1,430 matches
-
poate fi izolat de procesul de construire a națiunii (nation building) din care este o parte constitutivă esențială. După cum arată F.O. Ramirez și J. Boli (1987), reacțiile statelor europene la provocările ridicate de secolul al XIX-lea au fost "izbitor de similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
maghiară 13 Aritmetică și Geometrie 5 Geografie 2 Istoria patriei și Constituția patriei 1,5 Științe Naturale, Fizică și Chimie 1,5 Cântări 1 Desen 1 Gimnastică 1 Lucru manual o după amiază Economia Sursa: O. Ghibu (1915, p. 109) Izbitoare este ponderea limbii maghiare, care ocupă 13 ore dintr-un total săptămânal de 34,5, ceea ce înseamnă 38 la sută. Aproape jumătate din eforturile pedagogice erau astfel investiții lingvistice. Geografia, Istoria și Constituția patriei erau, se subînțelege, geografia, istoria și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează șiretenia amândurora, concupiscența, minciuna și ipocrizia. Confesiunile femeii nu sunt sincere, cum nu este onestă nici compasiunea slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Este sensul în care Wittgenstein va afirma despre jocul de limbaj, în una din ultimele sale însemnări: „Vreau să spun: Nu este întemeiat pe ceva. Nu este rațional (sau irațional). El există - ca și viața noastră.“82 Într-o opoziție izbitoare cu acei autori care credeau că inițiază o revoluție în filozofie, Wittgenstein nu credea că filozofia are de câștigat devenind „științifică“. El aștepta o epocă mai favorabilă filozofiei decât cea caracterizată printr-o creștere vertiginoasă a prestigiului științei. Lui Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
el.” (J.W. Goethe) Dacă este vorba de laude meritate, a ști să surprinzi și să prezinți aceste merite te ridică la nivelul lui psihologic. Dacă Însă este vorba de laude lingușitoare, atunci nu este vorba decît de o asemănare izbitoare de caracter Între cei doi, care simt nevoia să se complimenteze reciproc cu astfel de laude. * „Cel care nu se crede prea mare, valorează mai mult decît crede.” (J.W. Goethe) A putea fi conștient de limitele tale psihologice, Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vieții politice a regelui Iacob, care dacă ar fi fost făcut public, l-ar fi costat cu siguranța tronul și viața. Acest episod este relatat în lucrările apocrife și apoi adus la lumină în 1822 de Lucy Aikin.„ Ce era izbitor era faptul că i-a scris personal o scrisoare de curtoazie papei, în care, după multe saluturi și declarații de gratitudine, adresate sfântului părinte, a declarat cu fermitate că este decis săi trateze cu indulgență pe catolici; și, din dorința
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
jocurile de apă pe data de 17 mai 1685 și că a fost destul de mulțumit. Oricum Neptun nu era încă instalat în bazinul care azi îi poartă numele. Bazinul majestuos de la baza Aleii de Apă se află într-un contrast izbitor cu piramida urâtă a lui Perrault de la capătul său. Le Nôtre știa ce se potrivea grădinilor unui Rege Soare“. Decorațiunile acvatice erau împărțite conform principiilor masculin și feminin. Lacurile reprezentau esența feminină, în timp ce fântânile arteziene reprezentau eternul masculin. Coregrafia fântânilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a lui Ogden și Richards, pe care putem să o folosim În procesul de explicare a semnificației semnelor lingvistice - și nu numai, care Își are rădăcinile În afara acestui sistem, este cea a antrolologului și etnologului polonez Malinowski. Teoria lui este izbitor de asemătoare cu cea a celor doi, lucru recunoscut de autor În suplimentul pe care Îl scrie la The Meaning of Meaning, intitulat „The Problem of Meaning in Primitive Languages”. Conceptul explicativ de bază, ca și la Ogden și Richards
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să atingă un fals echilibru caracterizat printr-o anume vâscozitate în gândire. Este un fenomen de „vâscozitate genetică” pus în evidență de studiile lui B. Inhelder. La subiecții cu arierație mintală gravă, la limita imbecilității, există o stare de omogenitate izbitoare între diferitele moduri de raționament, o concordanță care permite situarea structurilor operatorii la un nivel precis de evoluție genetică. Această omogenitate este încă mai mare la debilii profunzi decât la copiii normali, dar în plină evoluție. Toate aceste modele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au încăput în șase volume de opere complete. O elaborare grea și chinuitoare, sentimentul de responsabilitate pentru cuvântul scris - după cum mărturisesc rudele și prietenii - explicând acest ritm lent, pauzele destul de mari. Varietatea genurilor abordate, a preocupărilor, a tonurilor este la fel de izbitoare. Caragiale nu se apropie de roman, iar de vers doar în rare încercări juvenile, în traduceri și în parodii. În afară de roman, în cele patru decenii de scris a trecut prin toate genurile. Caragiale scrie poezii, vodeviluri, sonete și o dramă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pare firesc ca el să ajungă deputat sau chiar ministru. E la fel de firesc ca amorul lui pentru Zița, angelul radios, să-i uimească și să-i măgulească. În felul acesta prostia celorlalți, pierduți în propriile preocupări și interese, pare mai izbitoare. Jupân Dumitrache are o pasiune ingenuă pentru politica liberală și o încredere totală în slova scrisă a gazetei liberale care îl înrudește cu pensionarul Leonida. Nu are aerul savant al acestuia. În dezbaterile înalte, în interpretarea textelor lui Rică Venturiano
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
scena arestării lui Cațavencu, zice: Curat violare de domiciliu, da’umflați-l! Sunt analizate aspectele mărginirii mintale, ticurile verbale disimulatoare de manevre și șiretlicuri, expresiile lipsite de conținut și sens, divagațiile incoerente și absurde, pleonasmele și confuziile, contradicțiile cele mai izbitoare ale gândirii logice, utilizate de Caragiale ca mijloc de satirizare a burghezo-moșierimii. Logica și cunoștințele confuze ale Conului Leonida, perorând plin de spaimă, soției, asupra revoluției, sunt exemplificate prin următorul citat: Unde mi-e gazeta? (nervos) că dacă o fi
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
aliniere". Aceasta contrastează cu configurația balanței de putere anticipată de neorealism, și, spre deosebire de instituționalism, nu se bazează doar pe inerția instituțională pentru a anticipa un viitor alternativ (Huntley, 1996, pp. 70-71). La Huntley, metafora alinierii sugerează un tipar al dezvoltării izbitor de asemănător cu ideea că se poate ca pacea democratică să fi început să genereze efecte puternice de socializare, care îi încurajează răspândirea la scară mondială. Există două trăsături care fac o distincție empirică între un astfel de tipar și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că se bazează pe sensul atribuit în general termenului în Anglia, atunci când scria: . Majoritatea autorilor subliniază, în cazul libertății , marea varietate de sensuri. Dar, dacă libertatea politică este despărțită de celelalte forme de libertate, continuitatea și persistența sensului acesteia sunt izbitoare în decursul timpului. Oriunde statul se materializează ca o entitate supraordonată și oriunde individul occidental își revendică dreptul la libertate, el înțelege de fapt ceea ce spunea Hobbes: absența interdicțiilor externe, înlăturarea constrângerilor exterioare, minimalizarea dependenței coercitive. Cu alte cuvinte, libertatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un Wittgenstein II?“.) Un alt filozof bine cunoscut, George Moore, care a asistat la lecțiile lui Wittgenstein din anii 1930-1933, înclina de asemenea, în însemnările pe care le-a lăsat, să considere că gândirea lui Wittgenstein este de o noutate izbitoare. 2 Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, traducere de N. Bagdasar și L. Moisiuc, Editura IRI, București, 1998, p. 22. 3 La noi, Constantin Noica, poate urmându-i pe alții, poate dintr-o impresie proprie, a ilustrat bine această percepție. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Este sensul în care Wittgenstein va afirma despre jocul de limbaj, în una din ultimele sale însemnări: „Vreau să spun: Nu este întemeiat pe ceva. Nu este rațional (sau irațional). El există - ca și viața noastră.“82 Într-o opoziție izbitoare cu acei autori care credeau că inițiază o revoluție în filozofie, Wittgenstein nu credea că filozofia are de câștigat devenind „științifică“. El aștepta o epocă mai favorabilă filozofiei decât cea caracterizată printr-o creștere vertiginoasă a prestigiului științei. Lui Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de Ceaușescu. Domnul președinte jucător de astăzi, respectă aceleași indicații pe care le dădea propaganda politică din perioada regimului comunist. Iată, aceleași practici megalomanice puse într-o nouă formă de regim politic. Asemănarea dintre Traian Băsescu și Nicolae Ceaușescu este izbitoare. Unul dintre cei mai acerbi contestatari ai lui Traian Băsescu este Mugur Ciuvică, fost consilier al președintelui Emil Constantinescu în perioada 1996-2000. Cu toate că actualul președinte era atunci în conducerea Partidului Democrat, formațiune politică afiliată la Convenția Democrată, totuși între acesta
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
închiși nu atât pentru a ne transmite o metaforă a orbirii omului contemporan, post-modern, ci pentru a ne invita să intrăm în lumea lui izvodită din mirodenii și sânge la poalele Araratului și ale cărei ritmuri și tânguieli tragice sunt izbitor de asemănătoare cu ale noastre. Să intrăm deci, în lumea lui Harry Tavitian!" 12 octombrie 2014 A scrie despre Alexandru Zub în cheie evocatoare e, pentru mine, un exercițiu imposibil, nu numai pentru că vitalitatea și forța sa creatoare sunt, astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
anumit aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă În obligativitatea de a „respecta calendarul”15, pentru majoritatea comentatorilor e izbitoare fărâmițarea, fragmentarea acestuia. În afara câtorva experimente (de la Noul Roman la fragmentarismul prozatorilor postmoderniști), prea puține cărți de literatură „tradițională” agreează dislocarea În segmente minuscule a materialului. Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fără îndoială, în acțiuni înșelătoare, însă spionii sînt de obicei aceia care o fac cel mai bine. Pentru a-și asigura succesul, spionii sînt gata să înșele și să mintă ori de cîte ori este nevoie. Aici întîlnim un contrast izbitor între perspectiva mincinosului și cea a păcălitului. Aceia care ne spionează sînt de obicei dezaprobați din punct de vedere moral și merită să fie aspru pedepsiți dacă sînt prinși asupra faptului. Însă cei pe care noi i-am angajat să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din această situație, adăugînd: "Poate că a fost mai mult decît o simplă auto-amăgire, ținînd cont de reacția presei: ‹‹Președintele nu pronunță scuze"". Folosindu-se de informații dintr-un domeniu social complet diferit, Werth și Flaherty (1986:299) oferă dovezi izbitoare care demonstrează existența unui dialog interior înșelător. Ei relatează că o femeie, identificată drept D4, ajunsese la concluzia că nu-și mai iubea soțul și nu mai voia să fie căsătorită cu el. Ea l-a mințit, ascunzîndu-i lipsa de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
declarând public că: Scriitorii nu înțeleg aceste teze. La care răspunsul a venit tăios ca o ghilotină: Nu este de dat nici o explicație, ci de executat. La plecare, șeful statului nici nu a mai dat mâna cu președintele Uniunii. Contrast izbitor: la recenta Consfătuire, G. Macovescu în loc să apere Uniunea și să se apere și de atacuri personale, unele întemeiate, altele neîntemeiate el nu a avut o altă reacțiune decât aceea de a-și da, cu tremolo în glas, demisia. Pentru a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
echilibru foarte sensibil. Nu credem că un astfel de program este exorbitant sau în afara necesităților culturale obiective și realiste. Corectarea unor abuzuri vădit sentimentale, adesea stridente, se impune cu forța evidenței. Două fenomene atrag atenția, mai ales după 1989. Este izbitoare, în primul rând, lipsa criteriilor obiective, mai ales, în judecățile civice, etice, publice și altele de acest gen. Românul intelectual nu judecă, în genere, în mod abstract, juridic, ideologic, ci sentimental și, nu odată, resentimentar. O normă generală, de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în literatura română. C. Faca e un astfel de antibonjurist. Comodia vremii, scrisă în aprilie 1833, este o piesă molierescă, imitată în chip izbitor după Les précieuses ridicules. Tehnica e a teatrului francez. De o parte bătrânul boier Ianache și confidentul său Pavel, înfățișînd bunul-simț, pe de alta fetele sale, Elenca, Luxandra și amorezii lor Dimitrache, Panaiotache, exponenți ai bonjurismului. Vin apoi servitorii impertinenți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca locul solitudinii și al melancoliei. Cu Ioan Al. Brătescu-Voinești intră în literatura română o întreagă clasă de eroi suferind de răul noului veac, meditativi și mizantropi, purtîndu-și reveriile poetice prin orașele de provincie. Lipsa de invenție și sterilitatea sunt izbitoare la prozator, care e mai mult un amator, scoțîndu-și subiectele schițelor și nuvelelor din experiența directă: viața provincială printre magistrați, avocați și grefieri, reuniuni unde se joacă cărți, vânătoare și pescuit. Percepția artistică a naturii lipsește și ea. Romantismul eroilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]