10,840 matches
-
primă instanță, a respins contestația, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța a considerat, în esență, că solicitarea de recalculare nu poate fi admisă, întrucât contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile legale invocate, având în vedere Decizia nr. 2/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Chiar dacă activitatea profesională a contestatorului s-ar încadra în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 89 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292786]
-
de dezincriminare, este neconstituțională. Prin urmare, Curtea a statuat că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, inclusiv sintagma „în acea cauză“ din cuprinsul textului de lege criticat, nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție invocate (în același sens sunt și Decizia nr. 683 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 18 aprilie 2019, Decizia nr. 410 din 20 iunie 2019 și Decizia nr. 463 din 25 iunie
DECIZIA nr. 311 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293155]
-
Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, și Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 18 noiembrie 2019, prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate. ... 13. Prin Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019, precitată, paragrafele 15-21, Curtea a reținut că instituția redeschiderii urmăririi penale constituie, potrivit dispozițiilor art. 332 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, un caz de reluare a urmăririi
DECIZIA nr. 663 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299138]
-
atacate oricând, că angajamentul semnat de reclamante nu are niciun efect juridic în ceea ce privește nelegalitatea actului contestat și că doar un act legal poate fi opozabil. La termenul din 12 februarie 2024 instanța a unit cu fondul excepțiile invocate și a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele: 1. Natura juridică a actului contestat Curtea reține că ceea ce este primordial în cauză, atât prin raportare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 102 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299135]
-
încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele: 1. Natura juridică a actului contestat Curtea reține că ceea ce este primordial în cauză, atât prin raportare la excepțiile invocate, cât și prin raportare la chestiunile de fond, este să se stabilească natura actului contestat sub un dublu aspect, respectiv dacă acesta este sau nu act administrativ și, în caz afirmativ, dacă este vorba despre un act administrativ normativ sau
SENTINȚA CIVILĂ nr. 102 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299135]
-
publice din România. Or, dacă această concluzie este absurdă, înseamnă că premisa din care ea derivă nu este validă. În concluzie, curtea reține că ghidul solicitantului aprobat prin ordinul atacat în speță este un act administrativ normativ, urmând ca excepțiile invocate și fondul cauzei să fie abordate din această perspectivă. ... 2. Excepția inadmisibilității acțiunii prin raportare la formularea tardivă a plângerii prealabile Această excepție a fost invocată de pârât pornind de la premisa că actul atacat în speță este un act
SENTINȚA CIVILĂ nr. 102 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299135]
-
că s-a stabilit deja că actul atacat în speță este un act administrativ normativ și că, potrivit art. 7 alin. (1) ind. 1 din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă împotriva unui act administrativ normativ poate fi formulată oricând, excepția invocată se impune a fi respinsă, fără a se mai analiza dacă actul a fost executat material sau dacă el a intrat în circuitul civil. ... 3. Excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea inexistenței actului atacat În motivarea acestei excepții
SENTINȚA CIVILĂ nr. 102 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299135]
-
și/sau derularea contractului de finanțare de declarația pe propria răspundere pentru respectarea normelor GDPR și de extrasul de carte funciară care să probeze faptul că imobilul unde se realizează investiția este liber de orice sarcină. Un prim motiv de nulitate invocat constă în faptul că ordinul atacat în prezentul litigiu ar fi fost adoptat înaintea adoptării actului care ar sta la baza sa, respectiv a schemei de ajutor de stat reglementate prin Ordinul MIPE nr. 2.096/2022. Prin urmare, reclamantele consideră că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 102 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299135]
-
a cauzei. Hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei. ... 45. Verificând îndeplinirea acestei condiții în cauză, se observă în primul rând modul lapidar
DECIZIA nr. 130 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299118]
-
în materie. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
în mod concret, în ce constă această încălcare, astfel că aceste susțineri nu pot fi reținute, în condițiile în care nici nu se poate deduce, în mod rezonabil, o legătură între textele de lege criticate și cele două repere constituționale invocate. De altfel, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional nu se poate substitui, în formularea unor critici de neconstituționalitate, autorilor excepțiilor ce îi sunt deduse soluționării, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
alin. (1) lit. f) din lege, reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani sau de 20 de ani. ... 25. De asemenea, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate și aceasta nici nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 26. Apelantul-contestatar a apreciat că se impune sesizarea instanței supreme pentru
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu oferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor din Constituție invocate. De altfel, colegiul de conducere al instanței judecătorești acționează în baza unei dispoziții legale atunci când stabilește componența completelor, astfel că nu se poate susține nici încălcarea dreptului la un proces echitabil. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
1021 din 29 noiembrie 2018, invocată și în motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea a reținut că aceasta nu are incidență în cauză, deoarece vizează compunerea completelor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin decizia invocată, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
unor sume pentru dotări și retehnologizare). ... ... 48. Decizia Curții Constituționale nr. 572 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 28 martie 2019, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat că „dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune sunt constituționale în raport cu criticile formulate“. La paragrafele 16-18 din această decizie
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultății, atât timp cât textul legal indicat este redactat într-o manieră clară, completă și fără a lăsa posibilitatea unor interpretări contradictorii. Astfel, norma juridică invocată dispune cu claritate care este formula de calcul al salariului, iar prin încheierea de sesizare instanța de trimitere nu a argumentat în niciun fel dificultățile întâmpinate în procesul de interpretare și aplicare a normei juridice menționate, neindicând existența unei dispoziții
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
a adus atingere dreptului de acces la instanță, dreptului la apărare sau la folosirea căilor de atac, întrucât reglementarea unui termen al cărui moment de începere este determinant pentru formularea unei cereri nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale invocate, iar sancțiunea corespunzătoare încălcării sale este decăderea. ... 39. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 40. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 652 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299254]
-
că amânarea aplicării pedepsei poate fi dispusă doar în cazul infracțiunilor a căror pedeapsă este mai mică de 7 ani, indiferent de pericolul social al acestora. Se susține, așadar, că, pentru a fi în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate, este necesar ca cele două forme de individualizare a pedepsei să fie aplicate în funcție de pericolul social concret al faptelor săvârșite. ... 7. Curtea de Apel Timișoara - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Face trimitere în acest
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
critici de neconstituționalitate similare, fiind pronunțată în acest sens Decizia nr. 629 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 11 aprilie 2024, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 14. Prin Decizia nr. 629 din 21 noiembrie 2023, precitată, paragrafele 21-32, Curtea a reținut că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 21. Totodată, Curtea a statuat că considerentele anterior invocate sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește amânarea aplicării pedepsei, de asemenea instituție juridică nou-introdusă în legislația penală, constând în prerogativa instanței de judecată ca, în anumite condiții, atunci când apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial. ... 24. De asemenea, în raport cu motivele formulate în sprijinul excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că celelalte dispoziții constituționale invocate, referitoare la valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor, dreptul internațional și dreptul intern, tratatele internaționale privind drepturile omului, prezumția de nevinovăție, precum și prevederile convenționale privind interzicerea torturii și dreptul la respectarea vieții private și
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299242]
-
reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară sau neclară), fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 80. Având în vedere aceste considerente teoretice, chestiunea de drept invocată este apreciată ca având un grad de dificultate de natură a justifica intervenția instanței supreme, ținând cont de faptul că asupra acestei probleme de drept au fost pronunțate soluții divergente, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești identificate la nivelul tribunalelor
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
din HG nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare, sunt notificate, în scris, de către fermieri la centrul local/județean al APIA unde au depus cererea de plată, printr-o Înștiințare la care sunt atașate actele originale de constatare ale fenomenului invocat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva Înștiințare (prevăzută la Anexa nr. 25 din Ordinul MADR nr. 106/2024,cu modificările și completări ulterioare). Conform art.
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
a constatat că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și, în același timp, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituție, stabilind criteriile de discriminare
DECIZIA nr. 188 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288331]
-
Curții Constituționale. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 13. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 545D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce privește soluția de inadmisibilitate observă că susținerile autoarei excepției sunt în sensul că
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]