28,495 matches
-
cuprinsul primei decizii menționate). ... 28. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.292D/2020, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, instanța invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că situația diferită în care se găsesc persoanele în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor (deciziile
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
ale art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, instanța reține că, față de cele anterior expuse, prevederile de lege criticate nu contravin nici acestor dispoziții, pentru că ele nu afectează drepturi sau libertăți fundamentale, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale (exempli gratia Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, paragraful 28). ... 29. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal consideră întemeiate criticile de neconstituționalitate. Reține că respectarea principiului privind încrederea în statul de drept
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. De asemenea, principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile europene, cât și de statele membre, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestuia. Astfel, în Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Pădurariu împotriva României, s-a evidențiat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. ... 50. Referindu-se la compatibilitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, Curtea a reiterat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României“. Având în vedere aceste precizări și ținând cont de jurisprudența în materie a Curții Constituționale, se constată, pe de o parte, că adoptarea măsurilor criticate - de neacordare a ajutoarelor prevăzute de lege, ajutoare care nu constituie drepturi fundamentale - poate constitui o reglementare în regim de urgență, fiind necesară la fundamentarea
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
pe anul 2019. Așadar, adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, putând fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. Pe de altă parte, urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
critica privind încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție susținută prin faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 afectează drepturi fundamentale, Curtea a constatat că și aceasta este neîntemeiată, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, precitată, ajutoarele sau indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a constitui drepturi fundamentale. ... 57. Întrucât nu au
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a constitui drepturi fundamentale. ... 57. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția pronunțată, cât și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 58. Referitor la celelalte dispoziții din Constituție și din actele juridice internaționale invocate de autorii excepției, Curtea constată că
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, autoarea excepției comparând situația persoanelor care au contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu cea a persoanelor care au contract de muncă pe durată determinată. ... 18. Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, referindu-se la principiul constituțional al egalității în drepturi, a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). ... 19. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai precizat și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. ... 22. Având drept premisă
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
nr. 53/2003 ar constitui, de asemenea, o formă de sancțiune a salariatului, Curtea constată că aceasta nu privește dispozițiile de lege cu care a fost sesizată în vederea exercitării controlului de constituționalitate. Amintește însă că, așa cum a statuat în jurisprudența sa, luând măsura suspendării contractului individual de muncă, angajatorul nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției angajatului și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluționare intră în sfera de activitate a organelor judiciare (a se vedea
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
raportată la prevederile constituționale ale art. 41, care consacră dreptul la muncă, întrucât dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu împiedică persoana să-și exercite acest drept angajându-se la un alt angajator. Deși Curtea Constituțională a recunoscut în jurisprudența sa caracterul complex al dreptului la muncă (spre exemplu, Decizia 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, sau Decizia nr. 166 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
20. La aceeași dată, recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, formându-se Dosarul nr. 946/1/2023, cu termen de soluționare la data de 29 mai 2023. ... ... II. Examenul jurisprudențial 21. În urma verificării jurisprudenței, la nivel național a fost evidențiată o practică neunitară, existând două opinii ale instanțelor de judecată cu privire la problema de drept mai sus menționată. ... 22. A. Într-o primă orientare instanțele au apreciat că nu poate fi reținut elementul
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
importanță hotărâtoare interpretării normei prin scopul ei. Folosind această metodă de interpretare, sensul normei este deslușit dincolo de conținutul ei formal, în considerarea necesităților sociale pe care se întemeiază, iar rezultatul interpretării reflectă mai bine dinamica societății moderne. ... 50. În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că art. 7 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea progresivă a normelor privind răspunderea penală, prin interpretarea judiciară a fiecărei cauze în parte, însă să existe condiția
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
judiciară a fiecărei cauze în parte, însă să existe condiția ca rezultatul să fie concordant cu substanța infracțiunii și previzibil în mod rezonabil*9). *9) Principiu enunțat în Cauza S.W împotriva Regatului Unit (Cererea nr. 20.166/92 - Hotărârea din 22.11.1995), confirmat de jurisprudența ulterioară a Curții, în cauzele Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei (cererile nr. 34.044/96, 35.532/97, 44.801/98 - Hotărârea din 22 martie 2001) și Kononov împotriva Letoniei (Cererea nr. 36/376/04 - Hotărârea din 17 mai 2010). ... 51. Referitor la compatibilitatea interpretării judiciare cu
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
vizează dispozitivele apte să deschidă sau să închidă o încuietoare. Renunțarea la definiție se explică prin introducerea în legislație a furtului calificat prin folosirea unei chei adevărate, care a pus capăt unei controverse existente atât în doctrina, cât și în jurisprudența relevantă din perioada antebelică, atât autohtonă, cât și europeană*16). *16) A se vedea P.I. Pastion, M.I. Papadopolu, Codul Penal adnotat, op.cit., p. 577-578. ... 103. S-a argumentat că utilizarea unui dispozitiv care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a ușilor
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
ministrului justiției, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului, la conținutul cererii, aceasta trebuind să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
Universul Juridic, 2020, p. 48. ... 132. Un alt autor*29) a mai menționat că agravanta există oricât de rudimentară ar fi cheia folosită. *29) Valerian Ciolcei, Drept penal, Partea specială I, Editura C.H. Beck 2021, p. 274. ... 133. Totodată și în jurisprudență s-a dat relevanță accepției de "cheie mincinoasă", în sensul că "legiuitorul a înțeles să pedepsească mai greu furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase, având în vedere nu îndemânarea de a confecționa cheia neadevărată și nici asemănarea acesteia cu
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
fost violată încuietoarea, menită să asigure o protecție sporită bunurilor încuiate*30). *30) Vasile Papadopol. Mihai Popovici, Tribunalul Suprem, Secția penală, Decizia nr. 3.229/1970 - Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1960/1975, p. 182. ... 134. În contextul actual, jurisprudența relevă folosirea unui dispozitiv special electronic de tip telecomandă confecționat pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile unui autovehicul, acestea rămânând deschise
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
element circumstanțial distinct care să depășească sfera de incidență a agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. d) teza finală din Codul penal, "cheia mincinoasă", ci, dimpotrivă, se subsumează definirii acesteia, așa cum a fost statuat de doctrina și jurisprudența contemporană. ... 145. De altfel, prin Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020*31), instanța supremă a dat relevanță interpretării evolutive a realității tehnologice care a asimilat elementului circumstanțial agravant prevăzut la art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
din Codul penal: "Fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranță plasat pe bun întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal." ... 146. În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea progresivă a normelor privind răspunderea penală, prin interpretarea judiciară a
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
judiciară a fiecărei cauze în parte, însă să existe condiția ca rezultatul să fie concordant cu substanța infracțiunii și previzibil în mod rezonabil*32). *32) Principiu enunțat în Cauza S.W împotriva Regatului Unit (Cererea nr. 20.166/92 - Hotărârea din 22.11.1995), confirmat de jurisprudența ulterioară a Curții în cauzele Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei (cererile nr. 34.044, 35.532/97, 44.801/98 - Hotărârea din 22 martie 2001) și Kononov împotriva Letoniei (Cererea nr. 36.376/04 - Hotărârea din 17 mai 2010). ... 147. În ceea ce privește compatibilitatea interpretării
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost aplicate în propria cauză. Mai mult decât atât, autorii excepției propun chiar modificarea art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 astfel încât să fie constituțional. ... 28. Ținând seama de natura acestor critici, precum și de jurisprudența constantă a Curții în sensul că sunt inadmisibile acele excepții de neconstituționalitate care ridică probleme de aplicare a legii, precum și cele prin care se propune modificarea legislației, prezenta excepție de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă. ... 29. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271922]
-
a judecat litigiul în fond. ... 9. Astfel, dacă la nivelul primei instanțe a existat o specializare, iar competența s-a consolidat, aceasta se transferă și instanței de control judiciar, fiind vorba de o competență derivată. În acest sens este și jurisprudența instanței supreme, anume deciziile nr. 18/2016 și 40/2020 ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Decizia nr. 27/2021 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că verificarea trebuie făcută în stadiul incipient
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]