7,839 matches
-
purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit. încălțăminte)]. • Sursa: Șăineanu, ed.
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
1929): cĭoárecĭ m. pl. (văr. din turecĭ. V. tureac). Vest. Pantalonĭ țărăneștĭ strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. • Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor: cioáreci, s.m., pl. - Pantaloni de lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Pantalonĭ țărăneștĭ strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. • Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor: cioáreci, s.m., pl. - Pantaloni de lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
acoperitoarea de cap Fetițele de până la 7-8 ani poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur împrejurul capului), iar pe masura ce crește îl împletesc în 2 cozi lăsate pe spate (de care se agață o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul social sau lâna colorată-pletence). Boresele (femeile mai în vârstă) și bătrânele poartă părul în cozi strânse la ceafa sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse în cerc către frunte, peste care se pune marama în zilele de sărbătoare sau basmaua
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
are aplicații de piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în față cu mânecă prinsă de umăr, în culoare naturală sau b) cu gaica la
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
prin faptul că țesătura se piaptănă; croiul este identic celui din Oaș, dar diferă prin modul de purtare, în Maramureș se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > "THE WANTED DANUBE"2014 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului „The wanted Danube“ 2014 Covorul de lână creat de oamenii țărilor dunărene Membrii proiectului „Danube - Networkers“ din Ulm, Germania, în cooperare cu asociația ILEU, au inițiat în octombrie 2013 un proiect pentru societatea civilă din țările de la Dunăre numit „The wanted Danube“. Scopul acestui proiect este întărirea
THE WANTED DANUBE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359920_a_361249]
-
un covor împletit simbolizând Dunărea - va fi prezentat in cadrul Festivalului Dunării din Ulm în iulie 2014 în fața catedralei Ulmer Münster. Desfășurarea proiectului: Cu ajutorul muncii comune a locuitorilor țărilor de la Dunăre, va rezulta la sfârșitul proiectului un șnur croșetat din lână, de lungimea Dunării, 2857 km. Acest șnur va fi privit drept simbol al spiritului civic din țările de la Dunăre, cu scopul de a le uni și transforma într-o singură comunitate dunăreană. Procesul creării șnurului va cuprinde mai mulți pași
THE WANTED DANUBE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359920_a_361249]
-
fi privit drept simbol al spiritului civic din țările de la Dunăre, cu scopul de a le uni și transforma într-o singură comunitate dunăreană. Procesul creării șnurului va cuprinde mai mulți pași. La sfârșitul proiectului va rezulta un covor din lână reprezentând Dunărea, care va fi prezentat publicului larg și apoi dezmembrat și folosit pentru alte activități asemănătoare. La început se va face un șnur până se va ajunge la lungimea Dunării, pentru ca apoi din acest șnur să se împletească un
THE WANTED DANUBE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359920_a_361249]
-
o făceau să crească de la o oră la alta. Se apropia iarna și pentru că puloverul rămas de la sora mai mare, se subțiase tare mult și rămăsese mic, mama se văzuse nevoită să-i încropească Arinei, din cele câteva gheme de lână colorată, păstrate pentru cine știe ce neașteptate nevoi, într-o cutie, un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
acela care caută numai pacea în toate drumurile vieții lui, nu este sigur că de pace va avea parte. Venise în sat un arab să caute o casă mai arătoasă pentru o simigerie sau o făbricuță de ciorapi, că prețul lânii a ajuns de râs, sau poate altceva, numai bani să iasă. A nimerit pe mâna unei pușlamale care i-a promis de toate, inclusiv o parcelă de pământ pe... lună că are el o cunoștință la NASA și nu costă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359591_a_360920]
-
oamenilor și pe viitorul lor. - Ei și? Ce-i cu asta? zise nerăbdător unul, văzând cum le bălmăjește moșul. - Păi așa spuneau ciobanii. Și bunicul îmi spunea că Moș Vreme are un caier cu miliarde de fire, dar nu de lână sau cânepă. Firele alea sunt viețile oamenilor și ale tuturor vietăților de pe lumea asta și de pe cealaltă lume. Moș Vreme le toarce, iar vânturile sălbatice din vârful stâncii le împrăștie pe tot pământul și dincolo... - Unde dincolo? întrebă un copil
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
zâmbetul eroinei pe buze, propriul exemplu pentru că lumea să se schimbe în bine. Ani la rând, m-am raportat la lume. Lumea nu s-a schimbat după zâmbetul meu, dar eu am ramas agățat de lume precum un scaiete de lâna unei oi. A durat 15 ani să realizez că trebuie să mă smulg de lume, să cad pe pământ, să încolțesc, să cresc, să înfloresc, ca să pot să rodesc alte zeci de scaieți care să se agațe în lâna lumii
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
de lâna unei oi. A durat 15 ani să realizez că trebuie să mă smulg de lume, să cad pe pământ, să încolțesc, să cresc, să înfloresc, ca să pot să rodesc alte zeci de scaieți care să se agațe în lâna lumii. 15 ani pe care, pur și simplu, i-am pierdut. Eu nu contez. Dar rodul meu contează. Am mers mereu la vot și am votat ceea ce am crezut de cuviință, mereu ca să pot să păstrez neșters zâmbetul fetei moarte
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
sa încolțesc. Cresc încet, cu răbdare. Nu așteptați rod de la mine. Poate nu voi reuși să rodesc niciodată. Nu așteptați rod de la nimeni, de fapt. Cand un scaiete rodește și rodul s-a copt, lumea va lua, inevitabil, scaieții, în lâna ei. Dar puteți să faceți ceva: să vă dumiriți de propria existența, să nu mai stați agățați inutil în lâna, ci să coborați cu picioarele pe pământ, să prindeți rădăcini. Într-o bună zi, poate veți face rod. Voi merge
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
rod de la nimeni, de fapt. Cand un scaiete rodește și rodul s-a copt, lumea va lua, inevitabil, scaieții, în lâna ei. Dar puteți să faceți ceva: să vă dumiriți de propria existența, să nu mai stați agățați inutil în lâna, ci să coborați cu picioarele pe pământ, să prindeți rădăcini. Într-o bună zi, poate veți face rod. Voi merge la vot și voi da Cezarului ce este al Cezarului. Nu uit însă că am un Dumnezeu deasupra, care e
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
capre mulse 41 capete Producția medie de lapte obținută de la o capră mulsă (cod 43 x 100: cod 41) 42 litri/cap Producția totală de lapte 43 hl 12.6. Lână 44 Numărul de ovine tunse 45 capete Producția medie de lână obținută de la o ovină tunsă (cod 47 x 1000: cod 45) 46 kg/cap Producția totală de lână 47 tone 12.7. Ouă de găină 48 Numărul păsărilor care au ouat în cursul anului 49 capete Producția medie de ouă obținută
REGISTRUL AGRICOL din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292783]
-
cod 41) 42 litri/cap Producția totală de lapte 43 hl 12.6. Lână 44 Numărul de ovine tunse 45 capete Producția medie de lână obținută de la o ovină tunsă (cod 47 x 1000: cod 45) 46 kg/cap Producția totală de lână 47 tone 12.7. Ouă de găină 48 Numărul păsărilor care au ouat în cursul anului 49 capete Producția medie de ouă obținută de la o pasăre care a ouat (cod 51 x 1000: cod 49) 50 bucăți/cap Producția totală de
REGISTRUL AGRICOL din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292783]