1,513 matches
-
n. C.) pe baza datelor cunoașterii pozitive. Sistemul său de metafizică inductivă este construit în intenția declarată de a oferi o nouă explicație identității conștiinței și, prin aceasta, o nouă bază pentru rezolvarea problemei lui Kant"171. Aprecierea inadecvării timpului kantian la rezultatele științelor operează cu două planuri: cel al filosofiei transcendentale și cel al cunoașterii științifice, planuri de înălțimi diferite, cu supoziții, ipoteze, probleme și răspunsuri diferite. De altminteri, nu doar înțelesul kantian al timpului este judecat de C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problemei lui Kant"171. Aprecierea inadecvării timpului kantian la rezultatele științelor operează cu două planuri: cel al filosofiei transcendentale și cel al cunoașterii științifice, planuri de înălțimi diferite, cu supoziții, ipoteze, probleme și răspunsuri diferite. De altminteri, nu doar înțelesul kantian al timpului este judecat de C. Rădulescu-Motru prin raportare la psihologie, în general la știință, ci însăși problema centrală a filosofiei critice: identitatea conștiinței și posibilitatea cunoașterii științifice. Cu un sens "pozitiv" și cu presupuse funcții asumate de natură "pozitivistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
timpului este judecat de C. Rădulescu-Motru prin raportare la psihologie, în general la știință, ci însăși problema centrală a filosofiei critice: identitatea conștiinței și posibilitatea cunoașterii științifice. Cu un sens "pozitiv" și cu presupuse funcții asumate de natură "pozitivistă", timpul kantian îi apare gânditorului român drept o construcție abstractă. Înțeles astfel, el face inutilă intenția de a-i păstra un sens de "realitate", fie aceasta subiectivă. Totuși, dinspre filosofia transcendentală (care trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cum este posibilă matematica pură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
păstra un sens de "realitate", fie aceasta subiectivă. Totuși, dinspre filosofia transcendentală (care trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cum este posibilă matematica pură? Cum este posibilă fizica pură? Cum este posibilă metafizica în genere? Cum este posibilă metafizica știință?), timpul kantian, ca intuiție a priori, are sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de cel kantian; iar legitimitatea criticilor filosofului român, relative la filosofia kantiană, este justificată prin asumpțiile pe care sistemul său se întemeiază. Cert este faptul că încadrarea teoretică pe care C. Rădulescu-Motru o propune pentru noțiunea timpului este alta decât cea a filosofiei transcendentale a lui Kant. Există însă și sensuri ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asumpțiile pe care sistemul său se întemeiază. Cert este faptul că încadrarea teoretică pe care C. Rădulescu-Motru o propune pentru noțiunea timpului este alta decât cea a filosofiei transcendentale a lui Kant. Există însă și sensuri ce le apropie. Timpul kantian nu este destinul personalist-energetic, dar este asemenea timpului matematic despre care vorbește C. Rădulescu-Motru, timp folosit pentru măsurare, spune el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vorbește C. Rădulescu-Motru, timp folosit pentru măsurare, spune el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și ideea condiționării intuiției timpului de către intuiția destinului are un anume accent kantian, o legătură cu timpul-condiție a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în condițiile unei interpretări mai "libere" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală a conceptului determinismului prin finalitate, prin cele două momente, al negării valabilității absolute a determinismului prin cauzalitate (de fapt, al delimitării zonei de acțiune a cauzalității) și al afirmării valabilității finalității pentru ordinea universală, reface structura formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la Kant, teoria vocației (și a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolute a determinismului prin cauzalitate (de fapt, al delimitării zonei de acțiune a cauzalității) și al afirmării valabilității finalității pentru ordinea universală, reface structura formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la Kant, teoria vocației (și a educației), la C. Rădulescu-Motru. II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem filosofic. Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal este condiționată de filosofia kantiană, așa cum am încercat să dovedim în subcapitolul anterior; iar felul în care el ajunge la aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai ales de anumite fapte științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
descrie condițiile naturale și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posedă în ea însăși dispoziția către o anumită direcție de evoluție. Prin urmare, vocația trebuie definită și în raport cu această dispoziție, care, odată interiorizată vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetică ce își depășește destinul; ea survine și în timpul istoric al personalității mistice și în cel al "tipului". Într-un fel, vocația lucrează în lume de la începuturile istoriei și prin ea pătrundem în "imperiul scopurilor", pentru a folosi o formulă kantiană. Causa eficiens nu este anulată, dar acțiunea ei este subordonată cauzei finale. Ea specifică natura, nu însă în totalitatea sa, în condiția de natură-ca-natură, pentru că, luată în această condiție "totală", ea pregătește apariția culturii, participând la ordinea de finalitate; ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am spus "Dumnezeu") este totodată deplasare către "natură" (ca origine a vieții). Și invers: mișcarea lui către natură (către sursele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o "realizare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității; dar răspunsul ca atare trebuie construit de aici încolo, ținând seama și de anumite modele de filosofare actuale de care se apropie personalismul energetic. Care este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unul care să câștige înălțime dincolo de relieful modurilor de existență ale naturii. C. Rădulescu-Motru, acceptând personalizarea, crează tocmai ceea ce este imposibil pentru energetism: un loc propriu omului, anume acela recunoscut ca scop final al existenței (nu scop "natural", în limbaj kantian, adică nu împlinire a unei finalități naturale, ci existență specifică ce pune între noi hotare mersul însuși al naturii). În ordine ontologică, personalismul energetic oferă o "imagine" în care omul apare la cumpăna axei ce unește polii existenței, iar energetismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității apropiată de modelul ei modern. Leibniz este filosoful care a influențat viitorul personalismului prin monadologia sa. Dar abia Kant îi oferă deschiderea unui model filosofic veritabil, căci el își întemeiază întregul discurs pe "ideea de personalitate". Dar filosofia kantiană, afirmă C. Rădulescu-Motru, datorită definiției formale dată personalității, va servi mai degrabă unui personalism unilateral, nu unui "personalism științific". Autonomia voinței are, la Kant, un temei mistic; înțelesul personalității este vag, pentru că el nu e prezentat prin mijloace experimentale; folosirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mistic; înțelesul personalității este vag, pentru că el nu e prezentat prin mijloace experimentale; folosirea metodei transcendentale îl îndepărtează de metoda inductivă, cea care ar fi oferit, după socotința lui C. Rădulescu-Motru, o bază solidă cercetării personalității. Aceste "inconveniente" ale personalismului kantian nu rămân blocate în interiorul sistemului care le-a dat naștere, ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l pe Kant. Dar fiind și sub înrâurirea inconvenientelor kantianismului, și ei vor miza
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității de a interveni educativ în formarea personalității. Fatum-ul nu îngăduie o asemenea ajustare: el este tainic în intenție și implacabil în acțiune. Structura formală a finalității în modelare kantiană nu îngăduie fatum-ul, așa cum nu-l îngăduie nici "interpretarea" ei prin personalismul energetic. Absența din acesta din urmă a Arhitectului divin reprezintă semnul unei atitudini de evitare a ideii ordinii de fatalitate. Personalitatea perfectă, așa cum a fost concepută de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apare mai devreme, iar problemele persoanei au fost abordate cu mult înainte de acest moment); apoi, pentru că Renouvier și Rădulescu-Motru au fost socotiți, de unii dintre interpreții operelor lor, drept kantieni, sau cel puțin gânditori personaliști ale căror lucrări cuprind influențe kantiene, ceea ce ar constitui o probă pentru lucrul ambilor în spiritul unei formule filosofice de origine kantiană cu deschidere "personalistă". În prima lucrare de interpretare a lucrării Personalismul energetic, Vasile Băncilă așeza în ultima parte un comentariu cu titlul D. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]