134,783 matches
-
irepresibilă, în notații fulgurante, dar cât de revelatoare, cât de stringente: "Umblu pe străzi. Plouă mărunt și Parisul e înfrigurat de secrete, de apeluri pentru ceea ce nu mai poate fi. Mi-ar veni să intru în catedrale să-mi țip libertatea, neînțelegerea de a mă fi născut, de a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o trăsătură succintă, dintr-un
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și țărănimea românească a existat o prăpastie culturală de netrecut, antagonisme ireconciliabile. În paralel, istoria României era înfățișată ca un lung și dezastruos șir de lupte pentru putere între voievozi și clasa boierească, totul cu nefaste rezultate, perpetuând lipsa de libertate. Pe când, ne asigură Mihai Sorin Rădulescu, "Principatele române au fost conduse - de la întemeierea lor și până la instaurarea regimului totalitar - de către boieri și de către urmașii lor", cei care, prin Constituția din 1866 și apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
și nu a iubit doar pământul țării, românii, conaționalii săi, ci, mai presus de orice, omul, oamenii, indiferent de etnia lor. El a crezut și a militat pentru înfrățirea oamenilor considerând că aceasta este condiția sine qua non a dobândirii libertății. Nu a fost, din păcate, nici înțeles, nici ajutat la el acasă. În străinătate, în Franța, la Paris, unde s-a adresat în ultima parte a vieții, nu doar compatrioților săi, ci tuturor iubitorilor de mai bine, prin intermediul publicației România
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la istorie și lupta poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
Am consultat-o cu mult folos. La fel Subteranele memoriei de Vasile Igna (Ed. Universal Dalsi, 2001) sau Sub zodia proletcultismului de M. Nițescu (Ed. Humanitas, 1995), aceasta fiind o lucrare de sertar, redactată de autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice deși încercări a făcut. A apărut postum. Este și ea consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
cu pas, ne ducem Dracului, ca să nu spun altfel". (Dinu Pillat, Documente inedite, "22", nr. 51/2001.) Existaseră cu toate acestea în acei ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrângere a libertăților luate de regimul de dictatură militară. Constituția din 1923 fusese readoptată, funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de felurite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele vieții democratice, cum de altfel se știa că hotărâseră, pentru tot Estul, puterile învingătoare în abia încheiatul război, garantele democratizării, defascizării, ale libertății de opțiune a popoarelor etc. Existau deci aceste semne și acea plimbare pe Calea Victoriei cu "cocarda zâmbetului pe buze", evocată de Dinu Pillat, nu era chiar expresia nepăsării inconștiente, sinucigașe, ci mai degrabă a încredințării celor mai mulți români că răul se
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn Ne este dată libertatea Să ne înveșmântăm în umbre, Imaginându-ne plecând. Întotdeauna la trezire Ne-aflăm pe-același manuscris, În strofa frunzelor de nuc, Cu rândunelele eterne. Tablou Ridică pensula din toamnă Și face-n aer semnul crucii, Apoi o-nmoaie în lumină
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
descrierii unui bărbat e curioasă - dar încetează poate să mai fie așa după ce descoperim că bărbatul în cauză avea drept pecete un sfinx (leu cu față umană feminină) și că el însuși se deghiza uneori noaptea în femeie. (Profitînd de libertatea citititorului de a rezolva indeterminările textuale am dat feței sfinxului fața Mariei Mancini; că naratorul îl vedea în imaginație pe Aubrey de Vere însuși ca avînd chip feminin, după moarte, o dovedește faptul că se referă la el ca sfinx
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
imposibilă o asemenea întoarcere " speranța, încrederea într-o reconquista, cum ar fi spus vechii spanioli. Atunci chiar când pierzându-mi nu numai postul de începător în cariera universitară, ci posibilitatea de a cerceta, de a citi și scrie, odată cu pierderea libertății, acolo în temnița comunistă am descoperit, în singurătatea celulară și apoi alături de alții, împreună cu alții, posibiltatea meditației, a reflecției, a comunicării, a învățării și predării. Nu era acolo un simulacru de școală, de universitate. Ne lipseau prea multe pentru a
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ce ne țineau sub zăvoare nici-o licentia docendi, o autorizare de a preda, autorizare pe care Biserica medievală a dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice libertate de a cerceta, de a învăța, de a preda, acele libertăți și privilegii pe care le statua universităților bula pontificală Parens scientiarum în 1231. Paradoxul universului universitar se revela însă și în acea universitate a catacombelor. Reducerea la extrem a
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
a preda, autorizare pe care Biserica medievală a dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice libertate de a cerceta, de a învăța, de a preda, acele libertăți și privilegii pe care le statua universităților bula pontificală Parens scientiarum în 1231. Paradoxul universului universitar se revela însă și în acea universitate a catacombelor. Reducerea la extrem a spațiului, eliminarea totală a uneltelor de lucru, abolirea silnică a libertăților
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
libertăți și privilegii pe care le statua universităților bula pontificală Parens scientiarum în 1231. Paradoxul universului universitar se revela însă și în acea universitate a catacombelor. Reducerea la extrem a spațiului, eliminarea totală a uneltelor de lucru, abolirea silnică a libertăților nu puteau îngrădi acea li-bertate a spiritului care triumfă asupra oricăror opreliști și se proiectează într-un univers în expansiune, fără limite. Sunt mai mândru azi de a fi fost pedepsit cu "neagra" fiind prins în mână cu o coajă
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cu o coajă de săpun presărat cu praf DDT, pe care scrijelasem pentru discipolii mei numele unor gînditori presocratici despre care le vorbisem, decât de a fi publicat atâtea cărți scrise de mine mai târziu. Cu toate interdicțiile ce aboleau libertățile ca să nu mai amintesc privilegiile universitare, acolo sub bolțile Jilavei, sau ale bătrânei cetăți a Făgărașului, la Gherla sau într-o mică celulă în care ne înghesuiam treisprezece deținuți ca și în încăperea din subsolul, din subpământa cum o numesc
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
în care se poate vedea, cum spuneam, o trimitere la situații și procese de aceeași factură petrecute în trecutul apropiat. Metamorfoza lui Sebastian Românu, altă povestire, cuprinde aluzii la o Persie discreționară, totalitară, în care "blajinii" erau prigoniți, își pierd libertatea din nimic ("...fusese un an când erau închiși cei cu ochii verzi, apoi schimbându-se stăpânirea, temnițele gemeau de cei cu părul roșu și spâni"), iar Omul cu ochii verzi, ultima povestire din Euridice, e o parabolă despre creație și
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
cu ochii verzi, apoi schimbându-se stăpânirea, temnițele gemeau de cei cu părul roșu și spâni"), iar Omul cu ochii verzi, ultima povestire din Euridice, e o parabolă despre creație și despre aspirațiile demiurgice ale scriitorului ("...m-am folosit de libertatea mea de a deveni sau nu, ca acela care, plictisit de întunericul de deasupra apelor, a spus să fie lumină și lumină a fost"). Între debutul din 1947 al lui Petru Dumitriu, cu rafinatele proze din Euridice, și Vânătoarea de
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
a început acum 12 ani - într-o condiție similară după prăbușirea în ignominie a comunismului: suntem deci liberi de a reveni în țara în care ne-am născut, suntem liberi în sensul sugerat de Descartes în epistola amintită. Datorită acestei libertăți mi-a căzut în mînă anul trecut, cînd mă aflam la Cluj ca Visiting Professor al universității de acolo, Jurnalul suedez I, asupra căruia îmi atrăsese atenția o colegă, Sanda Cordoș. Traversînd o perioadă dificilă a vieții ei, mi-a
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
Dacia din Cluj. Moment insolit: prânzul luat la Arhiepiscopia Tomisului (nu vreau să-l descriu, ca să nu transform relatarea într-un poem). Seara, la Mangalia, decernarea premiilor: Premiul "Ovidius", pentru valoarea recunoscută a operei literare și pentru contribuția la afirmarea libertății de expresie și a toleranței interetnice - lui Jorge Semprún (aplauze). Premiul Festivalului Internațional "Zile și Nopți de Literatură" pentru lărgirea frontierelor literaturii - lui Alain Robbe-Grillet (aplauze). A doua zi, sosește la Mangalia, pentru a se întâlni cu scriitorii aflați în
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru rămîne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfator: tutti la orchestră, acordul atît de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruința al libertății! Excelsior! Ni se desfășura pe urma în cinci acte - cam lungi, ce e drept - reprezentarea alegorica a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, cîștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la telegrafia submarina, străpungerea Gothardului și
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
de (auto)reflexivitate, cartea dobîndește un pronunțat caracter anecdotic, uneori chiar la limita frivolității. într-un fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret" de o deformație profesională a istoricului care prezintă faptele cu o rigoare aproape științifică lăsînd cititorului libertatea de a le interpreta așa cum crede de cuviință. Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca însă să facă
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
de breaslă, care mi l-a trimis pe mail): “În săptămâna 9 -13 februarie 2009, în Penitenciarul Aiud, vor avea loc o serie de manifestări dedicate promovării tradițiilor și obiceiurilor populare în rândurile persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. Sub coordonarea unui educator, un grup format din 11 persoane private de libertate, va susține câte un mini-spectacol de muzică și dansuri populare, pe parcursul fiecăreia dintre zilele săptămânii 9 - 13 februarie, spectatorii fiind, pe rând, persoane private de libertate aflate
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]
-
februarie 2009, în Penitenciarul Aiud, vor avea loc o serie de manifestări dedicate promovării tradițiilor și obiceiurilor populare în rândurile persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. Sub coordonarea unui educator, un grup format din 11 persoane private de libertate, va susține câte un mini-spectacol de muzică și dansuri populare, pe parcursul fiecăreia dintre zilele săptămânii 9 - 13 februarie, spectatorii fiind, pe rând, persoane private de libertate aflate în custodia unității. Spectacolul va dura circa 60 de minute, iar ultima reprezentație
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]
-
de libertate. Sub coordonarea unui educator, un grup format din 11 persoane private de libertate, va susține câte un mini-spectacol de muzică și dansuri populare, pe parcursul fiecăreia dintre zilele săptămânii 9 - 13 februarie, spectatorii fiind, pe rând, persoane private de libertate aflate în custodia unității. Spectacolul va dura circa 60 de minute, iar ultima reprezentație, cea din data de 13 februarie, va fi dedicată celebrării Valentine’s Day -Ziua Îndrăgostiților, în fața unei asistențe formate din femeile private de libertate. Prin această
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]