1,874 matches
-
am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Un pui tânăr de găină, Ș-o ulcică de vin plină. Că-i sunt dragă, ș-orice-oi face, El îmi zice că îi place!"" Acest ton est puțin frecvent. Nu știu dacă lăutarii au fost atât de preocupați de demnitatea virilă încât n-au vrut să admită că un bărbat poate fi înșelat de o femeie, dar poveștile despre greșelile femeilor sunt rare, ceea ce face pur și moral tot acest folclor. Sentimentele familiei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-n lume, Ș-o cheamă, babo, pe nume Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
babo, pe nume Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se înfurie, spunând: "Ci taci, maică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-ncinsă Și de minte necuprinsă. Eu ți-am zis duminică, Tu mi te-ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu carnea-mi s-or sătura, Cu sânge s-or adăpa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mâna lui pe iubita fiică a Genarului. Cât despre Ileana, ea era închisă într-o mănăstire, iar Făt-Frumos se duce la ea. Se căsătoresc. Nunțile lui Făt-Frumos și a împăratului se fac odată. O jerbă de raze îi învață pe lăutari cum cântă îngerii din cer. Ileana purta o rochie țesută de fluturi albaștri din cele mai plăcut mirositoare flori. Făt-Frumos are o cămașă din raze de lună și manta albă ca ninsoarea. Este o nuntă frumoasă, iar oameni din toate
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
unde dansează de-și rod condurii într-atât. Intră cu ele în camera lor și vede îndată cum dușumeaua se deschide dând spre o galerie subterană, pe unde ele merg spre un palat înveselit de lumini, nestemate și muzică. Niște lăutari cântau de zor dansuri, hora, bătuta, brâul, pipărușul. Dansatorii erau cei unsprezece fii de regi și împărați care le pândiseră pe fete pentru a le lua de soții și care dispăruseră. După bal este servită o cină minunată, apoi dansatoarele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
soț, iar surorile se căsătoresc cu ceilalți unsprezece logodnici: a fost o nuntă minunată, care ține poate și acum, dacă nu s-o fi încheiat, precum povestea aceasta. Precum povestea aceasta și precum plimbarea noastră printre păstorii povestași și oacheșii lăutari îmbrăcați în alb și cu găitane negre și roșii. Basmele acestea sunt fermecătoare, interesante, deosebit de comice, dar cu un sentiment duios, mângâietor, emoționant; ele trezesc în imaginație și în inimă o simpatie afectuoasă pentru cei care le-au născocit și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat fioros (da, juca Naționalu’!Ă, actorii au fost mândri, iar banul public s-a dus într-o gaură estetică (și o parte lăutarilor care au cântat Naționalului la ureche, cu strigături și dedicații, cum se face, la cina de după megasuccesă. Teatrul Popular Național ar trebui să scrie pe afișe limita maximă de vârstă permisă. În partea opusă, la reprezentația Șefele (apărută în festival
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
băut un pahar cu vin. O să mă scuz peste câteva minute și o să plec ca să prind ultimul tramvai. Au. Tocmai s-a-ncins o horă cu strigături. Au. M-au luat cu forța în horă. Au. Ce mă fac. Acuma lăutarii au schimbat macazul pe manele. Hai să țopăi și eu puțin ca să nu zică ginerele că-s mofluz. Uf, ce-am mai transpirat. Și omul ăsta din formație îmi zbiară în ureche banii care-i am stă la mine-n
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
crește doar în fața casei mele iar ceilalți habar n-au ce este asta. Nu se mai ține cont de viziunea proprie sau modul propriu de exprimare chiar dacă vorbim despre arta naivă? Sau un alt exemplu, acela al unui grup de lăutari, cântăreți care apar în diverse tablouri. Aici vreau să aduc aminte celor care studiază prea superficial aceste lucruri că de exemplu că viața satului a fost și va fi întotdeauna o sursă foarte bogată de inspirație prin evenimentele care se
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
nici în timpul chefului. Adriana a făcut „chef la distanță“, pe Facebook. „Eu am băut în America, fetele în România, am postat melodii pe Facebook pe care le-am ascultat în același timp, ne-am dat dedicații ca la chefurile cu lăutari și am schimbat comentarii și mesaje. A fost un chef pe cinste.“ Mulți oameni au povești asemănătoare. Odată, am luat masa cu niște prieteni buni din București, peste Ocean. Discutăm din când în când cu ei pe Skype sau pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Artă Naivă, Pitești; premiul special al juriului la expoziția - concurs de la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș; premiul “First” la Salonul de Artă Naivă de la Timișoara, pentru lucrarea “Dans țigănesc”; mențiune la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, pentru lucrarea “Lăutarii”; a XXXIV-a ediție a Salonului Național de Artă Naivă, Pitești; Salonul Național de Pictură “1 Decembrie” - Alba Iulia; Expoziția “Crăciunul și Anul Nou În creația populară contemporană”, București; 2003: Expoziția Națională de Artă Naivă “Saloanele Moldovei”, galeria Arcu, Iași
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și de nenorociri tot restul anului. Spania. Deși Crăciunul se sărbătorește la 25 decembrie, darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi. Acestea sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri și lăutari, iar în case și biserici există mici iesle ce redau atmosfera Nașterii Domnului. Finlanda. În fața catedralelor din Finlanda, din an în an se ridică un pom de Crăciun de 30-40 de metri. În noaptea de 24 spre 25 decembire, exact
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și de nenorociri tot restul anului. Spania. Deși Crăciunul se sărbătorește la 25 decembrie, darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi. Acestea sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri și lăutari, iar în case și biserici există mici iesle ce redau atmosfera Nașterii Domnului. Finlanda. În fața catedralelor din Finlanda, din an în an se ridică un pom de Crăciun de 30-40 de metri. În noaptea de 24 spre 25 decembire, exact
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cât și a "Societății de Turism Ungar", care, în politică, ca și în folosirea limbii, pretindeau adaptabilitate. Bătrânii iubitori de natură se mai plângeau uneori de cât de brusc crescuse numărul turiștilor "neadevărați" din Ungaria, peste poate de zgomotoși, cărora lăutarii le cântau în cabane până în zori; ei nu le simpatizau nici pe doamnele de la Pesta, care purtau pantaloni călcați la dungă și se "boiau" de câteva ori pe zi. Turismul putea constitui un mijloc de "educare și înălțare națională" nu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din partea unui refugiat turdean, care, cu ocazia mobilizării, a găsit paralelisme specifice în relațiile sociale din Transilvania: "Aici, la Cluj, am văzut grupuri de români, care se țineau de mână, cântând cântece românești, mergând pe strada principală în acompaniament de lăutari, în timp ce maghiarii noștri, săracii, la mobilizarea din România, apăreau în fața comisiei militare triști, în grupuri mici, temători. Nu numai că nu cântau, dar nici măcar nu vorbeau între ei, ca nu cumva autoritățile să-i bată din cauză că erau maghiari"132. Cele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de citire. Diminețile zilelor de sărbătoare erau rezervate pentru mersul la biserică și pentru jelitul morților în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
braț câte un țol sau alte obiecte din dota fetei. Nunta începea duminica dimineața. La casa mirelui se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mirelui se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Nici diletantul, indiferentul de domeniul în care exersează, nu scapă de cerneala acidă a eseistului. Vorbind despre libertatea gustului, rostește un adevăr, în ce privește omul de mijloc, de o firească actualitate: "Acestui om de mijloc nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală. De aceea dezvoltarea tehnicii artistice este de neînțeles dacă o raportăm la rudimentarele trebuințe estetice ale omului normal". Între ultimele înscrise în registrul ideilor gingașe sînt cîteva analogii posibile. Prima, între
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu-i fabricant de asimilări, ci Eminescu este cometa Halley proorocită cu sute de ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la felul cum a fost tratat eroul de la Sevilla, dl Voiculescu i se poate părea dlui Duckadam un trimis al lui Dumnezeu pe pământ. Când aud astăzi de isprăvile parlamentarilor Irina Loghin și Ion Dolănescu, mă întreb cine erau oare lăutarii „de stat și de partid” de pe vremea Ei și a Lui care s-au îmbogățit din nunți la care cântau nu doar „Bălălău”, dar și „nestemata” folclorului românesc: „Ridică, Leano, picioru’,/ Ca să-ți văd televizoru’./ Ridică-le p-amândouă,/ Ca să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
stare de clocot e un nevoiaș băiat de mingi, pe care partidul tuturor partidelor îl trmitea după semințe și țigări. Singura categorie de compatrioți mari și de partid care rezistă spasmelor acestui zgâlțâit de gradul 9 pe scara Richter sunt lăutarii. Ei deschid și închid lucrările ședințelor, consiliilor ori congreselor în care Marele Apucat intră președinte și iese papă. El însuși unul dintre cei mai zgomotoși lăutari ai „Ceahlăului gândirii” românești și a consoartei sale, „Savanta de renume mondial”, doamna Codoi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]