2,253 matches
-
niciodată s-o mărturisim”1: aceasta e realitatea, ea nu apare în concertele de orgă ale exhibiționismului contemporan. Fără camere de luat vederi, fără ieșiri în public: invidia este un secret îngropat în adâncul ființei noastre. Nu ne mai este jenă să plângem în public, să vorbim de iubirile noastre sau de înclinațiile noastre sexuale: dar cine-i dispus să-și mărturisească bucuria de a asista la ruinarea fericirii altcuiva? Cine recunoaște că are sufletul amar ca fierea? Cine acceptă să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
urmă, ne este mai puțin teamă să declanșăm sentimente de invidie și de gelozie decât să lăsăm să se creadă că nu suntem fericiți. N-am face altfel dacă am vrea să provocăm în mod deliberat invidia cuiva. Recunoaștem fără jenă că am avut noroc, că suntem niște privilegiați, că suntem satisfăcuți în viața intimă sau profesională. Dacă-i de prost-gust să afișăm un lux țipător, considerăm că nu-i tot așa când e vorba să etalăm o fericire ostentativă. A
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe bună dreptate, jenat. „Prețul este cu aproape 500 de dolari sub prețul de fabrică” și scoate o factură de fabrică care pare oficială. „Nu se poate să ne cereți să pierdem la vânzare, nu-i așa?” Acum, ți-e jenă ție și nu prea știi cum să răspunzi. Credeai că ai făcut o afacere și acum superiorul lui Fred ți-a distrus-o. Pentru că nu știi că dealerul îți poate vinde mașină cu 5% sub prețul de fabrică și tot
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
că oponentul tău o folosește, ar trebui să zâmbești și să spui: „Hai lasă, sper că n-ai de gând să folosești Omul Bun/ Omul Rău cu mine. Hai. Stai jos și să încercăm să rezolvăm lucrurile.” În mod normal, jena pe care ar simți-o i-ar determina să se retragă. Ai mai putea contracara prin crearea propriului tău Om Rău. Spune-le că ți-ar face mare plăcere să îi ajuți, dar că cei de la firma ta sunt obsedați
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
la experiențe emoționale negative, ca de exemplu un răspuns de tip suferință. Nevoia de informare este adesea frustrată de practicile alienante medicale, juridice și educaționale și așa mai departe. Frustrarea nevoilor psihologice poate duce la emoții negative precum tristețea, furia, jena și rușinea, care în mod natural s-ar „descărca” în orice reacții fiziologice și comportamentale (catharsisă. Dar asemenea emoții sunt adesea reprimate astfel încât experiențele asociate lor devin disociate de conștient dar continuă să acționeze ca funcție psihosomatică care afectează dinamica
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a Libido-ului tenacitatea și perseverența care stau la baza tipului de frustrație descris de S. Rosenzweig sub numele de „persistența nevoii”. Manifestările violente, care duc la un profund sentiment de descărcare, sunt urmate, de obicei, de un sentiment de jenă și rușine; mânat de sentimentul rușinii și al culpabilității, omul caută să e autopedepsească, fie prin mustrare, fie prin auto-lovire, automutilare. Aceste acte, prin care se condamnă pornirile libidinale, care „ne-au făcut de rușine”, sunt asemănătoare celor descrise de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atenție, toate lecțiile, numai dacă se cultivă și stări emoționale pozitive, stimulatoare. În procesul activității școlare este foarte important să se creeze relații reciproce de colaborare, care să-i provoace elevului, în cazul neîndeplinirii sarcinilor ce-i revin, sentimentul de jenă față de ceilalți colegi și dorința de a se reabilita, iar în cazul îndeplinirii în bune condiții, un sentiment de satisfacție și ambiție de autodepășire. Dorința de a merita stima colegilor, de a obține atât el cât și colegii, numai rezultate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Meiner, Hamburg, 19787. De Karl Löwith vezi și Meaning in History: The Theological Implications of Philosophy of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, E. Diderichs, Leipzig und Jena, 1903, vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20. Ibid., pp. 75-76. 21. Ibid., p. 79. 22
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cultură. Este o reacție la dislocarea culturală, manifestată ca stare de anxietate ce apare în momentul când individul își pierde sistemul familiar de semne și simboluri. Se manifestă ca incapacitate temporară de comunicare acompaniată de stări emoționale negative (confuzie, neînțelegere, jenă, iritare, frustrare, rușine, furie). Termenul șoc cultural a fost introdus de antropologul american de origine finlandeză de Kalvero Oberg. Șocul cultural cunoaște mai multe faze: „Luna de miere”, când individul manifestă fascinație și optimism față de noua cultură: savurează mâncarea, se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
parte, semnifică munca în desfășurare. Elementele construcției (macara, betonieră, cărămizi) evocă instrumentele aflate în posesia subiectului. În funcție de scenariul oniric, el are sau nu aceste instrumente, adică posedă sau nu mijloacele de a acționa. Lucrările reiau aceeași semnificație, adăugând noțiunea de jenă. Visul poate astfel sugera dificultățile întâmpinate în relațiile de comunicare dintre oameni, precum și greutățile în ceea ce privește evoluția. Vezi Castel, Casă, Turn. A consulta, consultație A consulta înseamnă căutarea ajutorului și a sfatului. Visul îi recomandă subiectului să ceară o părere, să
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și intensitatea conflictului, îi poate conferi legitimitate sau, dimpotrivă, poate fi privit ca inutil și blocându-i evoluția. Unele acte, deși inocente, antrenează vinovăția, o stare neplăcută, o jenă nemăsurată. Aceasta pentru că încalcă principiile morale, adesea introiectate în mod inconștient în copilăria subiectului. El trebuie să se elibereze pentru a putea progresa și a-și asuma total deciziile și acțiunile. În sfârșit, nu trebuie să neglijăm expresia: «acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Aceasta pentru că încalcă principiile morale, adesea introiectate în mod inconștient în copilăria subiectului. El trebuie să se elibereze pentru a putea progresa și a-și asuma total deciziile și acțiunile. În sfârșit, nu trebuie să neglijăm expresia: «acolo unde este jenă, nu poate fi plăcereă, care poate fi în acest caz luată în sens literal, semnificând absența plăcerii. Cel ce visează nu se bucură de plăcere în existența sa, în activitățile sale, în relații ori sexualitate. Gelozie, invidie A fi gelos
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
presupunem că persoanele care au înregistrat o pierdere a statusului (reducerea prestigiului, a respectului din partea celorlalțiă și consideră că insuccesul comportamentului lor se datoreaza acestei pierderi de status trăiesc mai mult sau mai putin intens emoțiile de rușine sau de jenă, la limită, chiar o stare de depresie. Dinamică emoțiilor, în perspectiva pierderilor de putere sau de status, este foarte subtilă. Dacă individul se așteaptă să acceadă la un status ridicat, dar expectația să nu se realizează, emoțiile resimțite pot fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
conglomerat de emoții. În astfel de situații, persoanele caută informații în mediul înconjurător pentru a da un sens trăirilor interne. În alte situații, oamenii simt concomitent emoții diferite: compasiune și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pe o dovadă a controlului de sine cu care se pot lăuda. Peggy A. Thoits consideră că în procesul socializării copiii învață conexiunea dintre cele patru componente prin expunerea repetată la ceea ce adulții sau covârstnicii etichetează drept emoție de rușine, jenă, vinovăție sau mândrie, bucurie, triumf. Teoria propusă de Peggy A. Thoits este centrată pe managementul emoțiilor, ceea ce presupune că emoțiile au dinamică proprie, pentru înțelegerea căreia autoarea a introdus conceptul de „devianta emoțională”. 3.5.1. Devianta emoțională „se referă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
școală; tare; tăiere; terminat; tobă; topor; a trage; tragedie; tragi din două părți; trece; tricou; tristețe; ucide; uneșete; ușa; ușă; vechi; zbucium; zdrobește (1); 766/276/95/181/0 rușine: roșu (59); obraz (38); timiditate (32); timid (27); mare (25); jenă (24); teamă (16); greșeală (15); minciună (14); frică (12); păcat (11); sentiment (9); roșeață (8); sfială (8); umilință (8); obraji (7); urît (7); faptă (6); mîndrie (6); prostie (6); rușinos (6); supărare (6); dezamăgire (5); emoție (5); nesimțire (5); tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fapt rușinos; fapte; farfurie; fără; fără curaj; fără simț; ferit; firav; foame; a fost; frumoasă; frumos; fugă; furt; gafă; gest; gînsac; gol; grea; greșeli; greșit; greu; haine; hoț; iertare; ignoranță; incomoditate; inovație; inutilă; ipocrizie; îmbujorat; închis; încleștare; îndrăzneț; însărcinată; învinuit; jena; jenare; laudă; lenevie; lipsă de curaj; lume; mama; medic; mică; mincinos; minciuni; minte; mîhnire; modestie; mohorîre; moment; multă; mulțime; mustrări; naiv; neatenție; necinste; necinstit; necunoscut; negru; neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de scurtă durată; durere de cap; enerva; eu; examen; examen picat; exces de furie; faptă; fată tristă; foc; frică; gîndire; gol; greșeală; greu; greutăți; groaznică; iaurt; ignoranță; indiferență; indispoziție; indispunere; inimă; invidie; îmbrățișare; îmbufnare; îmbufnare; încetare; încruntare; încruntat; îngîmfare; îngrijire; jenă; jignire; limba italiană; limită; îi lucru mare; mamă; măcinare; meci de fotbal; melancolie; mereu; minciună; mini descurajare; minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gură. Principalele cauze sunt obiceiurile alimentare incorecte, cum ar fi să mâncați prea mult, prea multe alimente reci și crude, și abuzul de alcool. Senzația apare când acidul gastric din stomac ajunge în partea inferioară a esofagului, producând arsura și jena. Alte cauze ale durerii din partea superioară a abdomenului sunt bolile tractului digestiv - gastrita, ulcerul gastric sau duodenal (primul segment al intestinului subțire), spasmele gastrice, nevroza gastrică sau gastroptoză. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă aveți frecvent arsuri la stomac
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
sau un refuz față de masaj în general? • Ce frică provoacă perspectiva masajului? Este mai înțelept să încercați să liniștiți copilul sau să investigați mai atent motivele refuzului său? • Dacă refuzul are loc în timpul masajului, este vorba despre o cauză fizică (jenă sau durere)? Foto 78. Tuina Ya Fa asupra punctelor Shu ale bebelușului Foto 79. Tuina asupra abdomenului bebelușului (p. 292) Pe cât posibil, vom încerca soluționarea refuzului, chiar timid, altfel decât ignorându-l, iar dacă acest lucru nu este posibil, va
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Această sintagmă este relativ nouă pentru mediul de afaceri american și nu a prea ajuns la urechile celor mai mulți dintre managerii obișnuiți. Un agresor verbal a cărui victimă ripostează semnalându-i că „Mă agresezi verbal!” nu va avea nici un fel de jenă în a-și continua atacul. Dincolo de formulările generale cu privire la „respectul pentru demnitatea fiecărei persoane”, cele mai multe manuale de comportament corporatist nu conțin politici specifice sau puneri în gardă cu privire la agresiunea verbală la locul de muncă. Să luăm următorul exemplu: tirada șefului
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Seminarul este nouă („prin lecțiile de toate zilele și orele, influența sentimentului”) și deosebește activitatea acestei instituții de alte experiențe de acest tip1. Preocuparea pentru „dezvoltarea voinței” propune o delimitare de sistemul herbartian, intelectualist și reductivist, practicat de Rein la Jena, model care influențase formal organizarea Seminarului. Un alt principiu urmărit cu perseverență la Seminar era acela al dezvoltării simțului practic, legarea cunoștințelor teoretice de realitățile vieții: „apropierea între școală și casă, între știință și viață”. Cunoștințele, se credea, sunt un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formelor ei de exteriorizare”. În Cuvântul festiv ținut de I. Găvănescul se subliniază din nou: au existat instituții similare ca aceea a filosofului-pedagog Herbart (care a înființat un seminar la Königsberg, în 1810) sau ca aceea înființată de Rein la Jena în 1886, avându-și sursa tot în ideile herbartiene. Dar la Iași, „în locul concepției unilaterale, greșite, a intelectualismului herbartian, s-a pus ca temei al înțelegerii naturii omenești concepția coexistenței celor trei puteri sufletești... în care primatul nu-l are
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Altundeva: „Ca orice individ condamnat la introspecție, urăsc omul. Căci prea l-am cunoscut în profunzime ca să-mi permit, în ce-l privește, luxul celei mai mici iluzii” (III, 136). Peste câteva pagini: „Orice prezență umană îmi inspiră, în funcție de dispoziție, jenă sau groază. Niciodată nu mă simt normal înaintea unei ființe umane” (III, 148). De fapt, îl exasperează impostura: „E un mare cusur acela de a vrea să pari mai inteligent decât ești. // Să fii exasperat de vanitatea altora înseamnă să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]