1,385 matches
-
detroneze, să îmbrățișeze diversitatea și contradicția. O abordare postmodernă a artei respinge distincția dintre arta joasă sau înaltă. Respinge de asemenea granițele rigide și favorizează eclectismul, amestecul de idei și forme. Parțial datorită acestei respingeri el promovează parodia, ironia, scrisul jucăuș pe care unii teoreticieni o denumesc "jouissance". Spre deosebire de arta modernă, cea postmodernă nu privește această fragmentare ca pe un soi lipsă deloc dezirabilă ci o celebrează. Pe măsură ce tonul grav ce însoțea actul de căutare a adevărului este înlăturat el este
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
între tehnologia secolului XX și stilurile tradiționale din trecut, în special clasicismul. Ca reacție la austeritatea mișcării moderniste, arhitecții s-au întors la surse regionale și tradiționale, introducînd ornamente, culori, și sculpturi, adesea într-o manieră neașteptată, hibridă, sau chiar jucăușă. Exemplul arhetipal de arhitectură postmodernă este Portland Public Services Building în Portland, Oregon (construită între 1980 - 1982) avînd ca autor pe Michael Graves; o clădire uriașă ale cărei suprafețe sînt însuflețite de contrastul culorilor și de prezența motivelor ornamentale. În
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
în cele mai ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș, / în ce inelar căzuși ? // Juvaerul tău de fum / toate le preschimbă-n scrum, / că podoaba-ți de nălucă / pică-n deget și-l usucă... // Ineluș-învârtecuș, / cu smaragdul jucăuș, / zâmbetele cu livezi / cum le stingi și le-nnoptezi ? / Mâinile, de ce le-nchizi / sub un zarzăr cu omizi ?" («4», "ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
afinitate pentru stilul târziu al lui Michelangelo. Opera sa reprezentativă este minuscula biserică San Carlo alle Quattro Fontane (1638-41), remarcată prin planul oval ondulat și ritmurile complexe convex-concav. Sant'Ivo alla Sapienza (1642-60), o creație mai târzie, etalează aceeași inventivitate jucăușă și antipatie față de suprafețele plate, exemplificat prin lanternoul în formă de spirală al domului. După moartea lui Bernini (1680), Carlo Fontana a devenit cel mai de vază arhitect din Roma. Stilul său timpuriu este exemplificat de fațada ușor concavă a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
între tehnologia secolului XX și stilurile tradiționale din trecut, în special clasicismul. Ca reacție la austeritatea mișcării moderniste, arhitecții s-au întors la surse regionale și tradiționale, introducând ornamente, culori, și sculpturi, adesea într-o manieră neașteptată, hibridă, sau chiar jucăușă. Exemplul arhetipal de arhitectură post-modernă este Portland Public Services Building în Portland, Oregon (construită între 1980 - 1982) având ca autor pe Michael Graves; o clădire uriașă ale cărei suprafețe sunt însuflețite de contrastul culorilor și de prezența motivelor ornamentale. Exemple
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și nu am putut să cădem de acord asupra unui nume. Într-un final, chiar când cântam una dintre piesele lo-fi, Cătălin a cântat versul respectiv și toți am simțit că asta descrie atât partea serioasă, cât și partea mai jucăușă a discului.” Pe album apar trei piese lo-fi care au fost înregistrate într-o bucătărie. La începutul albumului se poate auzi prima din cele trei înregistrări lo-fi, chiar înainte de primele acorduri din piesa „Mister Superman”. Ultima apare sub formă de
Far From Telescopes () [Corola-website/Science/319719_a_321048]
-
descris ca un om de știință conservator și dogmatic care a fost, cu toate acestea, un reformator politic și religios. Într-un eseu istoriografic, istoricul Simon Schaffer cele două portrete dominante ale lui Priestley: primul îl înfățișează ca „un inocent jucăuș” care s-a dat peste descoperirile sale; al doilea îl portretizează ca pe un nevinovat, precum și un „strâmb” pentru neînțelegerea implicațiilor bune ale acestora. Evaluarea totală a muncii lui Priestley a fost dificilă pentru savanți datorită intereselor sale foarte largi
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
codotomia. Culoarea blănii poate să difere, începând cu negru, maro închis, roșiatic, bej și alb (cei albi nu sunt recunoscuți ca boxeri puri și sunt descalificați la concursurile canine). Acest câine este inteligent și receptiv, are o fire veselă și jucăușă. În prima parte a vieții are un nivel de activitate destul de ridicat, apoi devine mai sedentar. Se împacă bine cu copiii, masculii pot fi dominanți și agresivi în prezența altor câini masculi. Foarte atașați de stăpâni, preferă o relație mai
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
de credit sau prin șantajarea unor firme, amenințate cu blocarea sitului lor de internet. Distracție înseamnă că motivația de a sparge sisteme informatice nu este cea de a produce daune, ci instinctul de joc al lui Homo ludens, adică comportamentul jucăuș și de a face glume. Ego: motivația constă în satisfacția datorată învingerii unor bariere hard/soft prin creativitate informatică. Căuzașii (hacktiviștii) se folosesc de puterea pe care spargerea de calculatoare le-o conferă pentru a promova cauza în care cred
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
coborâșuri, ca o sinusoidă. Numele „mioritic” vine de la „miorița”, diminutiv pentru oaie, ce este titlu al unei balade populare ce este considerată exprimare a viziunii românești asupra lumii, scrisă într-un stil alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic. De asemenea, Blaga susține că cineva poate trăi într-un plan, dar reflectă un ethos al „plaiului mioritic”, iar cel al unui ethos specific devine
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
dintre cele mai interesante cântece de pe album, alături de „Love You More” și „Outta This World”. Sophie Hines de la "Student Beans" a făcut referire la aceleași asemănări, pe care le găsește drept „evidente”. "Muz Obzor" a descris piesa drept o „compoziție jucăușă”, în timp ce Ian Wade de la "BBC Music" a felicitat înregistrarea. "CBBC" a oferit înregistrării patru puncte dintr-un total de cinci în cadrul unei recenzii individuale, catalogând-o drept „un cântec de club, cu un început [pe ritmuri] de pian și voci
Eyes Wide Shut (cântec) () [Corola-website/Science/321585_a_322914]
-
că materialul pare a fi „inegal”, fiind îmbinate înregistrări reușite („Superhero” sau înregistrarea omonimă titlului) și momente slabe („The Club Is Alive”), însă a concluzionat prin faptul că discul este „agreabil” datorită „talentului vocal autentic al grupului și instinctele pop jucăușe”. O altă opinie favorabilă provine din partea lui Ian Wade de la "BBC Music", care a fost de părere că discul constituie „o afirmare îndrăzneață faptului că JLS a devenit o forță [în muzica] pop”, în timp ce Rick Pearson de la "Evening Standard" a
Outta This World () [Corola-website/Science/320911_a_322240]
-
seriei Darkover, au fost scrise de alți autori și au continuat să apară și după moartea lui Bradley. Faimosul critic Damon Knight a scris "Opera ei are un evident accent feminin, dar nu conține clișeele, accentele exagerate și celelate trucuri jucăușe care adesea fac imposibil de citit de către bărbați ficțiunea scrisă de femei." În 2000, a primit postum Premiul World Fantasy pentru realizări de o viață. Ea a mai contribuit la publicațiile "The Ladder" și "The Mattachine Review". Sub pseudonimele Elfrieda
Marion Zimmer Bradley () [Corola-website/Science/327461_a_328790]
-
dominant, se impune un dresaj de mână fermă, dar sunt excluse duritățile sau pedepsele prea aspre. Au nevoie se socializare precoce și acest proces poate să fie derulat în condiții foarte bune la vârsta junioratului, când Schnauzer-ii uriași sunt foarte jucăuși, curioși, permisivi și cooperanți. Socializarea, educația de bază și dresajul pe obiective trebuie să reprezinte o preocupare pentru toți membrii familiei de adopție, pentru că altfel câinele se va supune doar membrului dominant. Va încercca deseori să preia supremația "haitei", așa cum
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323730_a_325059]
-
mari, rotunzi, exoftalmici sunt plasați departe unul față de celălalt. Urechile mici sunt prinse sus, depărtate și purtate atârnat. Gâtul este scurt și masiv, acoperit cu o piele groasă, ce formează pliuri sub bărbie. Caracteristici: Acest câine se dovedește vioi și jucăuș în primii săi ani de viață, spontan, curajos și amuzant. Firea blândă, sensibilă, îl deosebește mult de strămoșii săi gladiatori. Este un animal credincios și supus în relația cu stăpânul său și se comportă permisiv și grijuliu cu copiii. În
Bulldog englez () [Corola-website/Science/323008_a_324337]
-
câini de astăzi). Generic vorbind, bazinul mediteraneean reprezintă „căminul” unanim acceptat al rasei și Insula Tenerife din arhipelagul Canare este locul de adopție cel mai larg acceptat. Dealtfel, unul din numele rasei este Bichon de Tenerife. Dimensiunile mici și firea jucăușă, plăcută, farmecul natural si calitățile hipoalergenice ale blaniței l-au făcut rapid răsfățatul saloanelor nobilimii. A primit rapid porecla „Bichonner” - Ferchezuitul și a pozat pentru pictorii epocii (Boucher și Frahgonard). Henry al III-lea al Franței și Napoleon al III
Bichon Frisé () [Corola-website/Science/323009_a_324338]
-
lați, pieptul este adânc și gâtul solid. Întregul corp etalează o musculatură bine pusă în evidență, iar capul cu botul turtit și urechile ample, erecte, ca de liliac, reprezintă punctul forte al înfățișării acestui câine simpatic și amuzant. Sunt câini jucăuși, alerți, vioi și implicați în activitățile care se derulează în jurul lor, mai ales în prima parte a zilei. Descendența specială îi face să se comporte destul de bătăios în unele situații, aspect valabil mai ales în cazul masculilor. Sunt curajoși și
Bulldog francez () [Corola-website/Science/323045_a_324374]
-
la varietatea Americană. Blana este formată din fire de păr lungi, mătăsoase, de lungime medie, cu firul drept sau ondulat, mai scurt pe cap și care formează franjuri decorative pe urechi, posteriorul picioarelor, piept și burtă. Sunt sociabili, prietenoși și jucăuși. Acceptă ușor prezența străinilor, sunt în general echilibrați și afectuoși. Se atașează puternic de stăpân și adoră să fie răsfățați. Sunt vioi și energici, au nevoie de multă mișcare, au adesea exprimări independente. Uneori masculii se pot dovedi dominanți și
Cocker Spaniel () [Corola-website/Science/323108_a_324437]
-
și argintiu până la toate combinațiile dintre aceste culori. Ceea ce îi face unici pe acești câini este blana la fel ca mătasea, care poate fi moale sârmoasă sau ondulată oferindu-i protecție împotriva soarelui dur al țării native. Sunt câini foarte jucăuși, iar salturile pe care le realizează rezultă din faptul că au picioarele din față mai scurte decât cele din spate ceea ce face parte din farmecul său. La fel și coada care este răsucită pe spate și foarte stufoasă. Havanezul este
Bichon Havanez () [Corola-website/Science/325071_a_326400]
-
bătrânului, îl invită în casă, unde îi cunoaște pe membrii familiei: matușa Aglae, unchiul Simion și copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanică Rațiu precum și prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia îi arată locuința, el remarcă felul jucăuș al fetei și este surprins cand găsește o scrisoare adresată acesteia, pe numele Otilia Mărculescu. Fata este râvnită de Leonida Pascalopol și invidiată de toți membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Mărculescu, descoperă soarta Otiliei care nu este
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
Noda Megumi sau "Nodame", este un student la pian la Momogaoka, cunoscut pentru multitudine și comportament excentric. În ciuda faptului că e talentată, Nodame preferă să cânte după ureche decât după notele muzicale, astfel ea este considerată ca fiind neglijentă și jucăușă. Când se întâlnesc din întâmplare, Nodame se încadrează rapid în dragoste, dar este nevoie de mai mult ca Chiaki să aprecieze calitățile neobișnuite ale lui Nodame. Relația lor, treptat începe să se dezvolte. De-a lungul drumului ei se întâlnesc
Nodame Cantabile () [Corola-website/Science/324554_a_325883]
-
magie, așa cum poate că și-au dorit realizatorii. Succesiunea de imagini frumoase, potrivite cu abilitate pe o muzică originală, jocul articulat, pe alocuri stângaci sau cam teatral, al unor figuri proaspete, bine-venite în filmul românesc, sau opțiunile regizorale de la încadrarea jucăușă până la cuvintele tastate pe ecran, ce aduc mai degrabă a spoturi publicitare la ciocolată, detergenți și telefonie mobilă, toate creează o atmosferă tonică și ludică. Însă totul se risipește aproape instantaneu tocmai pentru că mustește de artificios, iar viața e în
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
în jurul șoldurilor, cărora notoria „Oaste a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
două ori mai lungă decât prima, este alcătuită dintr-o serie de variațiuni pe o temă diatonică introdusă de oboi, care reprezintă un contrast puternic cu coda sfidătoare a primei părți. Variațiunile ulterioare îmbină momente de meditație frumoasă cu momente jucăușe dar tensiunea primei părți nu este departe și contribuie la sentimentul permanent de neliniște. Ultima variațiune integrează tema cu violența primei părți, ducând la un climax inevitabil. Simfonia se încheie cu o reluare a temei interpretate de oboi. Simfonia a
Simfonia nr. 2 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/330191_a_331520]
-
Părul este scurt și lucios, putând fi roșcat, negru și cafeniu sau ciocolatiu. Câinele prezintă un neobișnuit mers înțepat. Adultul are o înălțime de circa: și o greutate de: Pinscher-ul pitic este un câine plin de viață și inteligent. Foarte jucăuș și curajos, Pinscher-ul pitic este uneori foarte încăpățânat. Are tendința de a lătra mult, în special, când simte apropierea vreunui străin. Pinscher-ii sunt câini loiali stăpânilor lor, fiind destul de protectivi. Acești câini nu trebuie răsfățați prea mult pentru că au tendința
Pinscher pitic () [Corola-website/Science/328521_a_329850]