KorAP: Find »[drukola/base=istoriografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...123 >

3,057 matches

Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

linia delicată și fragilă ce le separă. La această intersecție stă și autorul eseului de care vorbim, convins că "oamenii verifică istoria numai trecând ei înșiși examenul probității față de istorie" (p. 161), ceea ce înseamnă că el tratează fenomenologia istorică și istoriografia ca fiind consubstanțiale. Eminescu e, desigur, o bună școală și pentru istorici. Un gând al său, întăritor, a fost așezat de altminteri și pe frontispiciul cărții, ca un memento: "În trecut ni s-a impus o istorie, în prezent să

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
facem noi." Este poziția pe care au adoptat-o numeroși istorici din mult suferinda Moldovă. Cartea pe care o avem sub ochi este pentru unii dintre ei un bun teren de întâlnire critică, de revizuiri axiologice, de prospecțiuni în câmpul istoriografiei. Înălțarea în istorie, propusă de autori cu gândul la istoria convulsivă, agitată, înnoitoare de azi, nu e posibilă fără a regândi și reajusta un trecut pe care sistemul comunist l-a supus deformării sistematice. Atitudinea voluntaristă față de trecut e un

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Atitudinea voluntaristă față de trecut e un fapt plin de urmări în istoria umanității, după cum se poate vedea și în exemplele evocate, pentru spațiul etnocultural moldav, în acest volum. De unde concluzia legitimă, definind prima parte a tripticului, că "starea actuală a istoriografiei noastre nu e doar opera istoricilor". În adevăr, ea constituie un produs întemeiat pe numeroși factori, între care istoria însăși. Ideea subliniată de autori în această primă secțiune e că "știința istorică poate să se dezvolte nestingherit doar în condițiile

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
e că "știința istorică poate să se dezvolte nestingherit doar în condițiile libertății de creație, adică, adică într-o societate consecvent democratică, ferită de orice tutelă ideologico-politică". Suntem în măsura a prețui cum se cuvine această concluzie, valabilă în orice istoriografie, oriunde și oricând, dar imperativă acolo unde se caută soluții de revenire la normalitate. Cine să înțeleagă mai bine acest lucru? Ca și istoricii de peste Prut, a trebuit să ne confruntăm și noi, îndelung, cu ingerințe voluntariste, cu programul deformator

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
european", zonă cu privire la care a publicat numeroase scrieri de un interes mereu actual, o importantă revistă și atâtea sinteze peste care se trece adesea cu prea multă grabă. Convins că mediul (inclusiv proiecția lui diacronică) exercită o mare influență asupra istoriografiei, N. Iorga s-a ocupat mai ales de sud-estul european, ceea ce n-a rămas fără urmări pentru concepția de ansamblu a istoricului. Fiindcă această zonă evocă straturi, interferențe, conexiuni culturale din adâncă vechime până în actualitatea cea mai fierbinte, iar culturile

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
să-l omită. Textele cuprinse în volum desfășoară, în schimb, o serie de reflecții teoretice și de metodă menite să contureze imaginea unui istoric de mare vitalitate, capabil să intre în dialog cu noile generații de profesioniști ai domeniului. Geneza istoriografiei moderne, fondul și forma, dimensiunea morală, rostul ideilor, noile direcții în gândirea istorică, adevăr și greșeală, concepția umană, permanențele în istorie, individualism și solidarism, iată numai câteva teme puse în discuție de Iorga și ele culminează cu prefața la Istoriologia

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
se unea, la el, cu istoria conflictelor româno-maghiare. Sunt cunoscute polemicile lui cu P. Hunfalvy, A. de Bertha, B. Jancso, Joseph de Mailàth și alți istorici unguri, pe care i-a antrenat în dispute publice, cu argumente extrase din spațiul istoriografiei. Dacă istoricii români din secolul XIX, iar mai târziu N. Iorga, I. Lipaș, Al. Lapedatu, S. Dragomir, G.I. Brătianu ș.a. au atras destule simpatii pentru cauza românească, faptul se datorește în genere plasării chestiunii pe terenul științei, acolo unde pasiunile

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
știut să orienteze spiritele spre o recuperare cât mai deplină a experienței trecute. Experiența e un alt nume pentru istorie", spunea Toynbee, care nu avea totuși o mare stimă pentru istorism. Un vast efort de anamneză e în definitiv toată istoriografia. La acest fel de a privi discursul istoric trimite în mod expres Mircea Eliade, glosând pe marginea relației dintre anamneză și recuperarea trecutului (Aspecte ale mitului, 1978, p. 127-131). Fie că e vorba de evenimente mitice sau de o restituție

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
interes mai cu seamă când e vorba de o zonă de convergență ca a noastră. Firește, un studiu sistematic reclamă alt cadru și anumite precauții de metodă. Mai întâi, o remarcă. Distincția între istorie ca tărâm al vieții umane și istoriografie ca reflex al ei e recentă și oarecum didactică. În fond, istoria e una singură, așa cum o arăta dealtminteri termenul grecesc, care și-a păstrat fecunda lui ambiguitate. Kogălniceanu știa să vadă aceasta la 1837, când punea pe frontispiciul sintezei

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
amintită, ci un lucru mai adânc, privitor la consubstanțialitatea celor două ipostaze. Scrisul istoric nu numai că se constituie pe seama istoriei, dar participă la viața acesteia, intră în țesătura ei cea mai intimă și o sporește. Milenii de-a rândul istoriografia s-a voit cu toate astea în afara istoriei, fără perspectiva și fără conștiința devenirii sale. Interesau mai ales achiziția și transmiterea de știri, alături de programul moralizator și de retorica justificativă. Herodot voia, prin Istorii, ca faptele oamenilor să nu cadă

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
și ca remediu soteriologic. Cel dintâi om mișcat de conștiința perisabilității sale a fost și primul istoric, remarca P. Chaunu, căutând să vadă, ca mai toți istoricii de seamă, și dincolo de umbra uneltelor sale. Pentru el, ca și pentru noi, istoriografia este un instrument antiamnezic, dacă se poate spune așa, iar istoricii niște "gardieni ai memoriei". Întâiul sepulcru se anunță, în această perspectivă, ca expresie a unei funcții istorico-mnemotehnice. Istoria se întâlnea din capul locului cu poezia și metafizica. "Oamenii întâi

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
a contribui la istorie, o parte intrinsecă. Nu trebuie să vedem în ea o metaistorie, senină și distantă, ci prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul de substanță este mutual. "Istoria, s-a spus, este inseparabilă de istorie", observația îl implică pe observator. Calitatea acestuia din urmă determină în bună măsură

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
ea îi implica în discurs, mai mult chiar decât le-ar fi plăcut să recunoască. Ureche, Costin, Cantacuzino, Neculce au fost dregători cu o bună cunoaștere a activităților de stat, iar Cantemir domn în două rânduri. De la aceste culmi ale istoriografiei noastre umaniste până la marii istorici din epoca modernă se poate vorbi de o tradiție a scrisului implicat în drama istoriei însăși. Unii au și mărturisit că scriu "din inimă", iar alții și-au plătit scump opțiunile politice. Se poate spune

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675

nimic sau aproape nimic despre partidele belgiene, olandeze sau daneze, grecești, spaniole sau britanice. Această lucrare îl va lămuri într-o oarecare măsură. Dar, mai ales, sîntem conștienți că producem aici, în ceea ce privește istoria comunismului, o lucrare de gradul al treilea. Istoriografia militantă a comunismului, panegiric sau diabolic, a umplut rafturile librăriilor. Modele succesive sau contradictorii au asigurat succesul mediatic al cîtorva "vedete" foarte repede uitate. Astăzi, există mai degrabă liniștea indiferenței. Pe nedrept, credem noi, deoarece pentru a înțelege epoca noastră

Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 pag., 180.000 lei Colecția OGLINZI PARALELE • Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 pag., 64.000 lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 pag., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 pag., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, 42.000 lei Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad, 256 pag., 64.000 lei • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga, 332

Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

MIHAELA STRUNGARU - VOLOC MIHAIL KOGĂLNICEANU ȘI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ EDITURA PIM Iași, 2012 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
MIHAELA STRUNGARU - VOLOC MIHAIL KOGĂLNICEANU ȘI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ EDITURA PIM Iași, 2012 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010 3 CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea, „Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească”, este una foarte importantă. Personalitatea ilustrului om politic, diplomat

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010 3 CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea, „Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească”, este una foarte importantă. Personalitatea ilustrului om politic, diplomat, istoric și om de cultură, a trezit de mai multă vreme interesul specialiștilor precum și a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În cazul dat este vorba de aprecierea de care s-a bucurat în istoriografie eforturile diplomației românești conduse de Mihail Kogălniceanu pentru obținerea independenței și recunoașterea ei internațională. Realizarea unui asemenea demers, datorită atenției sporite din partea istoriografiei întâlnește diferite dificultăți. Pentru aprecierea judicioasă a fenomenului este nevoie de o enormă capacitate de sinteză, misiune

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
în realizarea rezultatului final. În cazul dat este vorba de aprecierea de care s-a bucurat în istoriografie eforturile diplomației românești conduse de Mihail Kogălniceanu pentru obținerea independenței și recunoașterea ei internațională. Realizarea unui asemenea demers, datorită atenției sporite din partea istoriografiei întâlnește diferite dificultăți. Pentru aprecierea judicioasă a fenomenului este nevoie de o enormă capacitate de sinteză, misiune pe care autoarea a îndeplinit-o cu succes. Textul echilibrat, cu aprecieri echidistante, întrunește toate calitățile unui text științific de o importanță foarte

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
făcute în străinătate au avut o deosebită importanță pentru clarificarea concepțiilor sale și pentru fixarea unor metode riguroase de cercetare. Mihail Kogălniceanu 5 a studiat în Franța și Germania deci tocmai în regiunile cu cea mai mare contribuție la dezvoltarea istoriografiei europene în prima jumătate a secolului trecut. Studiile efectuate la Paris, și-au pus amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
tocmai în regiunile cu cea mai mare contribuție la dezvoltarea istoriografiei europene în prima jumătate a secolului trecut. Studiile efectuate la Paris, și-au pus amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială a istoriei. Pe de altă parte, studiile de la Berlin i-au dezvăluit preocupările unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială a istoriei. Pe de altă parte, studiile de la Berlin i-au dezvăluit preocupările unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
realiza o interesantă teoretizare în legătură cu specificul și importanța acestora, privite în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme fundamentale privind originea poporului român și latinitatea limbii sale, unitatea etnică și lingvistică, continuitatea pe teritoriul național, drepturile sociale și naționale ale poporului român alături de alte nume mari, cum ar fi Nicolae Bălcescu Tiomtei Cipariu, Eftimie Murgu

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
revista „ Dacia literară” apărută în 1840 la Iași, care prin titlu și program exprima voința de unitate națională a poporului român.Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]