1,939 matches
-
și diacronie; (d) "tehnică a discursului" și "discurs repetat"; (e) "arhitectură" și "structură" a limbii; (f) "sistem" și "normă" a limbii; (g) raporturi de "semnificație" și raporturi de "desemnare". "E vorba, desigur - precizează autorul articolului -, despre distincții care depășesc cadrul lexicului și pe care orice lingvistică (și, mai ales, orice lingvistică structurală) le presupune, le implică, le face în mod explicit sau ar trebui să le facă, în studiul oricărui domeniu al limbii."301 Prin urmare, discursul repetat reprezintă o universalie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" ar fi lipsite de orice tip de raport cu unitățile lexicului și că, prin urmare, conceptele semanticii structurale ar trebui abandonate cu totul în abordarea primelor. Dimpotrivă, Coșeriu însuși recomanda în această privință următoarea atitudine: " Unitățile funcționale trebuie, într-adevăr, relevate mai întâi în limbajul primar - și nu în metalimbaj -, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cadrele" vorbirii, situația este mai complexă. Putem distinge, totuși, aici trei cazuri: a) există unități neîncadrate ale "discursului repetat", care nu "evocă" prin simpla lor prezență (aproape) niciun "cadru" textual 315, comportându-se, din acest punct de vedere, asemenea elementelor lexicului structurat al unei limbi. Din această categorie fac parte anumite - nu foarte multe - perifraze lexicale, în special acelea cuprinzând "lexeme" ieșite din uzul curent al unei limbi "istorice" (precum, în română, a-și aduce aminte, a nu avea habar etc.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în planul unei anumite limbi. Ele nu constituie, e drept, unități lexicale (dat fiind că sensul lor e compozabil/analizabil), însă acest fapt nu le împiedică să rămână niște fenomene "idiomatice", niște "fapte de limbă". De exemplu, cineva care cunoaște lexicul limbii române ar putea înțelege cu ușurință desemnarea "literală"/imediată a unei expresii precum a face cu ou și cu oțet, dar nu va putea înțelege semnificația expresiei respective atâta timp cât nu o va (re)cunoaște ca pe un fapt "idiomatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obiectul unor "caracterizări" diverse. 1.3.2. Trecând la cealaltă axă configurativă, e de remarcat că toate textemele diasketice sunt, prin chiar natura lor, niște configurații sintagmatice. Ele reprezintă niște solidarități, asemănătoare celor identificate de către fondatorul integralismului lingvistic în planul lexicului structurat, dar de o altă natură. În acest sens, am putea porni chiar de la exemplele de solidarități lexicale oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce se linge? Cu limba
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ducă la bun sfârșit sarcinile pe care susținătorii teoriei limbajului figurat convențional le trec cu vederea. În acest sens, premisa noastră - care încearcă să răspundă, de asemenea, la întrebarea privind posibilitatea studierii semantice a "nomenclaturilor" (adică a termenilor organizați în lexicul primar prin opoziții echipolente) - este că textemele realizează adeseori o reorganizare a opozițiilor echipolente din lexicul primar sub forma unor opoziții graduale și/sau privative. Această premisă deschide calea unui studiu configurativ al semnificatelor idiomatice. 3.2. Modul de generare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
În acest sens, premisa noastră - care încearcă să răspundă, de asemenea, la întrebarea privind posibilitatea studierii semantice a "nomenclaturilor" (adică a termenilor organizați în lexicul primar prin opoziții echipolente) - este că textemele realizează adeseori o reorganizare a opozițiilor echipolente din lexicul primar sub forma unor opoziții graduale și/sau privative. Această premisă deschide calea unui studiu configurativ al semnificatelor idiomatice. 3.2. Modul de generare a relațiilor amintite se poate observa cel mai bine în ceea ce privește (sub)câmpul lexical al animalelor sălbatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar trebui supusă unei examinări mai atente. Astfel, fondatorul integralismului lingvistic disociază, pe urmele lui Platon între a numi și a spune (onomázein vs. légein), "ceea ce corespunde aproximativ distincției dintre lexic și gramatică": numirea se referă la "organizarea lumii în categorii și specii", pe când spunerea vizează "problema stabilirii de relații în această lume și cu această lume"377. Din această perspectivă, lucrurile devin mult mai clare, întrucât numirea e plasată la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
numirea se referă la "organizarea lumii în categorii și specii", pe când spunerea vizează "problema stabilirii de relații în această lume și cu această lume"377. Din această perspectivă, lucrurile devin mult mai clare, întrucât numirea e plasată la nivelul semnificatului (= lexicul structurat), în timp ce spunerea e asociată sensului (= "gramaticii" unui text). Cu alte cuvinte, limbajul ca limbă "istorică" nu poate să vehiculeze o "concepție" asupra lumii deoarece, în această ipostază, limbajul nu are/nu este sens, ci doar semnificat: el doar "numește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Interpretarea începe în limbaj și prin limbaj. Dar limbajul însuși, limbajul ca atare, nu este interpretare."378 4.2.2. Asemenea considerații nu anulează, însă, evidența că textemele indică o cunoaștere "culturală", sistematizată la nivelul tradițiilor "istorice" ale diverselor comunități. Lexicul unei limbi "istorice" este, într-adevăr, un sistem de numire, și nu un sistem de spunere. Însă textemele depășesc această pură virtualitate; ele au deja o "gramatică". Prin caracterul lor complex, textemele nu doar că numesc, dar și spun ceva
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
̂n cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521. Drăgulescu, Radu, Lingvistică generală, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2015. Dumistrăcel, Stelian, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Dumistrăcel, Stelian, Până-n pânzele albe. Expresii românești, ediția a II-a, revăzută și augmentată, Institutul European, Iași, 2001. Dumistrăcel, Stelian, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 175-203. 159 Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 160 Iorgu Iordan, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. 161 Eugen Munteanu, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005. 162 V. Stelian Dumistrăcel, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, dar mai ales Idem, Până-n pânzele albe. Expresii românești, ediția a II-a, revăzută și augmentată, Institutul European, Iași, 2001 și Idem, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru Eminescu, - nu-i reproșăm - aplică belferilor T. Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept de apel a unui nu mai puțin redutabil polemist, T. Arghezi. Poetul Florilor de mucigai are
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va putea s? o completeze cu publică?îi preponderent iconografice. �i suger?m de asemenea s? mearg? la opere ori de c�te ori e posibil. Acest contact este de ne�nlocuit. �n sf�r?it, o bibliografie ?i un lexic, prezente �n anexe, s�nt instrumente suplimentare pentru a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dep??esc cu mult responsabilitatea inerent? op?iunilor arhitecturale. Adev?raț c? politicienii, urbani?ții ?i arhitec?îi se g?sesc aici n fă?a unei provoc?ri ce-i afecteaz? pe locuitori, pro-vocare pe care trebuie s? o accepte. LEXIC Absid?: Amortisment: Element sculptat, o statuie, de exemplu, plasat �n v�rful unei elevă?îi pe axa vertical? a unei linii de compozi?ie major?. Antablament: Coronament orizontal aflat �n general deasupra unei colonade ?i con?ind arhitrava, friza ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97 99 102 103 106 107 109 113 113 124 132 135 141 141 143 145
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vorbitorii cuvântul cal înseamnă același lucru (semnificația este obiectivă); numai experiență fiecăruia în raport cu animalul "cal" este diferită. 3.2.1.2. Ușor de făcut în teorie, deosebirea dintre cuvinte și lucruri nu mai apare la fel de facilă și în practică. Studiind lexicul, trebuie să ne întrebăm tot timpul, pentru fiecare caz în parte, "ce este dat de conținuturile limbii ca atare și ce se datorează, în schimb, experienței lumii extralingvistice" (Coseriu, 1970, p. 189). Dar la ce se referă, mai precis, aceasta
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lor n-ar trebui să se mai îndoiască nimeni. Fenomenul poligenezei, de pildă, alimentat de experiențe asemănătoare, este un argument în acest sens. 3.2.1.3. Cunoașterea lucrurilor și a ideilor/opiniilor despre lucruri acționează în permanență în funcționarea lexicului, numai că trebuie stabilit exact la ce niveluri și în ce circumstanțe se produce respectivă intervenție. După cum a demonstrat-o Coșeriu în câteva studii exemplare (vezi, de exemplu, Coseriu, 1976), cunoașterea lucrurilor intervine, înainte de toate, "în interpretarea cuvintelor compuse și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fragmentar și, am putea spune, "cazual", adică potrivit cu interesul ocazional al lingviștilor care s-au ocupat de probleme etnolingvistice. [...] Astfel, în cadrul programului "Wörter und Sachen" și al geografiei lingvistice, s-a acordat atenție în principal relației dintre limbaj (în special: lexic) și cultura populară "materială", iar în cadrul istoriei lingvistice s-a studiat mai cu seamă formarea și dezvoltarea terminologiilor tehnice și științifice" (ibid.). Coșeriu continuă apreciind că "este oportun, deci, să se amplifice și să se completeze etnolingvistica actuala, în așa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. 4 Pentru mai multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel Munteanu, Influența lui Robin George Collingwood asupra lui Eugenio Coseriu, în Ana Catană-Spenchiu, Ioana
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Chișinău, 1974. 4 Pentru mai multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel Munteanu, Influența lui Robin George Collingwood asupra lui Eugenio Coseriu, în Ana Catană-Spenchiu, Ioana Repciuc (editori
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel Munteanu, Influența lui Robin George Collingwood asupra lui Eugenio Coseriu, în Ana Catană-Spenchiu, Ioana Repciuc (editori), Flores Philologiae. Omagiu profesorului Eugen
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel Munteanu, Influența lui Robin George Collingwood asupra lui Eugenio Coseriu, în Ana Catană-Spenchiu, Ioana Repciuc (editori), Flores Philologiae. Omagiu profesorului Eugen Munteanu, la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
menționându-se că elevii trebuie să cunoască un număr cât mai mare de cuvinte uzuale din vocabularul limbii române, să cunoască sensul propriu al cuvintelor pe care le întrebuințează. Cunoștințele și deprinderile de exprimare corectă trebuie sporite progresiv, atât în ceea ce privește lexicul, cât și în ceea ce privește calitatea organizării acestora în scheme logice, în structuri gramaticale corecte, toate aceste sarcini sunt urmărite pentru a fi realizate în activitatea de învățare din ciclul primar, începând din clasa I. Spre deosebire de activitățile desfășurate la grupa pregătitoare, în
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]