1,485 matches
-
postulat sau speranț]) ordinea natural] ca fiind incompatibil] cu intențiile morale. „Etică lui Kant” Numeroase critici ale operei kantiene s-au cristalizat într-un curent independent cunoscut că „etică lui Kant”. Unii susțin c] aceste critici nu se aplic] eticii kantiene, alții cred c] ele constituie motive suficiente pentru respingerea poziției lui Kant. 1) Formalismul. Cea mai cunoscut] acuz] adus] eticii kantiene este învinuirea c] imperativul categoric nu are de fapt substanț], este trivial sau pur formal și nu formuleaz] nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cristalizat într-un curent independent cunoscut că „etică lui Kant”. Unii susțin c] aceste critici nu se aplic] eticii kantiene, alții cred c] ele constituie motive suficiente pentru respingerea poziției lui Kant. 1) Formalismul. Cea mai cunoscut] acuz] adus] eticii kantiene este învinuirea c] imperativul categoric nu are de fapt substanț], este trivial sau pur formal și nu formuleaz] nici un principiu al datoriei. Acuză a fost susținut] de c]tre Hegel, J.S. Mill și de c]tre mulți autori contemporani. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
învinuirea c] imperativul categoric nu are de fapt substanț], este trivial sau pur formal și nu formuleaz] nici un principiu al datoriei. Acuză a fost susținut] de c]tre Hegel, J.S. Mill și de c]tre mulți autori contemporani. Din perspectiv] kantian], condiția pentru maximele universale este că principiile noastre fundamentale s] poat] fi adoptate de toat] lumea. Condiția poate p]rea f]r] sens: nu este oare posibil ca orice descriere a unei acțiuni bine formulate s] fie impus] ca principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a unei acțiuni bine formulate s] fie impus] ca principiu universal? Pot fi universale principii precum „fur] cât poți de mult” sau „ucide atunci când nu exist] riscuri”? Aceast] reducere la absurd a universalit]ții este realizat] prin înlocuirea imperativului categoric kantian cu un alt principiu. Legea Universal] nu ne cere numai formularea unui principiu universal care s] se poat] aplică unei acțiuni date, ci și stabilirea unui principiu fundamental al unui agent astfel încât acesta „s] poat] dori că el s] devin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințele adopt]rii lor universale este incompatibil cu cel fâț] de mijloacele de acțiune asupra lor (de exemplu, nu putem îmbr]tisa în același timp rezultatul promisiunilor false și menținerea mijloacelor de promisiune, în acest caz, de fals] promisiune). Teoria kantian] legat] de universalizare se distinge de principiile înrudite (prescriptivismul universal, Regulile de Aur) în dou] aspecte majore. În primul rând, nu se refer] la dorințe sau preferințe, chiar dac] ar putea avea valoare universal]. În al doilea rând, ea reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai specifice pe care agenții le adopt]. Aceste constrângeri ne permit identificarea principiilor obligației mai specifice, dar nedeterminate. (Pentru o teorie diferit] a universaliz]rii, vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) 2) Rigiditatea. Dincolo de lipsă de substanț] și de formalism, etică kantian] mai este acuzat] și c] duce la reguli rigide care nu iau în considerare diferențele dintre cazuri. Totuși, principiile universale nu impun tratament uniform; ele pot impune chiar tratamente diferențiate. Principii precum „impozitarea trebuie s] fie stabilit] proporțional cu capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a acestor c]i sau a tuturor acestor c]i. Totuși, trebuie s] începem a fi morali prin a ne asigura c] intențiile noastre nu sunt incompatibile cu acțiunile datoriei. 4) Sursele conflictuale de obligație. Aceast] critic] arăt] c] etică kantian] identific] un set de principii care pot intra în conflict. Cerință de fidelitate și cea de a-i ajuta pe altii se pot dovedi contradictorii. Critică se verific] în cazul eticii kantiene că și în cel al oric]rei etici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conflictuale de obligație. Aceast] critic] arăt] c] etică kantian] identific] un set de principii care pot intra în conflict. Cerință de fidelitate și cea de a-i ajuta pe altii se pot dovedi contradictorii. Critică se verific] în cazul eticii kantiene că și în cel al oric]rei etici de principii. De vreme ce „compromisurile” între diferite obligații nu sunt incluse în teorie, nu exist] nici o procedur] de rezolvare a acestor conflicte. Pe de alt] parte, de vreme ce teoria este doar un set de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. 6) Nici o explicație pentru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. Kant este acuzat și c] recunoaște numai acțiunile libere complet autonome - adic] realizate pe baza unui princpiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșite. Kant cred totuși c] poate face acest lucru din moment ce ofer] frecvent exemple de astfel de acțiuni. Aceast] acuzație reflect] probabil eșecul de a menține distincția dintre afirmația c] agenții liberi trebuie s] fie capabili de acțiuni autonome (în sensul kantian sau în cel al concepției lui Rousseau care leag] autonomia de moral]) de afirmația c] agenții liberi acționeaz] întotdeauna autonom. Imputabilitatea presupune capacitatea de a acționa autonom, dar este posibil ca aceast] capacitate s] nu fie întotdeauna exercitat]. Acțiunile incorecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capacitatea de a acționa autonom, dar este posibil ca aceast] capacitate s] nu fie întotdeauna exercitat]. Acțiunile incorecte nu sunt într-adev]r autonome, dar ele sunt mai degrab] alese decât induse mecanic de dorințele sau de inclinațiile noastre. vii. Etică kantian] Etică lui Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acțiunile incorecte nu sunt într-adev]r autonome, dar ele sunt mai degrab] alese decât induse mecanic de dorințele sau de inclinațiile noastre. vii. Etică kantian] Etică lui Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi despre etică kantian] având în minte teorii ale drepturilor, teorii bazate mai mult pe acțiune decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi despre etică kantian] având în minte teorii ale drepturilor, teorii bazate mai mult pe acțiune decât pe rezultate sau orice alt] poziție care acord] drepturilor prioritate în fața binelui. În aceste cazuri punctele de asem]nare cu etică lui Kant sunt mai degrab] generale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau pentru drepturile omului. În alte cazuri se observ] o asem]nare mai concret] - de exemplu, angajamentul fâț] de un principiu moral suprem de factur] neutilitarist] sau fâț] de afirmația c] etică se bazeaz] pe rațiune. Înțelegerea specific] a eticii kantiene variaz] foarte mult de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, angajamentul fâț] de un principiu moral suprem de factur] neutilitarist] sau fâț] de afirmația c] etică se bazeaz] pe rațiune. Înțelegerea specific] a eticii kantiene variaz] foarte mult de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazeaz] pe rațiune. Înțelegerea specific] a eticii kantiene variaz] foarte mult de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de explicații; mulți consider] c] drepturile și nu obligațiile sunt fundamentale; aproape toți formuleaz] teorii ale acțiunii bazate pe preferințe și ofer] o concepție instrumental] asupra raționalit]ții. Toate aceste aspecte sunt incompatibile cu etică lui Kant. viii. Moștenirea kantian] Etică lui Kant a devenit paradigmă cea mai influent] care a încercat s] pledeze pentru principii morale universale formulate f]r] referire la preferințe sau la un fundal teologic. Speranța de a identifica astfel de principii universale, atât de vizibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Library of Liberal Arts (Indianapolis, Bobbs-Merril, 1973) Alte referințe Nussbaum, M.: The Fragility of Goodness: Luck and Ethics în Greek Tragedy and Philosophy (Cambridge: Cambridge University Press, 1986) Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971) : „Kantian constructivism and moral theory”, Journal of Philosophy, LXXVII (1980), 515-72 Williams, B.: Ethics and the Limits of Philosophy (London: Fontana, 1985) Bibliografie suplimentar] Lucr]ri asupra eticii lui Kant Beck, L.W.: A Commentary on Kant’s Critique of Practical
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Categorical Imperative (London:Hutchinson & Co., 1953) O’Neill, O.: Constructions of Reason: Explorations of Kant’s Practical Philosophy (Cambridge: Cambridge University Press, 1989) Pentru discuții asupra „eticii lui Kant” MacIntyre, A.: After Virtue (London: Duckworth, 1981) Pentru etic] de tip kantian recent] Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (Oxford: Blackwell, 1974) Gewirth, A.: Human Rights: Essay on Justifications and Applications (Chicago: University of Chicago Press, 1982). 15 Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Orice teorie moral] trebuie s] r]spund] urm]toarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are nimic de-a face cu morală, cu atat mai r]u pentru moral]. Morală hobbesian] ar putea fi lucrul cel mai bun pe care îl putem spera într-o lume f]r] obligații naturale sau valori obiective. 2) Contractualismul kantian: morală că imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe aspecte pe primul. Contractul social este folosit pentru a dezvolta, măi degrab] decât pentru a înlocui noțiunea tradițional] a obligației morale; ideea contractului este folosit] pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai degrab] decât pentru a genera o moral] artificial]; prin contractul social se neag] și nu se reflect] puterea inegal] de negociere. Atât premisele, cât și concluziile acestui curent difer] radical de ale primului. Cel mai cunoscut exponent al contractualismul kantian este John Rawls. Din punctul s]u de vedere, indivizii „își sunt propriile surse de principii valide” - adic] indivizii conteaz] din punct de vedere moral nu pentru c] pot face r]u sau bine altora (conform teoriei hobbesiene), ci pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere, indivizii „își sunt propriile surse de principii valide” - adic] indivizii conteaz] din punct de vedere moral nu pentru c] pot face r]u sau bine altora (conform teoriei hobbesiene), ci pentru c] ei sunt „scopuri în sine”. Acest principiu kantian conține un concept al egalit]ții morale - fiecare persoan] conteaz] (și aceasta într-o manier] egal]) și are dreptul la tratament egal. Aceast] noțiune a tratamentului egal d] naștere la nivel social unei „teorii naturale a drept]ții”. Avem obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite forme de egalitate în drepturi și resurse. Inegalit]țile nu sunt interzise, dar cerință de deliberare imparțial] sugereaz] c] inegalit]țile trebuie justificate în fața celor defavorizați și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței larg r]spândite c] imparțialitatea este decisiv] din punctul moral de vedere, adic] acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]