile de schimb dintre șefi și subordonați (Dienesch, Liden, 1994, pp. 141‑145). Autorii citați propun o serie de modalități de depășire a acestor slăbiciuni metodologice: stabilirea unor dimensiuni (investirea percepută în schimb; fidelitatea; afectarea mutuală) care ar putea fi utilizate în clasificarea schimburilor dintre lider și subordonați; stabilirea relațiilor dintre dimensiunile propuse; considerarea proceselor care au loc în schimburile dintre lideri și subordonați. 2.7.3. Teoria conducerii tranzacționaletc
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuie”. W. Bennis (Bennis, Nanus, 1985): „Leadership‑ul face ceea ce este bine, managementul face lucrurile bine”. S.R. Covey (1989): „Leadership‑ul stabilește dacă scara este așezată pe peretele potrivit, managementul este eficiența în ascensiunea pe scara succesului”; „leadership‑ul este investirea efortului pe drumul cel bun, managementul este cantitatea de efort cheltuită”. # Din cele de mai sus se desprinde ideea potrivit căreia diferența majoră dintre leadership și management constă în aceea că primul este mai frecvent asociat cu planul cognitiv, imaginativ
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concordante cu cele obținute de alți cercetători. Așadar sistemul cognitiv dispune de o reversibilitate mai mare față de informații care semnalizează pericole. Aceasta înseamnă că situațiile formulate în termeni de pericol sunt mai acurat și mai rapid procesate, că ele necesită investirea unui volum mai mare de resurse externe în vederea rezolvării, în fine, că presupune un grad mai mare de implicare emoțională (vezi Miclea, Curșeu, 2003, p. 12). Asemenea constatări sunt extrem de importante pentru psihologia organizațional-industrială, deoarece subliniază atenția sporită de trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în amănunte, deoarece am prezentat modelul respectiv într-o altă secvență a acestui capitol. Adăugăm doar câteva idei care ni se par a fi semnificative: 1. Dintre cele trei surse posibile generatoare de stres (limitarea resurselor; pierderea efectivă a resurselor; investirea resurselor neînsoțită însă de rezultatele scontate), doar ultima este considerată de autori ca stând la baza burnout-ului; această idee este în consens cu cele lansate de alți autori care vorbeau despre dezacordul intervenit la un moment dat între investițiile inițiale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
medii pentru nivelul de instrucție al cărui beneficiu se dorește a fi estimat și nivelul de instrucție inferior. Spre exemplu, diferența dintre venitul salarial mediu al absolvenților de studii superioare și al absolvenților de studii medii, ca indicator al profitului investirii în educație - dacă acesta există. Date de acest gen sunt disponibile în statisticile naționale. E adevărat că ele trebuie să fie comparate ceteribus paribus, adică trebuie realizate estimări pentru evoluția veniturilor unei anumite promoții în timp, trebuie controlat efectul creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care, utilizând o metodologie sofisticată, au ajuns la concluzii mai puțin pozitive sau chiar contrare. Rezultatele care pun sub semnul întrebării eficacitatea investiției în educație se referă direct la ratele de revenire socială ale cheltuielilor cu învățământul sau la impactul investirii resurselor materiale asupra rezultatelor școlare. Pritchett (2001) arată că, în deceniile care au trecut din 1960, aproape toate țările lumii au cunoscut o sporire a capitalului uman, a numărului de ani de școlaritate ai cetățenilor. Împotriva așteptărilor adepților teoriei capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În Japonia, de exemplu, statusul socioeconomic este asociat cu angajarea de meditatori, chiar și când se controlează prin tipul de școală urmat sau caracteristicile elevului (Stevenson, Baker, 1992). Numărul de frați. O problemă adeseori ignorată în cercetările privind deciziile de investire în educația copiilor este numărul de frați la care resursele materiale ale familiei trebuie distribuite. Teoria, foarte simplă de altfel, cunoscută sub denumirea de „ipoteza diluării resurselor”, este că resursele absolute contează mai puțin decât numărul de membri de familie
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
contradictorii. Întreprinderile publice grevează destul de mult bugetul statului. Evoluțiile economice au dovedit că, și în țările mai puțin dezvoltate, sistemele economice orientate spre piața concurențială sunt mai adecvate decât cele bazate pe planificarea centralizată - conduc la rate mai mari de investire și de creștere. Un studiu din anul 1992 al Băncii Mondiale a relevat creșterea prosperității în zece din 12 cazuri de privatizare studiate. În opt din cele 12 cazuri, productivitatea întreprinderilor a crescut după privatizare, iar în patru cazuri s-
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
volatilități sporite a valorilor mobiliare în raport cu variațiile pieței de capital, ceea ce determină o relație directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc mai mare și invers. Spre exemplu, prin investirea de capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar cu un risc minim. Din contră, investirea aceluiași capital în cumpărarea unor acțiuni prezintă un risc mult mai mare privind realizarea în viitor a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc mai mare și invers. Spre exemplu, prin investirea de capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar cu un risc minim. Din contră, investirea aceluiași capital în cumpărarea unor acțiuni prezintă un risc mult mai mare privind realizarea în viitor a unei profitabilități mai mici de 5 % sau de faliment și de pierdere în totalitate a capitalului investit. Interesul investitorului de a cumpăra o
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]