1,604 matches
-
exact ce se petrecea. În buzunar avea colecția lui de eprubete și niște sfoară; spera să poată lua mostre din sos, în timp ce stătea deasupra lui... Ca un om posedat, se strecură de-a lungul crengilor. Primatele se foiau neliniștite la ivirea zorilor. Armata urca pe drumul dinspre bazar. Pe platforma din spate a jeep-ului brigadierului zăcea băiatul Hungry Hop, încâlcit în plase pentru maimuțe, legat bine ca să nu mai facă necazuri pe străzile cu sens unic. — Dați-mi drumul, strigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
putea suferi În mijlocul unei asemenea frumuseți. La picioarele lui se Întâmplase În dimineața asta o minune: un migdal nonconformist, nerăbdător, hotărâse brusc să Înflorească, de parcă Încurcase anotimpurile. Se acoperise În Întregime cu licurici minusculi, care uitaseră să se stingă la ivirea zorilor. Pe mugurii roz sclipea mulțimea stropilor de ploaie. Migdalul strălucitor Îi amintea lui Fima de o femeie fină și frumoasă, care plânsese toată noaptea și nu-și ștersese lacrimile. Imaginea asta Îi trezi o bucurie copilărească, dragoste și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
face plajă. Utilizarea neologismelor reprezintă, la el, un mod neinspirat de a fi solemn: ‹ ‹ ‹ „Blazonul ți l-ai pus pe frontispiciu, / esențele roiesc în alambicuri / lăsând arar să mai sloboadă picuri / când trebuie aport și sacrificiu. // S-au pus de la ivire pronosticuri / sub ale titlurilor auspiciu; / nu cadențezi grăbit spre beneficiu / formule tip introducând în plicuri.“ Lista este mult mai lungă: „vacarm“, „mapamond“, „cernoziom“, „ascensor“, „eufemism“, „limfatic“, „condensat“, „fenomen“, „fizician“, „neurastenie“, „existențialism“ etc. etc. Dacă toate aceste cuvinte ar fi așezate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vremea însămânțatului, devenea un om important. — Jonas, vino aici, repetă fermierul și luă pușca de calibru 33 pe care o ținuse până atunci rezemată de scaun. În anotimpul ploios, Jonas își petrecea zilele dormind în coliba lui, iar nopțile, până la ivirea zorilor reci, păzea câmpurile de porcii și bărbătușii care atacau plantele tinere. Într-o singură noapte, o turmă de porci putea devasta întinderi întregi de pământ. Jonas luă pușca, o salută, cântărindu-i pe braț greutatea devenită familiară. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
o realitate care Îi traversase simțurile. Fiul său cel mic trăia. Mai mult decât atât, Începea să se apropie. „Dumnezeule, Își spusese, a trecut dincoace de Zid...”. Impresia că Ștefănel se apropie nu fusese un vis și nu dispăruse odată cu ivirea zorilor. Dimpotrivă, rămăsese la fel de vie a doua zi, și se intensifica, Încetul cu Încetul, odată cu trecerea fiecărei zile. Nu era sentimentul la care se aștepta, o renaștere blândă, regăsirea În spirit a unei făpturi iubite cu exasperare, ce trebuia protejată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
făcu exact opusul hotărârii pe care o luase. Intră În capela de la parter, unde voievodul se ruga adeseori, Îngenunche și spuse, privind crucifixul: Fă, Doamne, să fie el... 1 martie 1475, Templul Shaolin, China Ștefănel ieși pe poarta templului Înainte de ivirea zorilor. Cu o seară Înainte sosise primul pelerin care trecuse munții la nord de Langzhou. Zăpezile nu se topiseră Încă de tot, dar vremea se Înmuiase, iar tânărul Își amintea parcă din ce În ce mai clar lecția Caucazului. Când zăpada se afâna, copitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai jos, spre Cetatea Neamțului. Ziua sărbătorii Sfintei Fecioare Începea liniștită, cu același cer roșiatic deasupra dealurilor dinspre Răsărit și cu aceeași prevestire a căldurii unei veri care Începuse În sânge și nu se știa cum va sfârși. Îndată după ivirea soarelui, Începură să bată clopotele bisericilor și mănăstirilor. Oastea musulmană știa ce zi este aceea, dar nu știa că era, totuși, prea devreme pentru slujba de dimineață. Clopotele acelei zile aveau alt Înțeles. - Două mii de spahii au pornit spre nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și nu cred că ar fi în stare să cuprindă între maluri suferințele neamului nostru. De când se știa, etnia lor se aflase pe drumuri colbăite de îngrijorări. Și nu rareori își plângeau rugăciunile când pleoapele dimineții despicau zările în așteptarea ivirii soarelui, mai ales că Marele astru nu-și arăta zi de zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și luminate zile și nopți de inimă bună! Să ne mai dea Dumnezeu, mulți ani, și multe sfârșituri de vară șinceputuri de toamnă, din astea! Să ne mai dea, bunul Dumnezeu, dragă! Și, din colțul ochiului drept, al povestitorului, urmăresc ivirea unei lacrime, care, nu știu de ce, mi se pare, că, prinde a se desprinde, și se rupe, cu atâta tristețe, și cu atâta Încetineală, parcă, dintr-un lanț de argint, pe care-l bănuiesc, În izvorul de dincolo de pleoapă! Vitrina
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de fapt aceste decizii. Conceptul de rea-credință elaborat de Sartre reflectă într-o bună măsură modalitatea în care deciziile sunt luate. Cred că în privința hotărârilor oamenilor trebuie cercetată atent nașterea sensului, logica fiind doar unul din elementele ce intervine în ivirea acestuia. Personificarea dă seama de prinderea noastră în modul uman de a înțelege, ne arată ceea ce înseamnă a lumi. A atribui caracteristici omenești lucrurilor indică mai curând dorința de a le aduce la modul curent de înțelegere. Apariția științei a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Pentru această zi s-a stabilit deplasarea la barajul “Cuibul Vulturilor” din apropierea localităților Pogana, Perieni și Ciocani din jud. Vaslui. Orele patru dimineața. O vreme superbă, caldă, senină. Pe cer încă mai sclipeau stelele, care, una câte una, dispăreau odată cu ivirea zorilor. Eu locuiam la circa o sută de metri de Virgil, m-am deplasat la el gata echipat pentru o noua zi de pescuit. Vecinul mă aștepta cu motorul pornit, am pus undița și sculele în portbagaj și am demarat
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
nu se pot grăi Și-n ciuda umbrei ce se-ntinde Ne vom iubi, ne vom iubi, Până când anii vor așterne, În colb mărunt, argintul lor; Până când, greu de ierni eterne, Slăvitul prinț al orelor, Va obosi să mai adaste Ivirea ultimilor sloi Și bolta nopții sale vaste Va-ncovoia și peste noi. FULGII Cad fulgii șovăielnici în stoluri fără număr, Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. Oștiri de nori aleargă... - Ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor, geloaselor rase de jos: în acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a căror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvântul complect." DISCOVERY (Parafrază la vol. Eulalii de Dan Botta, 1931) GEOMETRIE INCENDIATĂ Fostul elev din clasa profesorului Banciu e un geometru, în felul său. Din visul ațintit al conviețuirii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe de rost, au șters dintr-o dată gustul amar cu care rămăsesem după vizita inspectorului Fumero. După ce mi-am petrecut noaptea veghind, cufundat În acea scrisoare și În glasul pe care Îl intuiam În ea, am ieșit din casă odată cu ivirea zorilor. M-am Îmbrăcat fără să fac zgomot și i-am lăsat tatei un bilet pe comoda din vestibul, spunîndu-i că aveam de făcut cîteva comisioane și că urma să mă Întorc la librărie pînă la ora nouă și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
inimi. Când, în fine, se cățără pe muchea platoului Contemporaneității, lumina era atât de difuză și de diminuată, încât ghidul-șofer, cu inel de platină în lobul urechii și flăcăul cu proeminențe musculare ilustre tresăriră surprinși de brusca și multașteptata lui ivire concretă. Unde ați dispărut, Profesore, atâta timp? explodară ei, într-un glas și cu o enervare prost disimulată. Toți vă căutăm cu disperare, de ore întregi, se lamentă ghidul-șofer. Ca reprezentant al Marii Companii Vestice de Turism, care avea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cel mai important lucru era acum să găsească unde să doarmă. După cum îi spusese și lui Takamori, își petrecuse multe nopți pe puntea Vietnamului. I-ar fi la fel de bună acum o bancă în gară sau treptele vreunei biserici. Ar aștepta ivirea zorilor. Ce bine că era iar singur. Gândind astfel, se simțea vinovat față de Takamori și Tomoe, pentru că ei au fost atât de buni cu el. Cu toate acestea, încerca o mare bucurie în singurătatea și libertatea lui, de care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai exact unsprezece și treizeci de minute. Un tren personal făcea nouă ore de la Tokyo la Yamagata, așa că probabil Gaston ajunsese acolo pe întuneric. Tomoe nu fusese niciodată la Yamagata, dar și-l imagina pe Gaston sosind în gară înainte de ivirea zorilor. Luminile mai erau aprinse în sala de așteptare, cu siguranță răcoroasă în zori. Vreo patru-cinci bărbați și femei moțăiau pe bănci, cu bagajele lângă ei, așteptând să tragă trenul în gară. Cineva mătura probabil pe jos... Trenul de Tokyo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de important devenise pentru el. Aici, așezat nici prea sus și nici prea jos, văzuse pentru prima oară lumea extrem de limpede, cu zilele izvorând parcă purificate din nopți de o întunecare curată și strălucitoare. Lumina soarelui pătrunzând prin frunziș la ivirea zorilor, schimbătoare și pâlpâitoare, pârjolind cu răsuflarea ei dogorâtă, căzând din când în când peste Sampath, pe care nu-l trata ca și cum ar fi fost o ființă omenească, așa cum era, împrăștiindu-l ca pe apă... Se simțea imponderabil aici, legănat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
bahică, maimuțele erau ocupate să demonstreze că incidentul respectiv nu fusese unul izolat, care trebuia lăsat lesne la o parte, ci, din contră, că era vorba despre un nou mod de viață pe care îl adoptaseră. Ammaji le alunga de la ivirea zorilor și până în noapte, asistată de batalionul ei dispersat prin livadă, fiecărei persoane alocându-i-se o rație zilnică de pietricele și o praștie făcută chiar de ea din bețe și bucăți din tuburile interne pe care le recuperase de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
exact ce se petrecea. În buzunar avea colecția lui de eprubete și niște sfoară; spera să poată lua mostre din sos, în timp ce stătea deasupra lui... Ca un om posedat, se strecură de-a lungul crengilor. Primatele se foiau neliniștite la ivirea zorilor. Armata urca pe drumul dinspre bazar. Pe platforma din spate a jeep-ului brigadierului zăcea băiatul Hungry Hop, încâlcit în plase pentru maimuțe, legat bine ca să nu mai facă necazuri pe străzile cu sens unic. — Dați-mi drumul, strigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
temut, posibil sau imposibil - spune Ludmila - a citi înseamnă a merge în întâmpinarea a ceva pe punctul de a fi, dar nimeni nu știe încă ce va fi... - (Iată, o vezi pe Cititoare încercând să scruteze dincolo de marginea paginii tipărite ivirea la orizont a navelor salvatorilor sau invadatorilor, a furtunilor...). Cartea pe care aș avea acum poftă s-o citesc e un roman în care se simte apropierea povestirii, ca un tunet confuz încă, a destinului istoric și a destinului personajelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
alunecătoare, când contracțiilor ei convulsive. Această concentrare mă ajuta mai ales să prelungesc starea necesară observației înseși, întârziind precipitarea crizei finale, prin scoaterea în evidență a unor momente de insensibilitate sau sensibilitate parțială, care la rândul lor puneau în valoare ivirea bruscă de insistențe senzuale, distribuite în manieră imprevizibilă în spațiu și timp. - Makiko! Makiko! - gemeam eu în urechea doamnei Miyagi, asociind spasmodic acele clipe de hipersensibilitate cu imaginea fiicei sale și gama de senzații incomparabil diferite pe care îmi imaginam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
social, s ar fi dovedit asta; adio concedii de maternitate sau pentru Îngrijirea bebelușilor, mai ales că, de la o vreme, și bărbații Începuseră să ajungă un fel de mămici plătite timp de un an-doi, chiar mai mulți! Homunculii, Încă de la ivirea lor pe lume, ar fi crescut În creșe; crescătorii ar fi fost cuvîntul cel mai nimerit; toți, apoi, ar fi primit o educație uniformă, În grup, cea mai potrivită unei societăți model, ar fi fost egali; nici În comunism nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fapt care constituie fapta faustică și grandoarea omului. Omar Khayyam este modelul lui uomo universale care a creat nu numai pe plan științific astronomie. matematică, medicină, dar totodată a creat și viețuit pe plan filozofic și liric de la tonalitate melancolică: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii: Ce sens avu venirea ! Și-acum ce sens plecarea ? până la zbor mistic: La cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Mai mult decât feștila nici unul n-a văzut Și-n bezna cea eternă din nou au înnoptat. "Toată știința noastră cuvinte fără sens". Nici o logică, nici o filozofie nu a pătruns misterul. "Căci neputință-i totul ce-un sân a conceput": Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i scadă rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii: Ce rost avu venirea ? Și-acum, ce sens plecarea ? Dar transfigurarea prin poezia absolută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]