2,638 matches
-
a transformat în disperare pe 23 ianuarie, când trupele românești au intrat în Basarabia. Combinația de teamă și de furie provenită din convingerea șovinistă că înfrângerile erau provocate de o "civilizație inferioară" a împrumutat reacției militare a Rusiei o neputință irațională."206 Iar această "neputință irațională" nu va fi uitată de noul imperiu bolșevic. Rakovski, răsplătit de Troțki și Lenin cu șefia guvernului ucrainean, a primit misiunea să înlăture armata română din Basarabia, el asumându-și, totodată, o țintă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
23 ianuarie, când trupele românești au intrat în Basarabia. Combinația de teamă și de furie provenită din convingerea șovinistă că înfrângerile erau provocate de o "civilizație inferioară" a împrumutat reacției militare a Rusiei o neputință irațională."206 Iar această "neputință irațională" nu va fi uitată de noul imperiu bolșevic. Rakovski, răsplătit de Troțki și Lenin cu șefia guvernului ucrainean, a primit misiunea să înlăture armata română din Basarabia, el asumându-și, totodată, o țintă și mai glorioasă, aceea de a declanșa
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care s-au dedat minoritarii, propaganda desfășurată în rândul basarabenilor din armată, din sate și din orașe au întrecut orice măsură. Documentele confirmă întru-totul celebrul articol al lui Nicolae Iorga, De ce atâta ură?225 Într-adevăr, a fost o dezlănțuire irațională a urii, dovadă că bolșevismul a fost, în profunzimile lui, o întoarcere la stadiul bestialității umane (la ceea ce René Girard va numi criză sacrificială perpetuă), augmentând și alimentând criza mondială și-n spațiul românesc, fiindcă la violență se răspunde cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deosebit de mari, chiar dacă prin filozofie manifestarea raționalității se produce tot într-o manieră intens singularizată 342. Trebuie constatat însă că, pe de o parte, dacă este o construcție ce antrenează sensibilitatea, poezia nu este arațională și cu atît mai puțin irațională 343, și că, pe de altă parte, și sentimentele sînt general umane, nu numai rațiunea, ele manifestîndu-se într-un mod diferit de la un individ la altul numai ca intensitate și ca obiect. De aceea, efuziunea sentimentului, deși individuală, rezonează la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a literaturii și a artei în general și s-au făcut numeroase experimente în acest sens, unele cu un înalt grad de iraționalitate, dar rezultatele nu pot fi acceptate ca adevărată literatură sau ca adevărată artă decît tot de spiritele iraționale. Ca atare, discuția purtată astfel are mai mult o valoare teoretică, fiindcă este reducționistă. Ea nu ține cont, de exemplu, de receptor, care poate găsi sau nu valoarea literară indiferent de intențiile autorului unui text. 352 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ritmurile scontate. Din acest motiv, strategia de substituire a importurilor aplicată nu a mai fost direcționată prioritar spre dezvoltarea unor ramuri industriale noi sau pentru retehnologizarea celor existente ci a rămas tributară acumulării și economisirii de valută într-un mod irațional, care s-a soldat în final cu propagarea unor distorsiuni puternice în întreg sistemul economic centralizat și a condus inevitabil la declanșarea unui fenomen de criză. Un alt element contradictoriu, care a caracterizat politica de substituire a importurilor, se referă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de-o parte și de alta Să nu-ți fie teamă voi veni îmbrăcat în altfel de straie și s-ar putea să nu mă cunoști poate că voi avea și alt chip să nu-ți fie teamă. Vâltoarea antinomiilor, iraționalul, asimetricul, uimitorul, plus diverșii curenți subterani asediază și descumpănesc. Scepticul din Despărțire se îndepărtează "pe vecie" de văz, de auz, de miros; cel din Comunicantă se instalează iluzoriu în paradox, apropiat stilistic de Nichita Stănescu: "Învăț dezvățându-mă, învățătura neștirii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o presiune puternică asupra problemelor esențiale ale vieții și morții,deja fragilizate prin criza valorilor religioase și politice. Aceste chestiuni, refulate continuu, cu precădere în spațiul public, vor irumpe cîndva cu o forță și sub o formă cu atît mai irațională, cu cît au fost mai mult timp și mai intens marginalizate. Modul economic de gîndire utilizează concepte proprii (precum cererea, costul de oportunitate, efectele marginale, avantajul comparativ, profitul și pierderile antreprenoriale) pentru a explica evenimente cotidiene cu care ne confruntăm
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pacea, raționalitatea, bunăstarea și democrația, în spiritul Iluminismului. Doar fructe dulci. Între timp, specialiștii constată un regres al democrației pe glob, o creștere a autoritarismului, un război extrem de pervers, în care toată lumea a ajuns în conflict cu toată lumea, cu totul irațional și purtat cu mijloace de neimaginat. Cît despre bunăstare... numele său este criza globală, structurală, sistemică. Și atunci, nu e bine să fim ceva mai temperați, mai echilibrați ? Și să ne întrebăm întotdeauna, cum ne îndemna H.-R. Patapievici, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
raporturi intime cu "intelectualismul rațional" și chiar o anumită "apologetică raționalistă". Weber abordează religiile ca "sisteme de gîndire" puse în operă prin intermediul experienței, într-o manieră mai mult sau mai puțin conștientă. "Experiența religioasă în sine spune el este evident irațională, dar aceasă iraționalitate nu o împiedică să aibă cea mai mare importanță în practică, pentru a ști ce tip de sistem de gîndire confiscă viața religioasă imediată, impunîndu-i schemele sale" (Sociologia religiei, p.188). După o sută de ani, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
umane: sălbăticia, barbaria, era muncii manuale și era mașinismului. Proprietatea privată este considerată ca fruct al exploatării. Veblen opune abordarea darwinistă concepției marxiste pre-darwiniene, cu forțele sale antagonice și obiectivul său predeterminat. Deși nu o recunoaște, preia de la Marx caracterul irațional al evoluției generate de forțe antagonice, impulsuri constructive vs. impulsuri destruc tive. Dezvoltînd această schemă destul de primitivă, el transformă cercetarea ricardiană a profitului într-o căutare oarbă a unui cîștig monetar și construiește o serie de categorii dihotomice, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
resentimentele, orgoliile, ambițiile și multe altele, toate influențînd luarea deciziilor. Dacă profiturile anticipate, de pildă, sunt mai mici decît sentimentul subiectiv al nereușitei, demersul respectiv nu va avea loc. Un alt reprezentant cunoscut al economiei comportamentale este Dan Ariely (Vezi Iraționalul previzibil: forțele ascunse care ne influențează deciziile, 2008. Sunt luate în analiză emoțiile, anticipările, normele sociale, contextul, relațiile reciproce (gelozie, invidie, prietenie) și alte forțe invizibile, dincolo de raționalitatea individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel de puncte de reper care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cel care a poruncit piețelor să fie oprită criza, e Thomas Friedman, la fel de plat ca și pămîntul globalizării, e Ben Shalom Bernanke, tipăritorul de dolari ș.a. Totuși, arhitectura economiei de cazino nu s-a schimbat. Sistemul "lăcomiei debordante" și "exuberanței iraționale" (Alan Greenspan) e la locul lui, ceea ce înseamnă că riscurile de recădere în recesiune sunt mari. Suntem în Extremistan. Am mai învățat faptul că orice leu care nu e pierdut este un leu cîștigat. Este diferența, inspirată tot de vechii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
gen F.M.I., care acum dezamăgesc profund și realizăm siderați că tre-buie să o luăm de la capăt. Cu cel puțin un deceniu în urmă trebuia să ne dăm seama de pericolele care ne pasc, de faptul că "frenezia debordantă" și "exuberanța irațională" (Alan Greenspan), care cuprinseseră piețele, nu puteau să prevestească nimic bun. Nu puteam fi în siguranță într-o economie interconectată cîtă vreme Japonia, a doua putere economică a lumii, se găsea încă din 1990 într-o criză prelungită, "capcană economică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
capacității băncilor de a mai controla cantitățile monetare și valoarea acestora. Astfel, a apărut un nou Frankenstein, care s-a întors împotriva creatorilor săi. Acesta este răul cel ma-re pe care l-au produs o mînă de oameni lacomi, iraționali și imorali. Apoi, logic, după o întreagă escaladă a creditelor de consum, fără garanții suficiente, așa-numitele subprime, moneda a pierdut orice legătură cu economia reală și a survenit criza. Au început să cadă bănci. Iar guvernele lumii și parlamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de Keynes, teoria macroeconomică actuală reducînd-o la un model de echilibru static și încercînd să se bazeze mai mult pe ipoteza anticipărilor raționale, ceea ce constituie într-adevăr o îndepărtare de la gîndirea keynesiană. Keynes pune un accent fără precedent pe rădăcinile iraționale ale comportamentului economic, pe psihologie în privința funcției de consum, criticînd sever speculația fi-nanciară pe bază de anticipări. Legile psihologice elaborate îi joacă însă feste uneori. Pe baza lor, de pildă, Keynes considera că rata medie a economiilor ar crește odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Crizele contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești pesimist provoci o criză, cînd ești optimist realizezi un avînt, ori mie mi se pare că tocmai optimismul debordant, irațional, speculativ, maladiv și disperat al foarte multor jucători, chiar dintre cei mai importanți, a generat criza. O aserțiune corectă aici este necesitatea unui comportament moral. Într-adevăr, acesta a fost sublim, dar a lipsit cu desăvîrșire. Se face trimitere la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
valoare adăugată mare. O creștere bazată pe construcții, ca cea actuală, implică tranzacții pe credit, investiții speculative și, de multe ori, bani care provin din economia gri și nu pot fi investiți profitabil în domenii productive, ceea ce contribuie la explozia irațională a prețurilor la imobiliare. Construcțiile sunt un sector foarte volatil, puțin fiscalizat pentru că utilizează multă mînă de lucru la negru. Mai volatilă e însă agricultura. România are un potențial agricol imens, dar pe care nu-l valorifică. Este nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
idee este susținută și de Denis și Denis (1995). O altă explicație ar fi aceea că operațiunea este adeseori finanțată prin apelul la Îndatorare, ceea ce restricționează disponibilitatea de fonduri pentru manageri (care sunt de multe ori tentați să facă cheltuieli iraționale), impune o anumită disciplină managerială și reduce problemele legate de trezoreria disponibilă. Pe de altă parte, Heron și Lie (2002), analizând evoluția performanței operaționale a operațiunilor realizate În perioada 1985-1997, au precizat că nu există o legătură Între modalitatea de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
sectoarele afectate se orientează Înspre achiziția altor firme. Alternativa, reprezentată de ipoteza sub sau supraevaluării de către piață (a se vedea Shleifer și Vishny, 2003; Baker et al., 2003 sau Gugler et al., 2005), sugerează că managerii raționali profită de evaluările iraționale ale pieței, utilizând acțiuni supraevaluate pentru a achiziționa activele unor firme subevaluate. Teoria comportamentală ia În considerare psihologia actorilor de pe piețele de capital și, astfel, explică atât de ce apar valurile de fuziuni și achiziții, cât și de ce acestea tind să
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
personal, preferă să păstreze rezerve financiare cu scopul de a finanța proiecte de investiții, fără a fi preocupați de profitabilitatea viitoare a acestor proiecte. Așadar, managerii pot fi tentați să utilizeze acest excedent de trezorerie, fie pentru a face cheltuieli iraționale, fie pentru a se lansa În operațiuni de fuziuni și achiziții nefondate din punct de vedere economic. Luând În considerare această ipoteză, una dintre soluțiile enunțate de Jensen este aceea de a pune Întreprinderea sub o presiune financiară. Pentru a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
carte. Cred că mulțumirile mele fraterne trebuie să ajungă la sufletele și spiritele celor care au stăruit asupra acelorași probleme și care m-au inspirat până la identitatea ideilor, ca și până la demarcația lor critică sau chiar la exorcizarea pornirilor lor iraționale. Ca și oamenii, cărțile sunt probe ale diversității de forme și modele normate de comportament, dar în esență au același tipar genomic al speciei ce populează Lumea 3 din viziunea popperiană, ca și funcția distinctivă a comunicării ideilor mediate de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ideea că teoreticienii (mai ales cei care mă critică!) s-au abandonat comodității credinței în ceea ce a părut la momentul modernității ca fiind o formulă excepțională de ieșire din gândirea Evului Mediu întunecat. Evident că este vorba și despre ceva irațional, cumva în continuitatea gândirii preștiințifice, să se radieze din modelul explicativ chiar specificul cauzal biunivoc, al comportamentului uman pornit din egoism - adică și din rațional, și din emoțional, decelat și prin calcule, și prin așteptări autostimulante, cum ar fi ambiția
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de fonduri de risc, speculațiile pe seama fondurilor de pensii alături de universul frenetic al derivativelor, mișcările de avalanșă ale „turmei electronice” și multe alte fenomene de proporții globale trasează tabloul unei piețe ridicol de timide și ineficiente, care a capitulat în fața iraționalului. Cazul particular, întâlnit în tranziția postcomunistă al „curățării pieței”, adică achiziționarea în procesul de privatizare a unor întreprinderi pentru ca apoi să fie închise, lăsând ca piața să fie ocupată de produsele firmelor cumpărătoare, arată și el cât de mare este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru a spori supărarea unora, că piața trebuie colonizată cu indivizii care au comportamente și alegeri parțial raționale, parțial emoționale, chiar iraționale. Piața devine prin această viziune o expresie a jocului de compensare dintre cerere și ofertă, unde consecințele optimului paretian pot fi la rândul lor armonizate prin negocierea intereselor după regula „win-win”. Evident că nu se va ajunge aici decât cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]