3,457 matches
-
întâlnirea astrala a celor doi interlocutori lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
iepurele de ogar, Ca te-ajunge duh de om botezat, Si pe loc ai crăpat! Să pieri, să răspieri Că spumă de mare Ca roua de soare Și (numele ) să rămâie curat(a), luminat(a), Ca de Dumnezeu lăsat(a). Leac... și babei un colac!”, etc. Toți cei care nu reușeau să se protejeze de “privirile cele rele” și erau considerați a fi deocheați trebuiau să recurgă la aceste ritualuri magice destinate să vindece răul.Pentru albeața se recomandă următorul leac
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
Leac... și babei un colac!”, etc. Toți cei care nu reușeau să se protejeze de “privirile cele rele” și erau considerați a fi deocheați trebuiau să recurgă la aceste ritualuri magice destinate să vindece răul.Pentru albeața se recomandă următorul leac: se punea un mezin (cel din urmă dintre copiii cuiva) să-i scuipe bolnavului în ochi câteva zile de sec, pe nemâncate, înainte de a răsari soarele, pentru a-l vindeca destul de curând. În Bucovina se credea că numai scuipatul de la
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
mult mai generoasă și cu inefabile daruri, versurile căpătând încărcătura sugestivă a unei iubiri nemărturisite în gesturi tandre, ca o expresie a dragostei, cu puteri vindecătoare: „Pentru sacul plin de mere,/ Mult prea mare pentru mine,/ Ai primit o mângâiere,/ Leac să-ți fie până mâine./ Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Pentru sacul plin de mere,/ Mult prea mare pentru mine,/ Ai primit o mângâiere,/ Leac să-ți fie până mâine./ Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag,/ Leac să-ți fie vreme lungă./”. Tot așa O scrisoare de la Muselim-Selo își află ecou în Scrisoare trimisă pe front
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag,/ Leac să-ți fie vreme lungă./”. Tot așa O scrisoare de la Muselim-Selo își află ecou în Scrisoare trimisă pe front, în care un tată îi scrie feciorului plecat la război, că ar avea mare nevoie de ajutorul său în gospodărie și
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
dimineața zilei următoare, lichidul se filtrează. În acest macerat se stoarce sucul lămâii, se adaugă miere (după gust) și o linguriță cu bicarbonat de sodiu. Bolnavii trebuie să consume zilnic un litru de limonadă preparată în acest mod. De asemenea, leacul miraculos se poate administra preventiv, fiind și un tonic pentru întregul organism. Dar, pe lângă tratamentele naturiste, mai trebuie ceva pacientului bolnav de neoplasm: o gândire net pozitivă, optimistă, precum și credința fermă că Dumnezeu este cel care îl va vindeca, folosindu
CANCERUL POATE FI VINDECAT (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344411_a_345740]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DAR TREZIȚI-VĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 614 din 05 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Deșteptați-vă, dormirăți Somn de boală fără leac, Vreme-n care zămislirăți Monștri, bestii peste veac, Trădători de neam sărac... Dar treziți-vă, lipsirăți De la propriul prohod Vreme-n care risipirăți Conștiința de norod Fără hram de voievod. Vredniciți-vă, iubirăți Mai mult nesimțirea lenii Vreme-n care
DAR TREZIŢI-VĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343783_a_345112]
-
lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă, să-l mângâi cu durere, și spinii-mi fac cunună din lacrimile florii iar îngerii-mi dau leacuri, divină mângâiere, ar i pi în tălpi și-n suflet, să pot atinge norii. Și tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, unind destine-n clipe, deloc întâmplătoare... 24 iulie 2012 Referință Bibliografică: Punți vindecătoare / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]
-
adaptare. Se pare că ea ține de instinctul de supraviețuire, întrecât generează puterea de acomodare cu mediul și cu lumea în care e silit să evolueze. După șocul unei schimbări brutale, independente de voința sa, capacitatea de adaptare - susținută de leacul alinător al trecerii timpului - face ca totul să revină la o stare de normalitate acceptabilă, oferind o nouă perspectivă, potrivit căreia se poate merge mai departe, viața meritând a fi trăită în noile condiții generate schimbare. Cu alte cuvinte, sintagma
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > GEORGE PETROVAI - AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Reflexoterapia - străvechiul mijloc de lecuire fără leacuri În dialogurile anterioare am pus în evidență două din căile prin care doctorul Dragomir a acționat întreaga viață pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirii semenilor săi: calea profesională de reputat medic igienist (controlul riguros al alimentelor) și pasiunea moștenită de la tatăl domniei sale de
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
niciodată îndărăt). Mai adaug că, având în vedere vechimea și uriașa arie de practicare a acestei terapeutici (din Egiptul faraonic și până în China antică), esoterismul reflexoterapiei devine un veritabil exoterism, adică o foarte răspândită și eficace metodă de lecuire fără leacuri în absolut orice afecțiune fizică și/sau psihică. N-avea dreptate acel împărat chinez, care le interzicea medicilor vremii să-i mai trateze pe bolnavi cu medicamente ce creează dependență și doar prelungesc agonia? Două motive m-au determinat să
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
Acasa > Impact > Istorisire > UN LEAC NUMIT IUBIRE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu nu cunosc alt leac, numai iubirea, În palma sa a scris divinitatea, Să smulg din ochii ei eternitatea Iar rănile să-ți
UN LEAC NUMIT IUBIRE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342844_a_344173]
-
Acasa > Impact > Istorisire > UN LEAC NUMIT IUBIRE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu nu cunosc alt leac, numai iubirea, În palma sa a scris divinitatea, Să smulg din ochii ei eternitatea Iar rănile să-ți mângâi cu privirea. Și nu cunosc alt drum, doar libertatea Dar nu vreau a trăi fără simțirea Care-mi inundă între liniști
UN LEAC NUMIT IUBIRE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342844_a_344173]
-
N-am cunoscut un alt fior mai mare Și nu cred că în lume-ar exista, Căci multe flori se leagănă sub soare Dar numai una poate vindeca. Deși ființa este trecătoare Iubirea e puterea de-a-nvia. Referință Bibliografică: Un leac numit iubire / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1780, Anul V, 15 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UN LEAC NUMIT IUBIRE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342844_a_344173]
-
Toiag ce ne îndrumă mereu De ispitele demonilor sunt amarnice, Care ne despart de comuniunea cu Dumnezeu Și ne vor readuce la credința păgână a lui Tezeu. Puterea satanică se mărește din veac în veac, Aducând semințiilor probleme aparent fară leac, Vor lovi tare evlavia mare a cugetului Și vor înlătura din pamânt povețele Domnului. Poftele noastre cresc pe zi ce trece, Ca mari instincte animalice, Care voiesc să alunge Sfântul Duh Și să stingă slova speranței divine din văzduh. Meteorilor
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
ni se deslușește: o mare licărire, În viața împlinită de Mesia, Arătând lumii că se poate ajunge la euharistia ce alina Lupta pentu căutarea bogăției perfide Și pentru satisfacerea poftelor stupide, Devenea o stare chinuitoare pentru fiecare, Căci nu găsiseră leac de vindecare. Imnul lui Brâncoveanu Cândva a fost un domnitor, Om onest, cu frică de Dumnezeu, Nerenunțând la credința strămoșească Mănăstirile și bisericile cele multe Le-a-mbrăcat într-o nouă podoabă Care a adus frumusețe și grandoare. Patria mumă n-a
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
precum s-a zis odat’: / „Câinii, din traistă, i-au mâncat”. Târgul departe se găsise, / Iar iarmarocul se brodise Să fie-aproape terminat. / Dănilă însă a plecat Cu boii, căci cine putea / Ca împotrivă să îi stea? Era un om fără de leac / Acest Dănilă Prepeleac. Porecla ce o căpătase - / Adică „prepeleac” - se trase De la singurul lucru-avut / La casa lui, de el făcut. Dănilă cușma și-a tuflit / Pe cap și-ndată a pornit Spre iarmaroc, cu boii lui, / Urmând dar sfatul fratelui
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
l-a lăsat / Iar omul iute și-a legat Carul de carul omului / Și și-a vazut de drumul lui. Numai Dănilă a rămas / Singur cu capra-n acel ceas. „Bine!” - își zise Prepeleac - / „Bine că i-am găsit de leac Și carului! Da. Am văzut / Că bună treabă am făcut Și tare bine l-am boit / Pe cel cu capra, negreșit!” Luându-și capra de frânghie, / Porni spre târg. Dar vrea să vie Cumătra capră după el? / Nici vorbă! Nu
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii nu i-a mai luat / Ci a fugit înspăimântat Mânat doar de un singur gând: Să scape-ntreg, cât mai curând! Apoi, Dănilă Prepeleac / Găsindu-i sărăciei leac Și de nevoi fiind scutit, / A trait ani mulți, fericit. Ne-având nimica de făcut, / Doar a mâncat și a băut. Avea un trai îmbelșugat. / O viață lungă-a căpătat, Văzându-i pe ai săi nepoți, / La masa lui șezând
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
cină, Îngeri pelerini ne-or hrăni cu roua, Mierea din prescura, cea de viață plină, Va-mpărți și vina lacrimii în două. Descifrând un vis, veți citi poeme, Slove răzvrătite dintr-o călimara, De târziul fi-va poate prea devreme, Leac vă las iubirea, cât să nu vă doară! Referință Bibliografica: N-am venit... / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
N-AM VENIT... de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344119_a_345448]
-
Toate Articolele Autorului Poezia e sufletul poetului Ce mângâie hârtia cu șoapte de dor, Rostite cu vârful penelului În versuri ce poate-l fac nemuritor. Poezia este ca vântul Care suflă în corabia sufletului Tălmăcindu-i cuvântul Ce devine asemenea leacului. Poezia e dulce ca mierea Sau amară ca fierea uneori Ea mângâie durerea Sau îți alungă somnul până-n zori. Poezia e ca o fecioară Care se lasă curtată de poet Cu gândul ca să o ceară Alene să danseze-un menuet
POEZIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343056_a_344385]
-
tragă de spată, să miște fusceii, sau să calce pe pedale pentru a schimba ițele. Tot pe atunci i-a dat primele lecții de brodat, de împletit ciorapi, sau de croșetat dantele. Apoi a învățat-o să adune buruienile de leac sau de ceai, cum să le usuce să nu mucegăiască și tot așa, una câte una, tot ce trebuie să știe o tânără pregătită de măritiș. Mai târziu după clasa a VIII - a, a trecut cu învățarea gătitului și bunica
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]