4,083 matches
-
interviurile. Îmi displace nereușită publicării la timp, din diverse motive, independent de persoana mea. Sigur că există și aspecte neplăcute, ca in viata de toate zilele, dar nu-i cazul la mine. Nu prea am impedimente, având în vedere că jurnalismul este un hobby și nu o obligație de serviciu, ca să fiu pusă în situații dificile.- Te rog să numești trei din următoarele tale obiective ca jurnalist.- Obiectivele apar pe parcurs, în funcție de evenimentele cotidiene. Însă, aș avea ceva de spus dacă
UN FOST PICTOR AL CASEI REGALE DIN ROMANIA MI-A ACORDAT CANDVA, UN INTERVIU. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344250_a_345579]
-
interviuri. Am spus mai înainte că nu dezvălui persoanele ce urmează să fie intervievate.- Privind retrospectiv, ce ai dori să schimbi, dacă ar fi să o iei de la capăt? Ai vreun vis care a rămas neîmplinit, ca jurnalist?- Da, din jurnalism mi-aș fi făcut o profesie.- Ții legătură cu comunitatea română din orașul în care locuiești? Cum ai caracteriza această comunitate?- Da, însă doar cu prietenii apropiați. A, era să uit, anul trecut, în 2008 am inițiat un proiect cultural
UN FOST PICTOR AL CASEI REGALE DIN ROMANIA MI-A ACORDAT CANDVA, UN INTERVIU. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344250_a_345579]
-
fost înființat primul teatru evreiesc din lume, în 1876.- Ce planuri de viitor ai?- Să le fac bucurii oamenilor.- Cum te relaxezi la sfârșitul unei zile lungi și obositoare?- Citind.- Ce (alte)hobby-uri mai ai?- Așa cum am spus, în afară de jurnalism, turismul și fotografia.- Ce mesaj ai dori să le adresezi cititorilor noștri?- Să fie optimiști și bine informați!Octavian CurpașPhoenix, Arizona Referință Bibliografica: Un fost pictor al Casei Regale din România mi-a acordat cândva, un interviu. / Octavian Curpaș : Confluente
UN FOST PICTOR AL CASEI REGALE DIN ROMANIA MI-A ACORDAT CANDVA, UN INTERVIU. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344250_a_345579]
-
un personaj profund conservator. Un învățământ care înlocuiește cunoștințele cu competențele va înlocui știința cu meșteșugul, erudiția cu îndemânarea și nu va face decât să erodeze tradiția și cultura înaltă. Vă dau un singur exemplu: priviți în jur la decăderea jurnalismului. Odinioară, jurnaliștii erau filologi care stăpâneau bine limba și citiseră o bibliotecă întreagă. Astăzi, sunt 'comunicatori': lejer agramați, vag dezarticulați și profund inculți. Soluția ar fi un învățământ cu două viteze. Generalizarea educației este benefică, deci nu voi regreta epoca
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
ascunse pe fundul mărilor vieții, cu mâinile sale dibace, ce-au mânuit și condeiul ani de zile, cât a fost om de presă. Arena jurnalistică l-a fascinat asemeni celei aviatice, de aceea a excelat în ambele profesii: aviația și jurnalismul. Cum a reușit să-și lase puternic amprenta pe căile ce le-a străbătut? Cum a reușit urma adâncă a pasului său să imprime excelența? Sunt întrebări pe care m-am decis să i le adresez! Pasiunea pusă în tot
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343873_a_345202]
-
nevoie este permanent. Nevoia de informație, căci omul informat este puternic." (Marina Constantinoiu) Secretul profesiei de jurnalist: „Totul stă în puterea unui virus - virusul presei!” Cuvântul scris a fost și va rămâne o forță care poate schimba lumea, ceea ce conferă jurnalismului un statut clar, bine conturat în teatrul existențial al fiecărei națiuni. În acest context, condiția sine qua non pentru transmiterea informației și prezentarea fidelă a realității este propria informare și documentare a specialistului din presa scrisă. Acuratețea și rigurozitatea informației
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
redactor șef, considerând că alegerea acestei profesii nu-i aparține, hotărârea în acest sens luând-o „viața însăși”. Bucureșteancă 100%”, Marina Constantinoiu este pasionată de tot ce înseamnă politică externă, înclinație evidentă manifestată încă din copilărie. Licențiată a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București (1994), în prezent predă studenților de aici două materii de specialitate. Ca o „Leoaică” ce este (născută la 13 august 1970), reușește să-și exercite obligațiile profesionale cu abilitate și dedicare, în pofida faptului
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
rămas impresionat de munca intensă pe care o faceți la ziarul dumneavoastră. Poate ne spuneți din ce punct ați plecat? Poate și câteva cuvinte despre drumul parcurs, despre experiența pe care o aveți în cei 20 de ani de profesat jurnalismul? Marina CONSTANTINOIU: Din ce punct am pornit la Jurnalul Național? Am venit aici acum 10 ani, la 15 iunie 2002, ca șef al departamentului de politică externă a ziarului. Veneam de la agenția de presă Mediafax, unde lucrasem patru ani și
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
fie acolo unde îi este locul: lângă oameni. Octavian D. CURPAȘ: Lucrul cel mai greu în viață este să-ți găsești locul. Locul în societate care să te mulțumească. Coincide acest loc cu interiorul sufletului dvs., cu nașterea pasiunii pentru jurnalism? Marina CONSTANTINOIU: Da și nu. Eu mi-am găsit locul, dar între timp societatea nu mai este ceea ce visam. De multe ori apare în mine regretul că nu am schimbat locul. Octavian D. CURPAȘ: Vorbiți într-un interviu de necesitatea
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
oamenii de știință, artă, filosofie etc. și noi jurnaliștii, cu dorința de a veni unii spre alții? Marina CONSTANTINOIU: Evident că jurnaliștii nu pot acoperi toate domeniile cunoașterii. Cine ar putea asta? Nimeni nu are o asemenea pretenție, dar în jurnalism lipsurile în materie de cultură generală sunt vizibile. Se taxează pe loc, într-o secundă. Pentru jurnaliști publicul nu găsește scuze. Nici măcar nu încearcă. Octavian D. CURPAȘ: Și în final, ce reprezintă activitatea de jurnalist pentru dvs.? Marina CONSTANTINOIU: Șapte
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
fie dezastrul culturii române, al creației jurnalistice în general, mai mare ca niciodată, recent, guvernul nu dădu aviz favorabil pentru propunerea legislativă care pune în dezbaterea parlamentului, în această sesiune, completarea Legii nr. 8/2006 cu prevederea încadrării activității de jurnalism ca activitate de creație. Car’va să zică, vorba lui Conu Iancu, nu sunt bani la guvern pentru noi creatorii, membri ai UZP - Uniunii Ziariștilor Profesioniști, care tipărim reviste și cărți de interes public cu bani din pensia noastră amărâtă dar bani
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
Oprea nu face un dicționar tern al jurnalisticii actuale. Scriitorul preia în carte, cu imagini și text, revistele culturale apărute pe „meleagurile noastre mioritice” incluzând și mostrele de înaltă încărcătură profesională găsite în ele. Este remarcabil acest fapt constatând că jurnalismul cultural românesc s-a de-profesionalizat iar cultura este departe de a sta printre știrile cu prioritate în mass-media. Dacă posturile de televiziune, parazitate politic prin subvențiile ce le primesc de la cloaca parlamentarilor îmbogățiți, se ocupă de nimicurile din societatea
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
la ediția cu numărul 380, dar și dubli campioni naționali de provincie print și online, ca să nu aducem în discuție și Premiul Parlamentului European sau pe cel pentru Cel mai bun gazetar de provincie. Povestea este o premieră în istoria jurnalismului românesc din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Unii ne-au aplaudat, chiar și cu dinții strânși, alții ne-au înjurat pentru că nu vor să recunoască valorile, și iată există și categoria celor care ne ignoră pentru că așa vor
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
al secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Propuneri tematice: • Presa academică • Contribuția unor personalități la dezvoltarea presei științifice • Presa ecleziastică, reper spiritual, științific și cultural • Particularități ale jurnalismului științific • Limbajul presei științifice • Mass-media științifice • Informația științifică în era Internetului • Reviste de popularizare a științei Condiții de participare și informații preliminare: Propunerile trebuie trimise organizatorilor în format electronic (MS Word, Times New Roman, 12p./ 1,5r.) pe adresa: viviana
CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
-
vedeți recenta traducere la Editura Ars Longa din opera lui Christian Tămaș Liniștea albă/ The White Silence), autor premiat nu doar în multiple domenii științifice de cercetare, precum comunicare generală, teorii ale comunicării, comunicare interpersonală/ relațională, comunicare interculturală, comunicare mass-media, jurnalism, comunicare tip business, negociere în afaceri, comunicare organizațională, scriere tehnică și profesională, expoziție și argumentație, compoziție/ composition, tehnici de cercetare si metodologia cercetării științifice, portfolio system of instruction and assessment for writing courses/ sistemul tip portfolio pentru instrucție și notare
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
spiritualitate și cultură românească Lumină Lină. Gracious Light, dar și director al centrului de învățământ la distanța New York al Universității „Spiru Haret”, București, din 2005, precum și profesor la Universitatea „Spiru Haret”, București, la catedra de Filosofie și Literatură, Facultatea de Jurnalism, începând cu anul 2008. Printre cărțile semnate Theodor Damian se numără Introducere în istoria creștinismului. Primul mileniu (2008), Filosofie și literatură: O hermeneutică a provocării metafizice (2008), Pasiunea textului (2003), Semnul Isar ( 2006), Nemitarnice (2005), etc. „Stânjenelul arzând” Metafora stânjeneilor
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
Acasa > Orizont > Portret > DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA "ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului justitia @ justice . com Mariana Cristescu s-a împărțit în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
Diploma de Excelență la Festivalul de poezie „Romulus Guga”, etc. Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie 1948, la București și are două fiice. În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. Mariana Cristescu s-a împărțit în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
legătură exista între studiile dvs. muzicale și experiența jurnalistică dobândită până atunci, și „Steaua roșie”? - Niciuna, dacă facem abstracție de faptul că semnasem în acel ziar câteva cronici de concert. Dar doream să rămân în presă cu orice preț. Iar jurnalismul nu e o meserie pentru fricoși. Mi-au plăcut totdeauna provocările. Cum Studioul de Radio avea să-și reia activitatea abia după 1989, era singura posibilitate. Dar aveam ocazia de a mă confrunta cu un domeniu nou cu desăvârșire. Și
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
am debutat și încurajat români, maghiari, evrei, țigani, turci, cehi... Valoarea a fost singurul criteriu. Fără discriminări. Iisus S-a răstignit pentru noi toți. “Presa și-a câștigat dreptul la libera exprimare” - Aveți o expriență de 40 de ani în jurnalism. Dacă ar fi să vă gândiți la o comparație între cum se făcea presă la începutul carierei dvs. și acum, ce vi se pare că s-a schimbat? - Cred că, deși, după 1989, în România, presa și-a câștigat dreptul
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
cinstit cu el și cu tine însuți. Când iubești, totul e posibil” - Sunteți un jurnalist specializat pe secțiunea de cultură. În același timp, sunteți și deținătoarea unor importante premii pentru poezie și publicistică. Vă rugăm să ne explicați cum combinați jurnalismul cu muzica și cu literatura? - Nu le combin, le iubesc. Ascult muzică în timp ce scriu. Desigur, Bach și Vivaldi, nu Jesus Christus Superstar. Când iubești, totul e posibil. - Cu ce vă ocupați în prezent? - Comunic, prin Dvs., cu cititorii publicației „Clipa
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
Dalia Trifan și... - Știu, știu cine sunteți, răspunse repede bărbatul auzind numele de Trifan. Fiica domnului cu abatorul. Suntem într-un fel amici. De fapt îmi fac aprovizionarea de la magazinul firmei sale. Mi-a spus că ați terminat de curând jurnalismul la București. - Da, am luat licența la "Spiru Haret" clasa prof... - Îl știu, ne cunoaștem de pe timpul facultății. Bun profesor. Ai avut ce învăța de la el. - Mda, mi-a fost și coordonator al proiectului de licență. - Bravo! Cam ce ți-
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
de combatere a dezinformării, fără a afecta libertatea de exprimare, se pot adopta măsuri precum: sporirea transparenței algoritmilor folosiți de platformele digitale, intensificarea educației media în rândul cetățenilor, îmbunătățirea cooperării dintre statele membre prin mecanisme eficiente de alertă rapidă, susținerea jurnalismului independent și pluralismului media, reglementarea strictă a influenței actorilor străini în spațiul informațional și asigurarea unor garanții clare pentru protejarea dreptului fundamental la liberă exprimare. Întrebare ... 1.5. În plus, vă rugăm să indicați care dintre următoarele măsuri ar fi, în
HOTĂRÂRE nr. 41 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298408]
-
2.2. Aveți cunoștință de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA)? X Da O Nu ... 2.3. Vă rugăm să indicați care dintre următoarele măsuri ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai importante pentru consolidarea libertății și a pluralismului mass-mediei și a jurnalismului independent în UE (ordonându-le de la 1 la 5, 1 fiind cel mai important): Măsură 1 2 3 4 5 Promovarea libertății, a pluralismului și a independenței mass-mediei x Îmbunătățirea accesului cetățenilor la diverse conținuturi media și la informații
HOTĂRÂRE nr. 41 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298408]
-
important): Măsură 1 2 3 4 5 Promovarea libertății, a pluralismului și a independenței mass-mediei x Îmbunătățirea accesului cetățenilor la diverse conținuturi media și la informații fiabile x Sprijinirea sectoarelor mass-media relevante pentru democrație (cum ar fi mass-media locală și jurnalismul de investigație) x Sprijinirea rezilienței și a viabilității societăților profesioniste de jurnalism și mass-media x Consolidarea inovării în sectorul mass-media x Promovarea utilizării responsabile a noilor tehnologii (de exemplu, a inteligenței artificiale) de către mass-media x Asigurarea unui mediu sigur
HOTĂRÂRE nr. 41 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298408]