1,883 matches
-
publicat în Monitorul Oficial nr. 11 din 14 ianuarie 1949, cu modificările ulterioare; - Decretul nr. 172/1949 privind instituirea "Medaliei Muncii", publicat în Buletinul Oficial nr. 23 din 28 aprilie 1949; - Decretul nr. 309/1949 privind înființarea medaliei "Eliberarea de sub jugul fascist", publicat în Buletinul Oficial nr. 49 din 28 iulie 1949; - Decretul nr. 85/1950 privind exercitarea controlului minier, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 1 aprilie 1950; - Decretul nr. 114/1950 privind instituirea distincției "Act de Mulțumire", publicat
LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120038_a_121367]
-
idei a elitei politice de la București. Următorul eveniment politic consumat în 1955 și semnificativ pentru evoluția ulterioară a regimului în plan internațional a avut loc în data de 23 august, cu ocazia împlinirii a unsprezece ani de la "eliberarea" țării de sub "jugul fascismului". Beneficiind de prezența lui Hrușciov, comemorarea a căpătat în scurt timp un ton polemic de abia disimulat: acesta ar fi emis remarci acide la adresa cumulării de funcții atât pe linie de stat, cât și de partid. Era o aluzie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și stațiile de radio reacționare din Occident, afirmându-se că evenimentele din Ungaria au avut un caracter de mișcare de eliberare națională, e clar că în realitate un astfel de caracter nu poate avea decât o mișcare de scuturare a jugului străin, de eliberare și de dobândire a independenței și suveranității naționale. Astfel de mișcări au loc și capătă tot mai mare amploare în țările coloniale și dependente ca Algeria, Malaia, Cipru, Coreea de sud și multe altele, unde se duce o luptă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de dobândire a independenței și suveranității naționale. Astfel de mișcări au loc și capătă tot mai mare amploare în țările coloniale și dependente ca Algeria, Malaia, Cipru, Coreea de sud și multe altele, unde se duce o luptă eroică pentru scuturarea jugului imperialist. Acestea sunt adevărate mișcări de eliberare națională. [...] Dacă încercarea contrarevoluționară ar fi reușit, ea ar fi dus la ruperea Ungariei de prietenii ei adevărați țările socialiste -, la izolarea ei în fața marilor puteri imperialiste și la aservirea economică și politică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gheorghe (1952), "Lupta pentru pace, sarcina centrală a partidului nostru", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 419-438. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a arătat oamenilor muncii din lumea întreagă căile de eliberare de sub jugul imperialist", în Articole și Cuvântări, București, Editura Pentru Literatură Politică, pp. 381-398. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 399-418. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Poziția
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Kissinger, Henry (1979), White House years, Boston, Toronto, Little, Brown and Company. Kissinger, Henry (2000), Years of renewal, New York, Touchstone. Malița, Mircea (2007), Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român, București, C.H. Beck. Markham, Reuben (1996), România sub jugul sovietic, traducere de George Achim, București, Fundația Academia Civică. Nicolae, Nicolae (2000), O lume așa cum am cunoscut-o. Amintirile unui fost ambasador al României, București, Pro Domo. Niculescu-Mizil, Paul (1997), O istorie trăită, București, Editura Enciclopedică. Niculescu-Mizil, Paul (2001), De la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 3, pp. 39-44. Carasev, V. (1952), "Imperialiștii americani, dușmani de moarte ai popoarelor Jugoslaviei", în Probleme externe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atunci Încă nu credeam. După 3-4 zile am sosit la Auschwitz. Nu știa nimeni numele ăsta - nu locul, dar nici numele ăsta, Auschwitz. Atunci l-am Învățat. S-au urcat niște polonezi care erau de ani de zile deja sub jugul ăsta și, când au văzut copii, au spus repede, să meargă separat, că ei știau că dacă mergi cu copil mori și tu - dar, firește, nimeni n-a dat copilul. Și au dat jos bagajele. Totul, totul a fost zidit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
până în septembrie, să vedem cum se aleg apele. Vorbe de clacă, cu poză pentru actualii votanți și pentru posteritate: noi nu avem nici o vină, ei da!? Ar fi bine să nu pozeze în victime, nimeni nu i-a împins în jugul guvernării, așa că, dacă mai zic una, alta, o fac din hârjoană, le zburdă orzu-n fund, neam de neamul lor de podani și de săraci n-a visat la atâta avere în așa scurt timp. Pe vremuri, când voiai să spargi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
D. Nu se joacă cărți, table, nu se merge la spectacole. Nu se fac vizite decât numai pentru rugăciune. E. Toată problema se pune: a. în înfrângerea oricărei pofte, în biruirea pornirilor trupești și materiale, b. în eliberarea sufletului de sub jugul materiei, c. în concentrarea lui (a sufletului) în rugăciune, deci în apropierea cât mai mult de cei morți, de sfinți, de Mântuitorul Iisus Hristos, de Dumnezeu; chemați (în rugăciune n. a.) morții și sfinții neamului, să se roage întotdeauna alături de voi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câțiva păduchi, mari ca bobul de orz. Primul s-a tras înapoi un pas. Să vină sanitarul la mine imediat, i-a ordonat gardianului. Sanitarul, un gardian lung, buzat și chel, salută cu chipiul în mână, plecat înainte ca și cum un jug îi stătea permanent pe grumaji. Purta un halat peticit pe la coate și cu un buzunar mare în față, cusut strâmb. Aduci douăzeci de deținuți din „secție” și cari cu ei baloții de păr în beciul atelierului de perii. Le dai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au ajuns în Tatra sau la Budapesta, ca să creeze panică, dezordine și să obțină părăsirea pozițiilor de rezistență. Vedeam că nemții vor fi înfrânți și domnia întunericului spiritual, a crimei, umilinței și sărăciei va începe în viața popoarelor căzute sub jugul comunist, trădate pentru interese meschine de cei în care își puseseră încrederea. Gândindu-mă la cârdășia vinovată a neamurilor apusului cu statul stalinist, care distrusese spiritualitatea ortodoxă rusă, am compus doi psalmi: Psalm I Tulburate-s apele pământului până-n adâncuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
conștient pe acest drum, ne-a determinat să acționăm asupra conștiințelor voastre, pentru a vă regăsi pe voi înșivă. A vă face să vă înscrieți conștient, fiecare, pe coordonatele cinstei, ale idealurilor concepției materialist dialectice, care vizează eliberarea omului de sub jugul dogmelor mistice și realizarea fericirii lui pe pământ. S-a oprit scontând efectul discursului și așteptând reacția entuziastă a vulgului. Dar reacția a fost contrară așteptărilor lui. Dacă acestea sunt metodele idealului de care vorbești, nu veți ajunge la nici o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acțiunile criminale, țărăniștii, care au oploșit în aripa lor stângă pe comuniști, ca și ofițerii superiori, plătesc actul propriei inconștiențe sau relei intenții. Atenționa Corneliu Codreanu conducerea de atunci că va fi vinovată de dezastru, când țara va cădea sub jug comunist. Conducerea țării n-a știut să realizeze concordanța între realitatea materială și idealul spiritual al acestui neam, ci și-a trăit viața de huzur și nepăsare față de cerințele lumii românești. Proorocirea lui Corneliu Codreanu prevăzuse prăbușirea statului român, determinată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prinse în undița lui Israel. După ce au fost îmblânzite prin această falsă credință și dezarmate, ele trebuie aduse la formele de credință și viață păgână pe care o aveau mai înainte și care este proprie ființei lor de animale de jug, ființe minore, supuse stărilor instinctuale, viața lor reducându-se la satisfacerea nevoilor pântecelui și bucuriilor degradante: beție, lăcomie, furt, minciună, desfrâu, sodomie, crimă și-n final anarhie morală, socială, politică, nihilism. Pentru că s-ar putea totuși ridica făclii de lumină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ultima ființă care apăruse în actual fusese OMUL. Deținutul când și unde apăruse? Eram așa de mic, de neînsemnat... Nu aveam nume, nu aveam personalitate. Nu eram demn de a mi se acorda decât un ordin, ca oricărui animal de jug: Ai înțeles, deținut? Nu am răspuns nimic și a continuat: Cum te cheamă? Mi-am spus numele. Repetă după mine: Jur că voi spune adevărul... etc. Mi-a venit să râd în hohote. Am schițat un zâmbet, șoptind ca pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doar se uită spre cer și zice: „Doamne, ajută-mi!”, făcându-și cruce. Își iubește și vitele și le bagă vițeii în casă dacă se întâmplă să fie fătați iarna sau pe vreme rea, pentru că împreună cu ele suferă toate greutățile jugului vieții. La 14 ani mi-a pus coasa în mână, la 17 m-a trimis la încărcat snopi de dughie în căruță și la ridicat saci de cinci duble, la batoză. Munca te învață să prețuiești nu numai produsul tău
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îmi cunosc obligațiile didactice. Suplinitor Înainte de începerea cursurilor se făcea pregătirea ideologică și profesională a cadrelor didactice, în fond o formă de reeducare la nivel național. Protocoalele înțelepților Sionului susțineau că toate neamurile vor deveni cai de muncă, vite de jug. Nimeni nu va avea timp să gândească altceva decât lozincile pe care le vor enunța (evreii) și pe care le vor striga în instituții, pe străzi, în ziare, la locul de muncă, acasă etc... Am fost convocat la raion. Pregătirile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
popoarele cu orizont redus, cu viziune spirituală minoră. Dar pusă în practică ea duce la dezastru. Nici unul din popoarele căzute sub comunism nu și-a închipuit că va fi egalitate în sărăcie, că se va munci ca și vitele în jug sub amenințarea biciului, că temnița va fi spectrul viitorului și Dumnezeul din inimi va fi pângărit. În aceasta stă prăbușirea concepției voastre, că ignoră spiritul. Nu noi, ci copiii dumneavoastră vă vor aduce prăbușirea. Dacă Dumnezeu știe că este batjocorit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
noastre". Țelul părea lăudabil, iar sacrificiul n-ar fi fost prea mare dacă ar fi asigurat pacea. După cum s-au desfășurat însă lucrurile, rezultatul vădit a fost distrugerea singurei democrații din Europa Centrală și, cu milioane de cehi apăsați de jugul german, prețul avea să fie chiar și mai insesizabil. Eșecul era acum agravat de dezonoare, întrucît Occidentul își sacrificase un aliat. După München, atunci cînd Hitler a declarat că "nu mai are nici o altă pretenție teritorială în Europa", Iorga comenta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Prezentul Basarabiei". Iorga idealiza condițiile din această provincie prost administrată, contrazicîndu-și flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora și chiar și propria lui corespondență. Dădea replică oricărui atac sovietic, respingînd acuzațiile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmațiilor lui Troțki și Rakovski despre "jugul boierilor" români. Iorga avea dreptate cînd afirma că "aceasta este doar demagogia preliminară", vor urma "colhozurile" și moldovenii vor înțelege curînd despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de 30 august nu era ceva neobișnuit să vezi oameni plîngînd pe străzile Bucureștiului. Starea de spirit era revoluționară. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu fără să tragă un foc de armă lăsînd milioane de români pradă unui jug străin (căci un jug avea să fie și încă unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia să plece de la putere! O mulțime imensă s-a adunat în jurul statuii lui Mihai Viteazul strigînd un singur nume, cel al lui Maniu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era ceva neobișnuit să vezi oameni plîngînd pe străzile Bucureștiului. Starea de spirit era revoluționară. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu fără să tragă un foc de armă lăsînd milioane de români pradă unui jug străin (căci un jug avea să fie și încă unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia să plece de la putere! O mulțime imensă s-a adunat în jurul statuii lui Mihai Viteazul strigînd un singur nume, cel al lui Maniu: "La luptă! Îl vrem
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
folosit vreodată puterea pentru a-mi crea cea mai slabă obligație morală față de ea. Cititorul va spune: „Dar obligațiile existau implicit!“. Mă rog, așa e, însă o grațioasă trăsătură generată de însuși altruismul ei părea să anuleze orice fel de jug, și trăiam într-o lume de aur. Firește, nu-mi făcea niciodată vreun reproș. S-ar fi zis că, pur și simplu, ținea să-mi dizolve orice simț al datoriei față de ea și că nu dorea altceva decât să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]