4,839 matches
-
vastă, în care cuvintele sunt asociate prin noduri cu cele care au aceleași silabe inițiale sau rime, rezultând aceleași fenomene de preactivare. Așa cum există o preactivare semantică (vezi supra, răspunsul „Alb” la întrebarea „Ce bea vaca?”), există și o preactivare lexicală (Quaireau, 1995). La fel ca în jocul în care se repetă foarte repede „burculiță, burculiță, burculiță...” și se pune întrebarea „Cu ce mănânci supa?”, iar interlocutorul răspunde cel mai frecvent „Cu o furculiță”, în loc să spună „lingură”... Verlanul (argoul în care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
se pune întrebarea „Cu ce mănânci supa?”, iar interlocutorul răspunde cel mai frecvent „Cu o furculiță”, în loc să spună „lingură”... Verlanul (argoul în care silabele unui cuvânt sunt inversate), anagramele sau scrabble-ul sunt tot atâtea jocuri de exersare a memoriei lexicale. Pentru mai multe detalii Freud, S. (1901), Psychopathologie de la vie quotidienne, Payot, Paris, 1973. Quaireau, C., Les Effets d’amorçage en mémoire: de l’activation aux mécanismes attentionnels, teză de doctorat, Universitatea Rennes-II, 1995. Cum se explică uitarea? Memoria și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
care dispun cărțile poartă numele de indici ai recuperării (sau ai reamintirii). Numărul acestora nu poate fi calculat. Denumirea categoriilor, titlurile unei cărți sau ale unui curs sunt indici semantici. Inițialele sau primele silabe, precum și rimele sunt indici ai memoriei lexicale. Și imaginile, și fotografiile sunt indici excelenți, după cum dovedește experimentul următor. H.P. Bahrick, P.O. Bahrick și R.P. Wittlinger (1975) au avut ideea foarte originală de a folosi arhivele unui colegiu și de a regăsi studenții acestuia chiar și după
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și investigația lui Gh. Crăciun, dar uneori partea a doua a raționamentului este pe nedrept ocultată; altminteri cum ne-am putea explica această definiție a conotației, văzută ca „spațiu al invenției semantice, teritoriu al continuei metaforizări, rezultat al explorării procedeelor lexicale - metaforă, metonimie, sinecdocă, epitet, comparație”? La prima vedere, din definiția aceasta s-ar putea deduce că - fiind rezultatul unei intenții de potențare - conotația nu are ce căuta în poezia „depoetizată”, lipsită de tropi ș.a.m.d. Dar, din moment ce - după cum precizează
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să-i întrezărim rotunjimea desăvârșită (protejată de o epidermă „extrem de subțire, dar foarte pigmentată, strepezitor gustoasă”). Nu e foarte greu, în asemenea circumstanțe, să ne dăm seama că aparenta ariditate „științifică” (evidentă atât la nivel sintactic, cât și la nivel lexical) servește în fond revelării a ceea ce, până la urmă, rezistă și scapă numirii. În mod paradoxal, tocmai prin obstinația cu care această „poezie a obiectului” nu urmărește să spună mai mult decât ceea ce spune, ea își dezvăluie resursele halucinatorii, spectrale. Mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se asociază cu renunțarea la intenționalitatea „poetică” (sau, oricum, la conotațiile de „înalt” și „nobil” ale termenului). Că Arghezi valorifică acum virtualitățile expresive, multă vreme ignorate, ale unor registre „plebee” ale limbii, că explorează cu extraordinară îndrăzneală zone sociale și lexicale inexistente până la el în poezia românească, că excelează în proliferarea de procedee antilirice, sunt afirmații greu de contestat. Rămâne însă de discutat în ce măsură scriitura insolită din Flori de mucigai se mai plasează încă sub egida „acelorași vechi principii modernist-baudelairiene, care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Wonderland sui-generis, un univers de zaharicale, în care limbajul pare să-și valorifice integral resursele carnavalești (cum se întâmpla și în Țiganiada lui Budai-Deleanu, bunăoară). Uimește, așadar, la Mircea Cărtărescu, ca și la predecesorul său, extraordinara putere de invenție lexicală; rezervele tradiționale de cuvinte se amestecă, în spirit postmodernist, cu altele, împrumutate din domeniul tehnicii și al științelor exacte. Inventivitatea poetului nu are limite la acest capitol. Uneori lumea magică a cuvintelor este ea însăși pusă sub lentila unui „microscop
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
practică de la liceul Economic doi”. În acest prolog sui-generis, deși figurile de stil propriu-zise sunt puține (în afară de epitetele „vioi” și „vâlvoi”, care atrag atenția mai cu seamă prin ineditul combinațiilor în care intră, merită semnalate asociațiile la fel de neașteptate de termeni lexicali pitorești, ca „tișlaifăre” sau „farfise”), verva parodică și instinctul sigur al ironiei creează un efect puternic. Cea de-a doua parte prezintă - în contrast cu prima - trăsături specifice prozei, narațiunea și descrierea fiind aici procedeele dominante. De altfel și dispunerea în pagină
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și viitor, nu există categorie de mod, nu se face distincție între pronume și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin gesturile „tata”, „mama”. Literatura de specialitate ne-a relevat că vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde sute de mii de unități lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj gestual nu depășește 7 000 de unități gestuale. Rezultă că limbajul gesturilor este de 75-100 de ori mai sărac decât limbajul verbal. De exemplu, pentru cele 56 568 de cuvinte din Dicționarul limbii române moderne
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cercetătorul crede într-o capacitate de autoanaliză a subiectului superioară celei implicate de folosirea câtorva cuvinte pentru a desemna stările respective. Atunci el îi va cere acestuia să-și plaseze opinia pe o scală abstractă, marcată cu valori numerice, semnificație lexicală atribuindu-se doar valorilor extreme. Iată un asemenea exemplu: ξ Cât de mulțumit sunteți de salariul pe care-l primiți? 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 €⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ Total nemulțumit Total mulțumit În cazul în care chestionarul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că reproduce imperfect o realitate, ci că reproduce altceva decât crede ori pretinde cercetătorul că reproduce. Rezultatele obținute în urma unui „sondaj de opinie” sunt dependente, în afară de conținutul intrinsec al informației vizate, și de modalitatea de desfășurare a anchetei, de forma lexicală a întrebărilor, de activitatea operatorilor. Mai mult, nenumărate asemenea stări opinionale sau atitudinale ale subiectului nu există decât în și prin situația de interacțiune în care-l pune postura de respondent la întrebările unei anchete. Sau, în orice caz, ele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în stradă pentru apărarea drepturilor homosexualilor. Cum se vede din cealaltă întrebare, ponderea scade net (la 33%) dacă din formulare lipsește sintagma „în spațiul privat al locuinței lor”, rezultatul obținut fiind nu numai o confirmare a variabilității procentelor după forma lexicală a întrebării, ci și a faptului că această variabilitate nu este una aleatorie, cele două rezultate având un sens clar, în corelație cu ceea ce se întreabă. Așadar problema discutată aici nu constituie un motiv pentru a privi cu rezervă rezultatul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ajutor. Prin conținutul activităților și formele de activitate desfășurate În grădiniță, copilul Învață să Înțeleagă ceea ce spun alții, să-și exprime dorințele, impresiile, gândurile, intențiile și trăirile sale emoționale, să verbalizeze adecvat ceea ce vrea să comunice altora, iar prin folosirea lexicală și gramaticală corectă a cuvintelor, să-și autoregleze și programeze propriile fapte de conduită. Având În vedere că atât copilul obișnuit, cât și cel cu dizabilități au drepturi egale la educație, este necesară identificarea, valorificarea și stimularea tuturor capacităților și
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de fantastic provine din greaca veche, unde adjectivul „phantastikos”, semnificând capacitatea de „a crea imagini”, de „a imagina”, exista alături de o întreagă familie lexicală, phantasia cu sensul de „imagine“, „idee” și „phantasma”, desemnând o „apariție”, o „fantomă”, iar în limba latină va păstra aceleași nuanțe semantice, la care va adăuga altele noi: phantasia însemnând „imagine”, „idee”, dar și „viziune”, „imaginație”, phantasma trimițând la „apariție
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
T., Critical lncidefll Stress Management (ClSM): A new era and standard of care in crisis intervention, ediția a II-a, Chevron, Ellicott City, MD, 1999. Everly, G. S. & Mitchell, I. T., "The debriefing "controversy" and crisis intervention; A review of lexical and substantive issues", International Journal of Emergency Mental Health, 2, 2000, pp. 211-225. Extein, I. L., Treatment of tricyclic-resistant depression, American Psychatric Press, Washington DC, 1989. Fagring, A., J., Kjellgren, K. I., Rosenberg, A., Lissner, L., Manhem, K., & Welin, C., "Depression
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
R. Albert (ed.), Crisis intervention handbook: Assessment, treatment, and research, ediția a II-a, Oxford University Press, New York, 2000, pp. 357-372. 336 Ibidem. 337 Ibidem. 338 G.S. Everly & I. T. Mitchell, "The debriefing "controversy" and crisis intervention; A review of lexical and substantive issues", în International Journal of Emergency Mental Health, 2, 2000, pp. 211-225. 339 Ibidem. 340 L.A. Motto, "An integrated approach to estimating suicide risk", Suicide and Life-Threatening Behavior, 21, 1991, pp. 74-89. 341 G.S. Everly & I. T. Mitchell
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Health, 2, 2000, pp. 211-225. 339 Ibidem. 340 L.A. Motto, "An integrated approach to estimating suicide risk", Suicide and Life-Threatening Behavior, 21, 1991, pp. 74-89. 341 G.S. Everly & I. T. Mitchell, "The debriefing "controversy" and crisis intervention; A review of lexical and substantive issues, în International Journal of Emergency Mental Health, 2, 2000, pp. 211-225. 342 R.I. Ursano, C.S. Fullerton & A.E. Norwood, "Psychiatric dimensions of disaster: Patient care, community consultation, and preventive medicine", în Review of Psychiatry, 3, Harvard 1995
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai mult sau mai puțin autentice. Problema este de a ști cine decide care sunt actorii și actele cele mai "autentice". Fenomenele de sprijin, abilitare, autentificare, afectare sau, dimpotrivă, de excomunicare, descalificare sunt în centrul acestei analize (ceea ce, în registrul lexical al lui Bourdieu, corespunde legitimării). Este vorba de probe sau proceduri care permit unui obiect, unui individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Limba e curată și are farmecul noutății. O mulțime de cuvinte și forme idiomatice, până {EminescuOpIX 107} acum scrise puțin sau de fel, dar a căror origine întăritoare este limba poporului nostru, fac cartea prețioasă și din punct de vedere lexical; citațiile arată gustul și cultura autorului, în sfârșit, pentru a ne servi de o locuțiune din care provine originea cuvântului nuga (arcaic noga, nogae), nu se poate zice despre cartea autorului ceea ce se poate spune pentru altele: "non nauci esse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică. Regăsim acest argument în cartea unui cercetător în educație și filosof, Érik Prairat (Prairat, 2001) care propune o lectură critică a propriilor mele lucrări și contestă "preocuparea lăudabilă de a ține cont de trăirile actorilor" care participă ei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțin elemente morfologice. Sunt, se vede treaba, un caz izolat! În țara noastră, în care nimeni nu moare de foame, sunt totuși unii cărora alimentele comune li se par neîndestulătoare. Și atunci, ei halesc părți de vorbire, bucăți din fondul lexical, concepte. Le devorează pur și simplu în orice anotimp, proaspete sau conservate. Așa de pildă, cineva îmi semnala că un mare romancier român utilizează maximum 500 de substantive. Au rămas numai cele indigeste. Pe celelalte le-a mistuit. Dar dintre
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
să aștepți de la Aureliu Busuioc textul promis), mai vorbim din când în când la telefon. Aflu astfel că autorul „Unchiului din Paris” se amuză copios ascultând „comentariile” muzicale ale disc-jockey-ilor de la posturile independente de radio din Chișinău. Un adevărat ghiveci lexical româno-american, încondeiat într-o palatalizare de tip rusesc ce-ți veștejește auzul... Inițiativa unor lansări de carte la Librăria Luceafărul merită susținută măcar și pentru că oferă prilejul unor întâlniri ale scriitorilor basarabeni cu cititorii lor. Dar nu numai pentru atât
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
foarte inspirată. Citești și te minunezi de câtă vervă stilistică sunt capabili acești oameni. Câteva citate din clasici bine plasate, un panseu din gândirea unui filozof la modă (Ortega y Gasset, Cioran), expresii populare, o combinație bine dozată de straturi lexicale etc. Citești și ai pentru un moment impresia că dacă n-ar duce pe umerii lor grijile țării - și ce multe sunt! - , domniile lor ar putea concura cu succes pe mulți dintre scriitorii noștri. Din păcate, este o impresie falsă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis revoluționarea modului de abordare a poeziei și narațiunii în primul rînd (celebra analiză "spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a sonetului baudelairian Les Chats întreprinsă de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă, critică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este corectă în română - "caietul meu", dar incorectă în franceză "le mon cahier", eroare frecventă la debutanții români care studiază limba franceză). Analizînd modul în care sînt lexicalizate distincțiile de semnificație în diverse limbi, vom observa că un singur element lexical dintr-o limbă corespunde într-o altă limbă unei sintagme (grup de elemente). Limba turcă nu are cuvinte diferite pentru frate și soră, ci un singur lexem kardeș care neutralizează opoziția de gen (de aceea va trebui combinat cu un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]