4,155 matches
-
de orice morală, se selecționează rapid și se unește cu alte brute împotriva oricăror veleități de libertate și mândrie omorând orice scânteiere a spiritului și aruncând omul în perversiunea delațiunii, a corupției și fanatismului. Spinoza, în singurătatea sa unde șlefuia lentile ca să-și câștige existența, a fost mult mai liniștit decât Nietzsche și mai profund, fiindcă a fost mai adânc lovit: renunțând la religia sa ca să poată trăi cu fata iubită, i s-a cerut să treacă la religia ei. A
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-și dă seama că a fost interpelată. Rămâne în aceeași poziție, absentă, concentrată, ca și cum nu l-ar vedea. Tăcerea se prelungește. Femeia tresare brusc, simțind cumva ciudățenia amuțirii. — A, da... desigur. Își îndreaptă umerii, vinovată. Îl privește pe intrus, cu lentilele ei impenetrabile. Îl cunoașteți deci pe autor, continuă curiosul. Doamna tace, întârzie răspunsul. De data asta știe, totuși, fără nici o îndoială, că ea este cea chestionată. Ridică scurt de pe genunchi poșeta mare, dreptunghiulară, din piele cafenie. O deschide, scoate țigările
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
palide și subțiri, cu mici pete brune. Unghii fără ojă, tăiate scurt. — Da, de mult. Ar urma altă întrebare, dar tânărul își adaptează ritmul, nu se mai grăbește. Femeia aprinde o țigară lungă, cu filtru cenușiu la cap, soarbe adânc. Lentilele, opace ca două orbite oarbe, par scobite în întuneric. — Tocmai despre el povesteam. Nu știu dacă ați fost atentă, dar vorbeam de... — Nu, n-am auzit, n-am fost atentă. Vocea e caldă și groasă, răspunsul obosit. Acum ar înțelege
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a prins viteză. Se înșurubează, tot mai flămând, în aer, mușcă furios din arătarea de fum a amurgului... prin dreptul compartimentului, pe culoar, trece pelerina cenușie a unui domn scund, sub o pălărie cu mari boruri nocturne. Mă întorc spre lentilele negre. Doamna tocmai s-a ridicat. Înaltă, dreaptă. Rămâne o clipă așa : statuară, osoasă. Încearcă, șovăind, un pas. Bâjbâie, își găsește echilibrul, înaintează spre fereastră. Își lunecă palma dreaptă pe sticlă, întâlnește mânerul. Trage, deschide fereastra. Aruncă mucul de țigară
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
îndrăzneală. Paharele sunt iar goale, apoi iar pline. Nimeni nu simte nevoia să privească personajul despre care se tot întind la vorbă. Deși se află aproape și se tot apropie : un cap sârmos și puternic, obturat de bandajul negru al lentilelor. Îi văd, prin paharul roșu, buzele pline, uscate, fruntea lată pe care aburii roșii ai vinului joacă umbre înguste. Se apropie, iar se depărtează ; dar au și început din nou vocile, imaginea se rupe, sub arsura încă unei clipe, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
treaz, necruțător, plictisit. Dar undeva la cealaltă masă lungă s-ar putea înălța chipul ei ferm și osos, cu nasul și buzele puternice și bărbia căreia timpul i-a circumscris curbele, rectangulară acum, împinsă puțin înainte. Tăcută, impunătoare, ocrotită de lentilele în care dioptriile scobesc un vârtej telescopic. — Vezi, și Sia era așa în tinerețe, se șoptește în apropiere. Grație, în același timp sobrietate. Distincție, suavitate, nu scad misterul. Încărcătura statică și obscură, până la urmă senzualitate, provocare... — Ca în Primăvara la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe masa netedă și albă, de pe care au dispărut măștile, farfuriile, paharele. Coama sârmoasă a părului ruginit, de aceeași culoare cu fața cărămizie. Ceafă viguroasă, rotită lent. Se vede lobul îndelung ornamentat al urechii. Nările mari. Din nou fruntea rugoasă. Lentilele, în spatele cărora răsare, treptat, chipul de altădată... Prelung și palid apare chipul ei tânăr, plutind într-o înserare umedă. Coroana părului strânge fâșii de lumină : încununarea așteptării liniștite, primitoare, încărcată de chemări. Fruntea netedă, ca albul și nemișcarea unei amiezi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sticlă, dați în lături, în care se privise, parcă, atunci pentru prima dată. O strălucire plină îmbrăca suprafețele. Linii și volume curgeau în aerul cald. Chipurile, vocile împrumutaseră, treptat, o claritate dureroasă. Oră rotundă, de liniște, ca în focarul unei lentile. Ar fi trebuit, poate, să bată, undeva, greoi și uriaș, un clopot... Se auziră, într-adevăr, una după alta, șapte lovituri de pendul. Începutul, își dădea seama, semnul întâmplării în care intra. Pentru că acel prim interval, când fusese subtil protejată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de telefon. Sună-mă după masă. — Nu sun. Prefer să vin. La cinci, dar mă simt prost față de Manole... Lucian rămăsese alături, la locul său, și nu înregistra nimic. De câtva timp colegul Vornicu își înarmase nasul ochii obrazul cu lentile aurii, etanș față de orice mișcare. Nu observase, nu auzise, nu-l interesa. Dar doamna Ortansa veghea, firește ! Supraveghea, corela, colaționa, conlucra : aduna venin, plictiseală, curând nu se va mai putea abține. După-amiază turmentată, sala frigea, plaja frigea. Miercurea fiartă, fleșcăită
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de libertate... He, he, nebunule, ai băut după Băselu’, numai el aleargă fotografii și cameramanii sau Îi exclude din zona sa de interes... Lasă, mă aparatul, că e și scump și digital și nou-nouț, din ștoc, are și zum și lentilă țais, rămâi lefter dacă trebuie să-mi achiți contravaloarea. Și nu mai ai cu ce să plătești ratele alea la sandero, că ai vrut sandero, loganu’ tip vechi nu ți-a mai plăcut. Ai luat plasă, Sandule, cât ești tu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de bine]” Nu poate fi subevaluată contribuția franciscanismului la apariția filosofiei empirice a naturii. Spre exemplu, în cadrul metafizicii luminii, Robert Grosseteste (1175-1235) încadrează și sistematizează cunoștințe pur științifice și empirice, cum sunt cele relative la proprietatea oglinzilor și la natura lentilelor. Dar, în afară de asta, remarcabil este faptul că Grosseteste a exprimat foarte clar un principiu care mai apoi avea să devină fundamental pentru gândirea lui Galileo Galilei și a fizicii moderne: «Este folositoare cercetarea liniilor, a unghiurilor, a figurilor care dau
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
în timp ce prin experiența internă, care este iluminarea divină augustiniană, ajungem la adevărurile supranaturale. Susținător, ca și Grosseteste, a temeiurilor matematice, cercetător al fizicii și în mod deosebit al opticii, Bacon a înțeles legea reflexiei și a refracției luminii, a studiat lentilele, și tot lui îi este atribuită inventarea ochelarilor și a telescoapelor; în afară de acestea, a mai intuit zborul, folosirea explozibilului, înconjurul pământului, propulsia mecanică. Scrie Ch. Singer: Dacă ar fi prevăzut doar una din aceste descoperiri nu ar fi fost ceva
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
au încercat să soluționeze diferitele probleme cu care se confruntau. E suficient să ne amintim aici de diferitele tipuri de armuri, morile de apă, ciocanul de apă, ceasul mecanic, vârtelnița pentru mătase, unealta de bătut cereale, moara de vânt, fabricarea lentilelor și a hârtiei, extragerea mineralelor. Existau acestea, ca și alte soluții tehnice ingenioase, dar care erau străine filosofiei. Grosseteste și Roger Bacon se aflau exact la începutul acelei mișcări de gândire care, reunind teoria și practica, avea să ducă la
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
niște creiere cu focar epileptic activ. Farmacia 111 profețea, benzinăria de lângă podul spre Voluntari vorbea în limbi, cofetăria de la Teiul Doamnei vindeca prin punerea mâinilor, Teatrul Mic împiciorongea șontorogii, biserica Anglicană dădea foc catargelor toamnei, ivite la orizont, cu o lentilă tatuată. Și câte și mai câte giumbușlucuri! Dacă există fericire în singurătate, schizoidie, grafomanie, glosolalie, anorexie, apraxie, ataxie, dacă era reală starea de Bardo a meditației concentrate, dacă întîiul dintre chakras, divinul Sahasrara, sfera de foc radiind în creștet din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ruinele sânt locuite, cum o arată vreun bec aprins la etaj sau vreo hăinuță întinsă la uscat pe un balcon strâmb. Una dintre ruinele astea spectrale are o scară în spirală, exterioară, înconjurînd un turnuleț cu luminatoare rotunde ca niște lentile. în rest, barurile și cârciumile se țin lanț până la bulevardul Lacul Tei unde, dacă ai ajuns, poți considera că ai ieșit la liman. Urmează locuri civilizate: Circul de Stat, Ștefan cel Mare și, mai departe, Centrul. De obicei însă, când
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un artefact al unei civilizații atât de străine, încît nu știu nici măcar dacă obiectul pe care-l țin în mâini a fost o podoabă, o unealtă sau un instrument muzical. Ce este această lamă tăioasă, ce sânt aceste ornamente? Dar lentilele acestea din capăt? Dar acele ca de seringă din excrescența aceasta? Ca să pot înțelege, ar trebui să știu cu ce semăna umanitatea care l-a produs, ce fel de zei avea, ce structuri sociale, ce obiceiuri nupțiale, ce alfabet, ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de-al treilea nivel, cel al post-istoriei balcanice, s-a realizat în condițiile extinderii fascismului central-european, în anii '30 și '40, către această zonă a Europei. Fascismul balcanic a accentuat naționalismul romantic din zonă și 1-a concentrat ca o lentilă până la un ultranaționalism șovin, împingînd statele balcanice unul împotriva altuia. Se cunosc, de exemplu, masacrele pe care ostașii croați le-au comis împotriva sârbilor în al doilea război mondial. Bulgarii, la rândul lor, au inițiat în acea perioadă politica de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în subteran sau în clădiri industriale fără ferestre. Problemele care apar din cauza deficienței de energie ultravioletă sunt mult mai grave decât vă puteți imagina. Toate tipurile de sticlă, de exemplu, filtrează razele ultraviolete, inclusiv geamurile obișnuite, parbrizele mașinilor, ochelarii (cu lentile incolore sau colorate) și lentilele de contact. Oamenii din ziua de azi își petrec cea mai mare parte din zi în interior, în spatele ușilor și al geamurilor, iar atunci când ies și au contact cu lumina solară, de obicei, poartă ochelari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
industriale fără ferestre. Problemele care apar din cauza deficienței de energie ultravioletă sunt mult mai grave decât vă puteți imagina. Toate tipurile de sticlă, de exemplu, filtrează razele ultraviolete, inclusiv geamurile obișnuite, parbrizele mașinilor, ochelarii (cu lentile incolore sau colorate) și lentilele de contact. Oamenii din ziua de azi își petrec cea mai mare parte din zi în interior, în spatele ușilor și al geamurilor, iar atunci când ies și au contact cu lumina solară, de obicei, poartă ochelari. Sfârșitul de săptămână pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să aflăm că „renunțatul la televizor” este la fel de important pentru sănătate și longevitate ca și „lăsatul de fumat”; - aruncați ochelarii de soare moderni pe care-i aveți și care nu au nici un scop terapeutic. Dacă purtați ochelari de vedere sau lentile de contact, precizați să vi le confecționeze din sticlă sau plastic prin care păstrunde lumina ultravioletă. Aceste materiale sunt acum disponibile în comerț; - dacă dumneavoastră sau un membru al familiei suferă de orice boală sau stare degenerativă de lungă durată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
doar o treabă care trebuia dusă la bun sfârșit. Jocurile M-am trezit azi dimineață. M-am trezit la slujbă. Slujba. Te strânge. Te Împresoară, un gel persistent, sufocant care te absoarbe. Și când ești la slujbă vezi viața prin lentile strâmbe. Uneori, mda, Îți găsești și câteva zone micuțe de libertate relativă În care să te retragi, spații fragile și ușoare, unde simți că lucruri noi, diferite, lucruri mai bune ar putea să se Întâmple. Apoi se oprește. Brusc Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bine că nu. Io și tovarășul meu, Bladesey. Îl știi pe Bladesey? Umpuțoi mic de la masoni. Funcționar de stat. Registrator general În biroul din Scoția. Mi-e milă de puțoiuăsta că n-are nici un prieten. — Cred. Maimuțoiu ăla ochelarist? Cu lentile foarte groase? — Ălai tipu. — Am tras niște cocaină marfă cu puțoiuăsta odată. Nui un tip rău... pentrun puțoi englez. — Mda, avem rezervare. Acu Toalincearcă să facă pe scârbosu n măsa. Mănâncă căcat despre negroteiuăla carea mierlit-o. Încearcă să suspende
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
puturoase și Îl detest și mai mult. De fapt, nu știu... dacă ar fi trăit pe malul stâng al Parisului sau undeva de genul ăsta, ar fi universal acceptat drept un boem... zice Bladesey, scoțându-și ochelarii și ștergându-le lentilele cu o cârpă. Unul din ochii lui Bladesey e mai de căcat decât celălalt, așa că are o lentilă mult mai groasă. — Ai naibii puțoi drogați, ce mama dracu știu puțoii ăștia? Un vagabond e doar un vagabond, firar a naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
al Parisului sau undeva de genul ăsta, ar fi universal acceptat drept un boem... zice Bladesey, scoțându-și ochelarii și ștergându-le lentilele cu o cârpă. Unul din ochii lui Bladesey e mai de căcat decât celălalt, așa că are o lentilă mult mai groasă. — Ai naibii puțoi drogați, ce mama dracu știu puțoii ăștia? Un vagabond e doar un vagabond, firar a naibii. Arăt spre puțoiu bătrân. Numești asta artă? L-am auzit io. Un vagabond care bolborosește poezii Împuțite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fără ochelari. Sunt acolo pe noptieră. Îi iau. Plec din hotel și mă plimb de-a lungul străzilor de lângă canal și ochesc pe colț o cafenea corespunzătoare pentru un mic dejun târziu. Îndreptându-mă spre ea scot ochelarii din buzunar. Lentilele astea sunt atât de groase. Mi-i pun și mă aplec peste balustrada verde și văd cum un remorcher diform coboară pe canal. Cum poasă poarte vrun puțoi ochelari din ăștia? Așa groși cum sunt, În Întrecerea dintre ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]