145,869 matches
-
și în care întâlnim pagini de dragoste și ură pătimașă, suspans, trădări, vendete, răsturnări dramatice de situații, meditații asupra feminității, familiei, carierei, dialoguri ironice și comice, imagini inedite din care nu lipsesc exotismul, aventura, sexul, Securitatea și Mossadul, prietenia, omenia, istoria, o lume de ieri și de azi, de acolo, de aici și din alte meleaguri de pe mapamond, o lume care ar putea fi a fiecăruia dintre noi. O lume recreată după sufletul, gândirea și freamătul tău de viață. Îți mulțumesc
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
de mâncare normal dar nu mai putea mânca, au încercat apoi cu lapte cu biscuiți însă starea lui era foarte gravă, mi-am pus întrebarea: ,, Oare această moarte nu putea fi evitată?” Moartea lui mi-a adus aminte de o istorie reală petrecută cu ani în urmă. Doi alpiniști urcau pe un versant de gheață, unul urca înainte iar celălat venea din urmă, erau legați cu o funie unul de altul, iar la un moment dat cel din urmă a început
O MOARTE TRAGICA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/O_moarte_tragica_eugen_oniscu_1386166823.html [Corola-blog/BlogPost/363051_a_364380]
-
literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară. Există un realism al
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin de biografic. Jean Băileșteanu este un mare povestitor. Convenția sub care scrie este că întâmplările relatate sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe care o au. Rămânând atât de aproape de existență, de trăire de „istoria” personală, povestitorul Jean Băileșteanu poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe care o au. Rămânând atât de aproape de existență, de trăire de „istoria” personală, povestitorul Jean Băileșteanu poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Sunt multe de spus atunci cand ne gândim la scriitorul Norman Manea, al cărui destin este însemnat de istorie. Deși s-a născut în România, din 1986 trăiește în Statele Unite ale Americii. Doar oamenii deosebiți își pot duce crucea mai departe cu demnitate, căci în cărțile sale se poate citi despre ororile la care l-a supus viața... Norman
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
o dată, ca mai toată lumea este în exil, suntem cu toții izgoniți din Rai. Aș putea deci să vă răspund că Păltiniș. Este un loc superb, într-adevăr, dar care nu mi-e accesibil. Să lăsăm așadar liberă această valentă. Aveți o istorie de viață și o viață istorică. Ați primit oferte de a va alătura vieții politice de la noi din țară? Nu, nu am fost solicitat niciodată. La pubertate m-am „solicitat” singur, crezând că, dacă tot supraviețuisem proiectului de anihilare, locul
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul de protest față de
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
amintire, de această formă afectivă a memoriei, după cum este definită de Kierkegaard, dar atât de dragă mie, cu toate imperfecțiunile ei. Argumentul, motivul esențial, care impune acest demers, alcătuit din fapte și reflecții, realități sociale și politice, confruntări și dispute, istorie și memorii, idei platonice sau arhetipuri închipuite, cu sau fără relevanță admițând chiar că sunt o plăsmuire mitică, dar mai aproape de adevăr, au fost determinante. Un adevăr al existenței noastre cotidiene din ultimul sfert de secol, mai ales a celor
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
Dacă nu mi-ar părea rău pentru DEMOCRAȚIE, nemachiavelic fiind, și disciplina nu-mi lipsește, mâine aș desființa partidele politice pentru un răstimp, atât de necesar pentru liniștea neamului, curățirii, igenizării și purificării, aruncând balastul la groapa de gunoi a istoriei. Trăim, cum spuneam, într-o lume zbuciumată și dezechilibrată, profană și imbecilă (de la imbecilii întâlniți la tot pasul!), stăpâniți de relicve umane, de frământări și nedreptăți, dar optimiști, pentru că unii mai visăm la orice ne-ar face mai buni, mai
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
Prodromu Iată, deși nevrednic fiind, m-a învrednicit Dumnezeu de am ajuns - pentru a opta oară - în Sfântul Munte, în prima săptămână a sfantului și marelui post unde, pe lângă celelalte mănăstiri am vizitat, bineînțeles (și) Schitul Românesc Prodromu. Citim în Istoria Mănăstirilor Athonite, alcătuită din 10 tomuri de Irinarh Schimonahul (1845-1920) și păstrată cu evlavie printre cele 200 de manuscrise și 5000 de volume tipărite, din biblioteca Schitului Românesc Prodromu această minunată istorisire: "Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
Basarab către anul 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme "Marea Lavră a Țării Românești". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei (care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a făcut
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a făcut să nu avem în calendar, până în sec. xx, sfinți canonizați de noi înșine, deși toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : "Sihaștrii din Carpați veneau la Athos
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Câteva puncte de vedere cu privire la relația dintre Stat - Biserică, în cadrul discursului social - istoric... Există o tensiune: între real și ireal, istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu e o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu e rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuși și ne arată condițiile mântuirii în El. Unirea omului cu Dumnezeu este scopul Revelației, deci umanul este
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
a le comunica acestora Viața Sa care este Înviere, victorie asupra morții. Ea reprezintă comunitatea și comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin Fiul în Duhul Sfânt, precum și forma văzută a unei raportări suprafirești la Iisus Hristos - Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat în istorie. Cunoaștem faptul că Biserica are o alcătuire, o constituție teandrică, ea unind timpul cu veșnicia, istoria cu supraistoria ori cu metaistoria. „Ea este locul unei „mișcări” veșnice a Înălțării și a Cincizecimii care unește Cerul și pământul prin „vălul” Sfintelor
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin Fiul în Duhul Sfânt, precum și forma văzută a unei raportări suprafirești la Iisus Hristos - Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat în istorie. Cunoaștem faptul că Biserica are o alcătuire, o constituție teandrică, ea unind timpul cu veșnicia, istoria cu supraistoria ori cu metaistoria. „Ea este locul unei „mișcări” veșnice a Înălțării și a Cincizecimii care unește Cerul și pământul prin „vălul” Sfintelor Taine, locul unde Sfântul Duh face cunoscută prezența și Trupul cel slăvit al Mântuitorului” - potrivit afirmațiilor
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
Sfintei Treimi”, după cum spune Sfântul Siluan Athonitul. Ei uită că Iisus Hristos „trăiește în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare. Biserica, așadar, este locul unde veșnicia încorporează timpul acestui veac. Rolul ei nu este acela de a înveșnici istoria, ci de a o sfinți. Misiunea ei este eshatologică, și anume aceea de a-l răscumpăra pe om pentru veșnicie, de a-l desprinde pe el de această lume, în vederea obținerii adevăratei sale cetățenii - Împărăția Cerurilor - care nu este în
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
-l răscumpăra pe om pentru veșnicie, de a-l desprinde pe el de această lume, în vederea obținerii adevăratei sale cetățenii - Împărăția Cerurilor - care nu este în și din lumea aceasta. Cu alte cuvinte, ea nu este o simplă parte a istoriei deoarece ea are propria misiune specifică, ci o asumare a ei, fără a se confunda cu realitățile istoriei pentru că ea are propria misiune, nu trăiește în afara lor. Deși Biserica este din cer, misiunea ei este una pământească. Biserica este supraistorică
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
sale cetățenii - Împărăția Cerurilor - care nu este în și din lumea aceasta. Cu alte cuvinte, ea nu este o simplă parte a istoriei deoarece ea are propria misiune specifică, ci o asumare a ei, fără a se confunda cu realitățile istoriei pentru că ea are propria misiune, nu trăiește în afara lor. Deși Biserica este din cer, misiunea ei este una pământească. Biserica este supraistorică, metaistorică dar în același timp se află în istorie pentru că Hristos Domnul S-a întrupat în istorie, iar
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
asumare a ei, fără a se confunda cu realitățile istoriei pentru că ea are propria misiune, nu trăiește în afara lor. Deși Biserica este din cer, misiunea ei este una pământească. Biserica este supraistorică, metaistorică dar în același timp se află în istorie pentru că Hristos Domnul S-a întrupat în istorie, iar Biserica pe care a întemeiat-o cu “însuși scump sângele Său” a rămas în istorie pentru a-l răscumpăra pe om pentru supraistorie. Biserica nu ignoră, nu refuză și nu respinge
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]