2,103 matches
-
sau completa prevederea legală supusă controlului", Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea sau modificarea reglementărilor adoptate, întrucât, conform dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, a statuat: "Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu
DECIZIE nr. 413 din 6 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155261_a_156590]
-
și nr. 191/2003) s-a statuat că o asemenea susținere nu poate fi primită, întrucât ar implica transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 487 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
fi reținută. Astfel, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu stabilirea unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. Mai mult, dispozițiile legale criticate reglementează chiar posibilitatea persoanei îndreptățite de a ataca, în justiție, decizia prin care se refuză măsura reparatorie, în termen de 30 de zile de la comunicare. Stabilirea acestui termen de către legiuitor este în deplină concordanță cu
DECIZIE nr. 242 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158766_a_160095]
-
sănătate, sistem care trebuie susținut cu mijloace financiare corespunzătoare. Potrivit prevederilor art. 34 alin. (3) din Constituție, republicată, organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale de sănătate se stabilesc "potrivit legii". Astfel, intră în atribuțiile exclusive ale autorității legiuitoare determinarea categoriilor de persoane care beneficiază de asigurări de sănătate, precum și a condițiilor de exercitare a acestui drept. Curtea constată că reglementarea legală a organizării și funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate prevede obligația generală a persoanelor asigurate și
DECIZIE nr. 243 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158936_a_160265]
-
subrevizorii, perceptorii, funcționarii postei, telegrafului, telefonului și radiofoniei, membrii clerului de orice confesiune recunoscută prin lege, notării, medicii primari de județ și de comună și personalul penitenciarelor; 2. în mod temporar, pe durata funcțiunii: miniștrii, subsecretarii de Stat, membrii Corpurilor legiuitoare, secretarii generali de ministere și prefecții; 3. în mod ocazional: persoanele care în pricina care se judecă au făcut cercetări că ofițeri de poliție judiciară, ca procurori, judecători de instrucție, deși au pierdut între timp această calitate, sau au fost
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
alin. (1), ale art. 115 alin. (1), (2), (4) și (6), ale art. 117 alin. (3) și ale art. 155 alin. (5), având următorul cuprins: - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării."; - Art. 115 alin. (1), (2), (4) și (6): "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. (2) Legea de abilitare va stabili, în
DECIZIE nr. 134 din 10 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. 17 alin. (1) şi ale art. 18 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167299_a_168628]
-
2003 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, Curtea constată că nu sunt încălcate dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Curtea observă că, în ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 117 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică", critica nu poate fi reținută. Consiliul Concurenței funcționează în baza Legii concurenței nr. 21
DECIZIE nr. 134 din 10 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. 17 alin. (1) şi ale art. 18 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167299_a_168628]
-
nr. 528 din 22 iunie 2005, a statuat că dispozițiile art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. Curtea a constatat, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate permit instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acționarilor contestate și să stabilească
DECIZIE nr. 555 din 6 iulie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi art. 582 din Codul de procedură civilă, ale art. 61, art. 62, art. 133 alin. (1) şi (2) şi art. 231 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi ale art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179824_a_181153]
-
341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădesc exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduc atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcă principiul neretroactivității legii și permite anularea unor drepturi câștigate
DECIZIE nr. 566 din 11 iulie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179847_a_181176]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.000 din 10 noiembrie 2005, Curtea a reținut că aceste dispoziții sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. Totodată, Curtea a constatat că art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 permite instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale
DECIZIE nr. 533 din 27 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 581 şi art. 582 din Codul de procedură civilă, ale art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179846_a_181175]
-
91^3 alin. 3 din Codul de procedură penală, Guvernul și-a sprijinit punctul de vedere pe jurisprudența Curții Constituționale în materie. Cât privește dispozițiile art. XI pct. 2 din Legea nr. 281/2003 , consideră că Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a țării, este singurul care decide, în cuprinsul unei legi, data intrării în vigoare a unui act normativ. Referitor la art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 , Guvernul a făcut trimitere la aceleași argumente avute în
DECIZIE nr. 560 din 6 iulie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^3 alin. 3 din Codul de procedură penală, art. XI pct. 2 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale şi art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179923_a_181252]
-
electorali serioși ce participă la alegeri"; "modul în care legea permite reprezentarea în Parlament a minorităților naționale" este în sensul dispozițiilor constituționale care "conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorității legiuitoare", iar faptul că o minoritate națională își poate constitui mai multe formațiuni politice care să îi reprezinte interesele, în condițiile legii, nu constituie "o discriminare a cetățenilor români «de etnie română»", ci reprezintă "tocmai expresia dreptului la asociere". În legătură cu referirea
DECIZIE nr. 305 din 12 martie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi asupra neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196033_a_197362]
-
electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație". Așadar, prin acea decizie, Curtea a constatat că însăși Constituția conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorității legiuitoare, precum și că "în virtutea acestui text constituțional, care legitimează participarea organizațiilor cetățenilor care aparțin minorităților naționale la alegerile parlamentare, aceste organizații urmează a fi asimilate celorlalți actori electorali, în speță partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilări fiind pusă în pericol egalitatea
DECIZIE nr. 305 din 12 martie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi asupra neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196033_a_197362]
-
și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 permit instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării
DECIZIE nr. 1.124 din 27 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193389_a_194718]
-
reorganizării sistemelor de securitate socială. Atât timp însă cât aceste recomandări nu sunt cuprinse în reglementările comunitare cu caracter obligatoriu, la care face trimitere art. 148 alin. (2) din Constituție, aspectele mai sus amintite trebuie avute în vedere de puterea legiuitoare, iar nu de către instanța de contencios constituțional, care nu se poate pronunța pornind de la considerente ce țin de oportunitatea reglementării. În ceea ce privește poziția Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la problema tratamentului diferențiat între femei și bărbați sub aspectul vârstei de
DECIZIE nr. 191 din 28 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196485_a_197814]
-
de remunerație, pentru o astfel de influență, indiferent dacă influența este sau nu este exercitată ori dacă influența presupusă produce sau nu produce rezultatul dorit." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Parlamentului, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării conform art. 61 alin. (1) din Constituție, îi revine îndatorirea de a stabili ce fapte constituie infracțiuni și care este regimul sancționator al acestora, precum și care sunt cauzele de nepedepsire. Prin art. 6^1 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 140 din 21 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195824_a_197153]
-
persoanei supuse procedurii sau subiecților indicați de art. 4 din aceeași lege. Or, pasivitatea îndelungată a titularului dreptului poate face obiectul unor sancțiuni legale, cum sunt decăderea din exercițiul dreptului sau restrângerea mijloacelor de exercițiu ale acelui drept. În plus, legiuitorul rezervă persoanelor interesate liberul acces la justiție până la pronunțarea încheierii de radiere, în condițiile prevăzute de Legea nr. 359/2004 și de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 171 din 26 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (4^1) şi (6) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195972_a_197301]
-
art. 142 alin. (1) și în art. 146 din Legea fundamentală, precizând rolul Curții de garant al supremației Constituției. În plus, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea de către Curtea Constituțională a prevederilor supuse controlului de constituționalitate, în situația constatării unor omisiuni de reglementare, ar însemna o ingerință în activitatea Parlamentului, în contradicție cu prevederile constituționale menționate. Pentru motivele mai sus arătate
DECIZIE nr. 1.035 din 13 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 5, art. 17, art. 38 alin. (7), art. 61 alin. (1), art. 71 alin. (1) lit. c), d) şi e) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193029_a_194358]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 30 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari tine seama de importanța atribuțiilor și raspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unica autoritate legiuitoare a tarii, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 31 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competentei profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193114_a_194443]
-
nicio situație, restrângându-se astfel categoriile de persoane care se bucură de imunitate la urmărirea penală și judecată. Mai arată că instituirea unor proceduri diferite sau identice pentru urmărirea sau judecarea anumitor categorii de persoane este un atribut al puterii legiuitoare, iar compatibilitatea unui act normativ cu Constituția este examinată de Curtea Constituțională. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIE nr. 901 din 16 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192260_a_193589]
-
187/1999 , care definește C.N.S.A.S ca "un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului", induce ipoteza greșită că instituția ar avea legitimitate constituțională prin intermediul Parlamentului, în virtutea rolului acestuia prevăzut în art. 61 din Legea fundamentală. În calitate de "unică putere legiuitoare", Parlamentul nu poate însă legifera decât în limitele stabilite de Constituție, iar Legea fundamentală nu lasă posibilitatea înființării prin lege a unor "organisme autonome", altele decât cele prevăzute de Constituție. Înființarea prin lege a unor asemenea organisme autonome ar contraveni
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele. Așadar, nu ne aflăm în prezența unei probleme privind constituționalitatea, ci a unei eventuale contrarietăți între norme legale, coordonarea legislației fiind de competența autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 19 din 15 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195076_a_196405]
-
deși au locuit împreună cu titularul contractului de închiriere, nu au fost menționate în contract. Așadar, pretinsa neconstituționalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o omisiune legislativă. Or, în temeiul art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității
DECIZIE nr. 42 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195749_a_197078]
-
nr. 554/2004 acea flexibilitate necesară soluționării în condițiile legii și sub toate aspectele a tuturor situațiilor ce intră sub incidența sa. Prin aplicarea acestui text de lege nu se poate susține că este nesocotit rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Codul de procedură civilă reprezintă legea generală care complinește posibilele carențe de reglementare nu doar în materia contenciosului administrativ, ci în multe alte domenii reglementate de legi speciale. Posibilitatea judecătorului de a aprecia în ce măsură este necesară aplicarea anumitor
DECIZIE nr. 1.186 din 13 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194684_a_196013]
-
doar în materia contenciosului administrativ, ci în multe alte domenii reglementate de legi speciale. Posibilitatea judecătorului de a aprecia în ce măsură este necesară aplicarea anumitor prevederi procesual civile în cadrul unui litigiu de contencios administrativ nu îi conferă acestuia atribuții specifice puterii legiuitoare, ci reprezintă o materializare a principiilor consacrate de art. 124 alin. (1) și (3) din Constituție, potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 1.186 din 13 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (5) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194684_a_196013]