4,936 matches
-
simpozion, din mai multe motive și cu siguranța nu aș fi vrut nici în Fiziologia plantelor sau Biologie. Ulterior, după mutarea mea la Biologie și susținerea publică a tezei, deși trecuse de comisia științifică, dosarul meu s-a înpotmolit la juristul Ministerului. Singurul răspuns pe care l-am primit în toamna anului 2008 era că dosarul meu „nu s-a luat în discuție”. Am și făcut un memoriu la Minister, odată cu cererea către CNSAS pentru accesul la dosarul tatălui meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să aplice prevederile formulate în lege/ordin etc.; - receptorul secund este persoana fizică specializată (juriști, avocați, judecători) care interpretează legea în „litera și spiritul“ ei; - receptor terț - persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
emițătorul este o persoană juridică învestită cu autoritate (instituția abilitată să emită documente legislative întrun domeniu dat), iar mesajul este elaborat în virtutea unui temei legal. Destinatarii sunt multipli: instituțiile subordonate obligate să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Editura All, București, 1997. Tăbârnaș, M., Răspunderea contractuală. Daune-interese. Culegere de practică judiciară. Ed. All Beck, București, 2006. Terre, Fr., Simler, Ph., Lequette, Y., Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 1999. Turcu, I., Dreptul sănătății. Frontul comun al medicului și juristului, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010. Tourneau, Ph. le, Droit de la responsabilité et des contrats, 2008-2009, ed. a 7-a, Dalloz, Paris, 2008. Turcu, I., Legea procedurii insolvenței.Comentariu pe articole., ed. a 3-a, Ed C.H. Beck, București, 2009. Turcu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Legii 21/1996 privind concurența. 119 Este aplicabil nu numai sectorului privat ci și public atunci când structurile respective acționează în calitatea lor comercială. 120 Gh. Piperea, op. cit, p. 169. 121 I. Turcu, Dreptul sănătății. Frontul comun al medicului și juristului, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010. 122 A se vedea, I. Turcu, op. cit., pp. 527 și urm., pp. 500-535. 123 L. Pop, op. cit., p. 376. 124 Gh. Piperea, op. cit., p. 172. 125 În legătură cu acest aspect a se vedea, L. Pop, op. cit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cauză). Altfel, orice adevăr devine un neadevăr. Atât timp cât nebunia nu este evidentă, doar "stabilită" în mod arbitrar printr-un "limbaj științific", avem de a face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale moderne (psihiatri, psihologi, juriști, toti cei cu radical Psiho-, personalul din instituțiile ce se ocupă de oamenii-probleme, intelectualiștii). Toată această lume ce acordă asistență sufletelor bolnave este criticată istoric și existențial de către Foucault, cu scopul de a-și revizui practica. Ineficiența normelor psihologice și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reacții adverse... Disciplina devine atât funcție, cât și rezultat al cunoașterii-putere. O cunoaștere bazată pe invenția lui Jeremy Bentham (1748- 1832): panopticul. La început considerată utopie, panopticul devine un imperativ ideologic esențial și funcțional pentru disciplina modernă. După anul 1780, juristul și filosoful englez a scris o serie de scrisori adresate unui anonim. Șapte ani mai târziu, o primă versiune a Panopticon-ului era terminată, deși un prim volum a apărut doar peste patru ani. O nouă formă de manifestare a puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a pretins nimic din partea autorităților culturale, ca de pildă USR, Ministerul Culturii, Academia Română, Universitatea pe care a slujit-o ca asistent 24 de ani (din pricina dosarului "fetid", cum se exprimaseră culturnicii vremii, pecetluit de arestarea tatălui său în 1958, teolog, jurist, germanist, dar și de refuzul fiului de a se înscrie în PCR). Abia în 1990 a fost, în fine, promovat lector și apoi conferențiar. Nu s-a bucurat de niciun fel de premiu, de nicio recunoaștere, în ciuda elogiilor platonice ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ce roșcatul rom cubanez de șapte ani își făcea efectul (rezista incredibil la tării!), devenea receptiv la cele mai pitorești sau promiscue lucruri din acea incintă a "pierzaniei", tolerant chiar și cu barmanul, cu eternii valutiști, cu diverșii țuțeri semidocți, juriști, arhitecți, jurnaliști, poeți, pictori, ingineri, securiști deghizați în farmaciști, fie piloni ai regimului, fie ratați, dar cu darul băuturii, care sfârșeau prin a-l adora: toată acea faună amalgamată ce dorea să stea la masă cu el, simțea prezența îngerească
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tratatele internaționale. Este nefiresc, spunem noi, ca asupra unui lucru care îi leagă pe toți, să existe puncte de vedere atât de divergente. Economiștii privesc educația ca pe un bun economic, un serviciu, o modalitate a iniția și dezvolta afaceri. Juriștii în schimb, plasează educația în sfera drepturilor omului și îi atacă dur pe aceia care văd în educație un simplu bun economic. Orice sector al economiei implică cunoștințe și, implicit, educație; "renovarea" continuă a cunoștințelor și deprinderilor în educație este
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
realizat odată cu implementarea Declarației de la Bologna. Din prevederile noii legislații rezultă că, și în România, educația nu mai este numai apanajul exclusiv al pedagogilor și al cadrelor didactice, dar ea a devenit un factor de creștere economică, captând atenția economiștilor, juriștilor, dar, în egală măsură, și politicienilor. Or este meritul juriștilor și al pedagogilor atunci când vorbim despre întinderea și structura sistemului de învățământ românesc, și este responsabilitatea politicienilor români modul în care este concepută finanțarea sistemului de învățământ și managementul acestuia
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
rezultă că, și în România, educația nu mai este numai apanajul exclusiv al pedagogilor și al cadrelor didactice, dar ea a devenit un factor de creștere economică, captând atenția economiștilor, juriștilor, dar, în egală măsură, și politicienilor. Or este meritul juriștilor și al pedagogilor atunci când vorbim despre întinderea și structura sistemului de învățământ românesc, și este responsabilitatea politicienilor români modul în care este concepută finanțarea sistemului de învățământ și managementul acestuia. Din această ultimă perspectivă, considerăm că economiștii ar trebui încurajați
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
din Pact cuprindea obligația statelor membre de a asigura condiții de muncă adecvate în teritoriile proprii ca și în cele cu care aveau relații. Nicolae Titulescu, devenit din decembrie 1921 delegat permanent la Liga Națiunilor, a propus în acelaș an, juristului D.Negulescu în Comisia juridică de la Geneva ca articolul 26 din Pactul Ligii Națiunilor să poată fi modificat nu prin simpla majoritate de voturi cum se prevedea inițial ci prin majoritatea de ¾ pentru a preveni adoptarea unor hotărâri sau rezoluții
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dintre elementele fundamentale care au determinat declinul și în final dispariția Ligii Națiunilor . Semnificative rămân cuvintele lui Dimitrie Gusti: “Experiența de la Geneva are marele merit de a fi demonstrat că cele mai frumoase instituții politice, cele mai bune lucrări ale juriștilor, adunările frecventate în modul cel mai asiduu, tribunalele de arbitrare cele mai imparțiale, idealismul cel mai înalt, jurisprudența cea mai chibzuită și oamenii de stat cu ideile cele mai îndrăznețe nu pot să realizeze nimic trainic dacă baza socială și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și jumătate cifra globală a bugetului român --imposibilitate financiară. Dumneavoastră cereți ca țăranii să vă restituie pământul lor - imposibilitate materială” . Deoarece în cadrul Consiliul Ligii Națiunilor nu s-a înregistrat nici o tendință spre conciliere, raportorul Consiliului Ligii Națiunilor asupra chestiunii optanților - juristul japonez Adatci, a recomandat părților să supună litigiul Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga a cărei autoritate juridică fusese stabilită prin Pactul Ligii Națiunilor. Nicolae Titulescu a respins această propunere motivând că soarta unei reforme agrare de o importanță
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
soluție conformă cu principiile care stăteau la baza documentului semnat la Bruxelles. La cererea delegatului englez Robert Cecil, susținută de reprezentanții Franței și Suediei, Consiliul Ligii Națiunilor a recunoscut justețea acordului de la Bruxelles, votând o rezoluție redactată de reprezentantul Japoniei, juristul Adatci, rezoluție care era în favoarea punctului de vedere susținut de Nicolae Titulescu. Titulescu a declarat că “rezoluția sancționează acordul de la Bruxelles și astfel toate chestiunile asupra cărora noi am ajuns la un aranjament sunt rezolvate prin acest acord” . Nedorind să
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
un succes extern care pentru America nu costă nimic” . “Protocolul de la Moscova” semnat la data de 9 februarie 1929 între Uniunea Sovietică și vecinii vestici ai acesteia, punea în aplicare prevederile Pactului Briand-Kellog. Documentul elaborat în martie 1932 de reputatul jurist român Vespasian Pella, cunoscut sub numele de “Memorandumul Pella” sublinia ideea necesității încheierii unui acord internațional, cu obligația tuturor statelor semnatare de a califica drept infracțiune, în propriile lor legislații, propaganda de război. În timpul președenției lui Nicolae Titulescu, Adunarea Generală
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
militare. Nicolae Titulescu a susținut punctul de vedere francez prezentat de primul ministru Andrė Tardieu . Nicolae Titulescu a sprijinit o concepție inovatoare în privința dezarmării reprezentată de ideea dezarmării morale , care a fost prezentată în cadrul Conferinței prin intermediul Memorandum ului alcătuit de juristul român Vespasian V. Pella. În anul 1931 Nicolae Titulescu afirma: “Mă gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională.” Acesta avea în vedere inocularea ideii de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Matei, Dezarmarea în contextul problemelor internaționale și atitudinea României (1919 4 aspirațiuni de ideal, care au stăpânit până astăzi eforturile națiunilor și ale conducătorilor lor, o bază practică și solidă care constituie punctul de plecare al unei întregi vieți” . Marele jurist belgian Yves de la Briere spunea: “Trebuie călduros felicitați negociatorii care au ajuns la acest rezultat, a cărui importanță juridică va fi decisivă, și în plus importanța morală prin valoarea exemplului. În primul rând al acestor negociatori vom saluta cu gratitudine
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
marelui diplomat român: “de la național prin regional spre universal”. Folosind o formulă de mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Procesul optanților unguri, în cadrul căruia Titulescu a trebuit să se “dueleze” cu reprezentantul părții maghiare, marele jurist Appony, l-a înfățișat pe Titulescu lumii diplomatice internaționale ca un mare orator, aducându-i și primul mare succes la Liga Națiunilor. În același timp și-a atras simpatiile unor personalități de seamă ale perioadei respective: Chamberlain, Louis Barthou; Aristide
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
sub forma unei filosofii sociale. Primii economiști politici s-au interesat de economie deoarece și în măsura în care ea este un sistem de gîndire socială. Fiziocrații vor considera economia ca știință a dreptului natural. Gînditorii utilitariști erau filosofi, ca D. Hume, sau juriști, ca J. Bentham. Înainte de a scrie Avuția națiunilor, Smith însuși scrisese Teoria sentimentelor morale, pe care o considera mai importantă. Astfel, ieșită din filosofia politică și împărțind cu aceasta același obiect de cercetare (spațiul social), Economia politică se va individualiza
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
carte, din partea avocatei Raluca Simion, cu preocupări în malpraxis, pentru a o referi. Pentru mine a reprezentat evident o noutate, dar citind-o am rămas surprins de mesajul ei. O carte care poate angaja interesul unei largi comunități de specialiști: juriști, medici, angajați ai Ministerului Public, cetățeni din cele mai diverse bresle și preocupări. Nu credeam, atunci când mi-a fost dată, că lucrarea poate trezi în primul rând interesul sau preocuparea mea. Am început lectura cu pesimism, dar după primele zeci
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Din partea generală, istorică, a subiectului, am înțeles că judecarea malpraxisului nu aparține prezentului, ci aproape întregii istorii a omenirii. Ideea că medicii sunt liniștiți apelând la vechiul dicton primum non nocere se dovedește neeconomică, iar rezultatele reale ale interrelației medic jurist comunitate sunt depășite de nivelul nostru, al medicilor, de educație și cultură. Cartea, prin exemplele concrete la care apelează autoarea, se dovedește un valoros îndreptar, demn de cunoscut de toată lumea și, evident, de mai mare interes pentru specialiștii medici și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
comunitate sunt depășite de nivelul nostru, al medicilor, de educație și cultură. Cartea, prin exemplele concrete la care apelează autoarea, se dovedește un valoros îndreptar, demn de cunoscut de toată lumea și, evident, de mai mare interes pentru specialiștii medici și juriști. Autoarea, spre surprinderea mea, are suficient de multe și temeinice cunoștințe medicale, care o recomandă pentru calitatea de avocat cu preocupări privind malpraxisul. Este suficient să recomand lectura capitolului II, „Chestiuni de gând și suflet“, și a capitolului III, „De
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pentru a-mi susține afirmația. Următoarele capitole vin să reconfirme preocupările profesionale ale autoarei, evident mai depărtate de propriile mele preocupări, dar destul de plastic exprimate ca să fie înțelese de un cititor fără reale cunoștințe juridice. Exprimarea este susținută de un jurist, după părerea mea, cu solide cunoștințe în profesie, care poate fi la fel de apropiat lumii medicale, sistemului juridic și comunității pentru căutarea și dovedirea adevărului. A elabora astăzi o lucrare care să aibă în centrul preocupării malpraxisul este și un act
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]