123,488 matches
-
în revizuirea Constituției. Weber a precizat că va continua să-i scrie Comisiei Europene pe tema CSM, pentru a o informa cu privire la formatorii de opinie din România care găsesc drept firească intervenția politicului în justiție. CSM a cerut, vineri, Inspecției Judiciare să cerceteze Antena 3 pentru pretinse încălcări ale independenței justiției prin emisiunile realizate pe tema arestării directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu. Consiliul spune că moderatori și invitați au intimidat justiția prin discursul lor. Dnă Weber, ați fost invitată la Antena3
Renate Weber: Credeam că CSM va cere anchetarea magistraților care au încălcat procedurile, nu a ziariștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78578_a_79903]
-
vorba de așa ceva. A face niște comentarii pe tema unor încălcări flagrante de procedură - nu cred că trebuie să fii de specialitate ca să-ți dai seama că au fost încălcate - nu este o chestiune care să țină de competența inspecției judiciare. Repet, eu m-aș fi așteptat să se uite la cum anume a acționat magistratul procuror care a încălcat de fapt procedurile. Unde trebuie să se oprească criticile ziariștilor la adresa unor instanțe și a unor magistrați? Aici întotdeauna va fi
Renate Weber: Credeam că CSM va cere anchetarea magistraților care au încălcat procedurile, nu a ziariștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78578_a_79903]
-
Iordachescu Ionut Consiliul Superior al Magistraturii cere Inspecției Judiciare să cerceteze Antena 3 pentru pretinse încălcări ale independenței justiției prin emisiunile realizate pe tema arestării directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu. CSM susține că Antena3 a declanșat o ”campanie susținută și agresivă” împotriva unor instituții judiciare și a unor magistrați
CSM cere Inspecției Judiciare anchetarea Antenei3 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78585_a_79910]
-
al Magistraturii cere Inspecției Judiciare să cerceteze Antena 3 pentru pretinse încălcări ale independenței justiției prin emisiunile realizate pe tema arestării directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu. CSM susține că Antena3 a declanșat o ”campanie susținută și agresivă” împotriva unor instituții judiciare și a unor magistrați, în legătură cu arestarea lui Sorin Alexandrescu. Consiliul acuză că moderatorii și unii invitați ai Antenei 3 au intimidat și decredibilizat justiția prin discursul lor. ”Astăzi, 7 iunie 2013, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară
CSM cere Inspecției Judiciare anchetarea Antenei3 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78585_a_79910]
-
judiciare și a unor magistrați, în legătură cu arestarea lui Sorin Alexandrescu. Consiliul acuză că moderatorii și unii invitați ai Antenei 3 au intimidat și decredibilizat justiția prin discursul lor. ”Astăzi, 7 iunie 2013, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară în vederea dispunerii și efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenței justiției, ca urmare a declanșării, începând cu data de 30 mai 2013, de către Trustul INTACT, în special prin intermediul emisiunilor postului de televiziune „Antena 3”, a unei campanii susținute, agresive
CSM cere Inspecției Judiciare anchetarea Antenei3 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78585_a_79910]
-
cu data de 30 mai 2013, de către Trustul INTACT, în special prin intermediul emisiunilor postului de televiziune „Antena 3”, a unei campanii susținute, agresive și cu depășirea oricăror reglementări și standarde în materia libertății de exprimare, împotriva unor instituții ale sistemului judiciar, precum și împotriva unor magistrați, în legătură cu activitățile desfășurate în cadrul procedurii penale privind persoana inculpatului Sorin Alexandrescu”, se arată în comunicatul CSM.
CSM cere Inspecției Judiciare anchetarea Antenei3 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78585_a_79910]
-
nu trage cu dinții de scaun, așa cum ar reieși din gestul ei, ci că este o chestiune de orgoliu profesional. Președintele Transparency Internațional România, Victor Alistar, spune că cei doi au reușit să fenteze revocarea definitivă din Consiliu prin forul judiciar unde judecătorii sunt numiți politic: Curtea Constituțională. Această a declarat neconstituțional articolul referitor la revocarea din Consiliu, promovat de acelasi Danileț cu ani înainte, ceea ce a anulat votul judecătorilor din țară. Procedura de revocare a fost declarată neconstituțională, deși aceasta
CCR le-a salvat scaunele din CSM lui Danileț și Ghica. Procedura de revocare, deși aceeași cu cea de numire, neconstituțională by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78642_a_79967]
-
DNA. Chiar dacă arestarea lui Sorin Alexandrescu nu este una definitivă, ci pentru 29 de zile, observăm asemănări izbitoare între referatul DNA în cazul directorului general și motivarea arestării în cazul lui Adrian Nastase. MODELUL Sorin Alexandrescu: "naște temerea că organele judiciare nu reacționează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită. Cercetarea unor asemenea persoane în stare de libertate ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni, având în vedere poziția inculpatului și natura faptelor
Motivele arestării lui Năstase și Alexandrescu, trase la indigo by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78668_a_79993]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Judecătorul Ioana Bogdan de la ICCJ a făcut parte din completul care l-au condamnat pe Adrian Nastase la doi ani de închisoare în Dosarul Calității.De la judecător de tribunal, la șefia Inspecției Judiciare din CSM și consilier al lui Daniel Morar, judecătorul Ioana Bogdan a reușit în final să ajungă la Înaltă Curte de Casație și Justiție, o ascensiune ce-i drept fulminanta în sistemul judiciar din România. Judecătoarea Ioana Bogdan a intrat
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
De la judecător de tribunal, la șefia Inspecției Judiciare din CSM și consilier al lui Daniel Morar, judecătorul Ioana Bogdan a reușit în final să ajungă la Înaltă Curte de Casație și Justiție, o ascensiune ce-i drept fulminanta în sistemul judiciar din România. Judecătoarea Ioana Bogdan a intrat în magistratură în 1998 când a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Între anii 2000-2003, a activat ca judecător la Judecătoria sectorului 3, din 2004 a promovat la Tribunalul București
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
1998 când a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Între anii 2000-2003, a activat ca judecător la Judecătoria sectorului 3, din 2004 a promovat la Tribunalul București. În perioada 2006-2009 a deținut funcția de inspector în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. În mai puțin de un an de la ajungerea la Inspecția Judiciară, deși nu avea nici 10 ani vechime că magistrat, Ioana Bogdan a devenit conducătorul acestei instituții. În timpul mandatul său, atât ca inspector simplu, cât și ca șef
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
anii 2000-2003, a activat ca judecător la Judecătoria sectorului 3, din 2004 a promovat la Tribunalul București. În perioada 2006-2009 a deținut funcția de inspector în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. În mai puțin de un an de la ajungerea la Inspecția Judiciară, deși nu avea nici 10 ani vechime că magistrat, Ioana Bogdan a devenit conducătorul acestei instituții. În timpul mandatul său, atât ca inspector simplu, cât și ca șef al inspecției, Bogdan a demonstrat că a înțeles perfect rolul său: niciun magistrat
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
cererea lui Daniel Morar, unde a deținut funcția de consilier al procurorului șef al DNA. Cererea unui judecător, sau acordul acestuia, de a consilia un procuror, până la momentul Ioana Bogdan - Daniel Morar, a fost un lucru aproape nemaiîntâlnit în sistemul judiciar românesc. După un an și două luni, Ioana Bogdan nu mai vrea să fie consilieră a lui Daniel Morar și se înscrie pentru un interviu de promovare la ICCJ, susținut la CSM. În noiembrie 2010, prin hotărârea 995 a Plenului
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
și în alte cazuri în care am luat public atitudine față de încălcarea drepturilor cetățenești, indiferent de cine ar fi vorba. Susținem orice acțiune corectă a justiției din România cu condiția respectării procedurilor legale și a principiului neamestecului politicului în actele judiciare. Nu vom înceta însă să tragem semnale de alarmă cu toată vigoarea atât în țară cât și pe plan internațional, ori de câte ori vom constata că în România abuzurile nu au dispărut, iar încercările de intimidare a presei libere și a oricărei
Ce spune Mihai Gâdea despre audierea lui Sorin Alexandrescu la DNA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78705_a_80030]
-
ani de zile un război deschis cu trustul Intact, eliminând abuziv toate posturile de televiziune ale grupului de presă din grila de distribuție. Un comunicat al Antenă 1 prezintă poziția companiei față de această situație: ”Antena1 își exprimă încrederea că demersurile judiciare, în cazul cercetării Directorului General al postului de televiziune Antenă 1, Sorin Alexandrescu, în dosarul RCS-RDS, vor fi derulate cu maximă celeritate și vor respecta integral cadrul legal, inclusiv drepturile procesuale instituite prin legislația internă și internațională. Audierea domnului Alexandrescu
CEO Antena 1, Sorin Alexandrescu, anchetat de DNA. Ce spune trustul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78710_a_80035]
-
acest caz, poliția a reținut șase tineri din Motru, care și-au recunoscut fapta. Anchetatorii au pornit ancheta de la ideea că între suspecți și victime a avut loc o reglare de conturi, în urma unei tranzacții cu etnobotanice. Potrivit unor surse judiciare, suspecții s-ar fi întâlnit cu victimele într-un bar din Motru. S-au luat la ceartă din cauza unei tranzacții eșuate cu etnobotanice și până la crimă a fost doar un pas. I-au ucis în bătaie pe cei doi, au
Suspecții de crimă în cazul tinerilor carbonizați în Mehedinți, reținuți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78718_a_80043]
-
producă efecte în afara statului de reședință și dacă nu se referă la bunuri imobiliare situate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare; ... c) să legalizeze semnăturile de pe documente ale cetățenilor statului trimițător, precum și semnăturile autorităților judiciare sau ale altor autorități ale statului trimițător și ale statului de reședință, pe documentele pe care le emit; ... d) să legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente; ... e) să primească în depozit documentele aparținînd cetățenilor statului trimițător sau care
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
depozite nu beneficiază de imunitățile prevăzute de art. 30 al prezenței convenții. ... 2. Documentele prevăzute în paragraful 1 de mai sus au în statul de reședință aceeași valoare juridică și forță probanta că documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritățile judiciare sau de alte autorități competențe ale acestui stat. Articolul 21 1. Autoritatea competența a statului de reședință va anunța, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd o persoană căreia îi revine, în calitate de moștenitor titular de drepturi sau legatar
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
bani rămase de la decujus și care nu au fost pretinse de un moștenitor prezent vor fi predate, fără altă formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea sub rezerva dreptului autorităților administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiției. Oficiul consular va trebui să remită lucrurile personale și sumele de bani oricărei autorități a statului de reședință care ar fi desemnată pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
Statul de reședință va trata funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua măsurile corespunzătoare, pentru a împiedica orice atingere adusă persoanelor lor, libertăți și demnității lor. Articolul 35 1. Funcționarii consulari și angajații consulari nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședință pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor. 2. Totuși, dispozițiile primului paragraf nu se aplică în cazul unei acțiuni civile: a) rezultată din încheierea unui contract al unui membru al oficiului consular, care nu
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
un vehicul, o navă sau o aeronavă. ... 3. Pentru actele îndeplinite în afara funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi arestați sau supuși oricărei alte forme de privare sau limitare a libertății personale, decît în cazul cînd sînt învinuiți de autoritatea judiciară competența de o infracțiune gravă sau ca urmare a unei hotărîri judiciare definitive de condamnare. 4. Prin infracțiune gravă trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune pentru care legislația statului de reședință prevede o pedeapsă privativa de
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi arestați sau supuși oricărei alte forme de privare sau limitare a libertății personale, decît în cazul cînd sînt învinuiți de autoritatea judiciară competența de o infracțiune gravă sau ca urmare a unei hotărîri judiciare definitive de condamnare. 4. Prin infracțiune gravă trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune pentru care legislația statului de reședință prevede o pedeapsă privativa de libertate de cel putin 5 ani. 5. Cînd o procedură penală este
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
de urmărire penală angajată împotriva lui, statul de reședință este obligat să informeze despre această pe șeful oficiului consular cît mai curînd posibil. Articolul 36 1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuză să depună mărturie, nici o măsură coercitiva sau sancțiune nu-i poate fi aplicată. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze să răspundă ca martori, în afară cazurilor menționate la
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
considerate între statele părți ca fiind comise atît la locul unde s-au petrecut cît și pe teritoriul statelor ținute să-și stabilească competența în baza art. 3 paragraful 1. Articolul 9 Persoană contra căreia s-a angajat o procedură judiciară, ca urmare a unei infracțiuni prevăzute la art. 2, se bucură de garanții și tratament echitabil în orice fază a procedurii. Articolul 10 1. Statele părți își acorda asistență judiciară în orice fază a procedurii penale angajate pentru infracțiunile prevăzute
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
Articolul 9 Persoană contra căreia s-a angajat o procedură judiciară, ca urmare a unei infracțiuni prevăzute la art. 2, se bucură de garanții și tratament echitabil în orice fază a procedurii. Articolul 10 1. Statele părți își acorda asistență judiciară în orice fază a procedurii penale angajate pentru infracțiunile prevăzute la art. 2, inclusiv în ceea ce privește comunicarea oricăror elemente de probă de care ele dispun și care sînt necesare realizării scopurilor procedurii. 2. Dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu afectează
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]