1,592 matches
-
războiului civil din Spania: cu evacuări dezordonate, cu țipetele călătorilor căutându-și bagajele, cu urletul exasperant al locomotivei, în fine, cu tot haosul ce preceda raidurile avioanelor franchiste. Secvențe alb-negru, privite într-un cinematograf de duminică de o pereche de liceeni - el și ea - mâncând fulgi de porumb, urmărind blazați o cronică documentară atât de îndepărtată de viața lor, încât o iau ca pe o ficțiune hollywoodiană. Asta și suntem, de fapt: figuranți într-o mare „cabală” literară pornită prin Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se potrivesc în nici un fel cu extrem de modestele mele scrieri; ele însele șovăitoare ca gen atunci, ba proze scurte, ba piese de teatru, din fericire pierdute azi, ba însemnări jurnaliere de o banalitate și pretențiozitate care ar provoca zâmbetul oricărui licean... (Citind azi paginile de jurnal genialoide ale post-adolescentului care a fost Radu Petrescu, îmi dau încă o dată cont de „defazarea” adolescentului care eram, de „insolubila”, frizând „boala psihică”, criză în care se afla, vrând mult, vrând totul și... putând foarte
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se cuvine..." Și într-adevăr se simte și în mobila casei și în vorbire, influența începătoare a mahalalei. Mai vedem casa învățătorului care îmi face compliment asupra volumului meu de poezii; mai vedem și biblioteca Ion Creangă întemeiată din sărăcia liceenilor și studenților nemțeni. 16 Iunie [MĂNĂSTIREA NEAMȚ] La mănăstirea Neamțului, prin căldură și praf. Trecem prin Vânătorii Neamțului unde vedem școala, biblioteca mare și ateneul popular, zidite toate de archimandritul Chiriac Nicolau pe care l-am văzut apoi la Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toți elevii liceului, ca de altfel și pentru elevii tuturor liceelor sibiene, doar particularitățile chipiului și ale numerelor matricole făcând deosebirea dintre noi. Îndeplineam astfel ultima dorință a Bunicii Raveca: să-și vadă, Înainte de a muri, nepotul În uniformă de licean. După câteva luni ne-a părăsit, dar sfatul ei de aur " Cine nare carte, n-are parte" l-am dus cu mine prin toate meandrele vieții. Am crezut În puterea cărții și m-am Înfruptat din această putere cât mi-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ajuta adesea, dar trebuie să recunosc că iroseam și foarte mult timp jucându-ne prin curte și numai când se apropia Întunericul ne aminteam de lecțiile pentru ziua următoare. Dar, anul a trecut și m-am Înapoiat În sat ca licean În clasa a II-a. Mă simt obligat să amintesc pierderea În acest an (1937) a două suflete dragi: Bunica Raveca În luna octombrie 1937 și nenea Tănase Marincaș, la sfârșitul vacanței de iarnă (6 ianuarie 1938). Amândorura le păstrez
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Tănase Marincaș, la sfârșitul vacanței de iarnă (6 ianuarie 1938). Amândorura le păstrez cele mai frumoase amintiri și veșnică recunoștință pentru dragostea pe care mi-au purtat-o În puținul, dar inestimabilul timp petrecut Împreună. Primei vacanțe de iarnă ca licean, vacanța 1937/1938, Îi datorez și Înscrierea mea pentru toată viața printre nefumători. În una din după-amiezele acestei vacanțe am fost trimis de Tata, Împreună cu un consătean, Mitrea Dumitru, elev cu doi ani mai mare la Liceul Industrial din Rupea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ceva ce urăsc este ștersul prafului. Rareș e alergic la praf, Vlad e neîndemânatic. În schimb îmi revine aspiratul, sunt cel ce aspiră în casă. Cenacluri țineam, cu adevărat, în casă pe vremea când copiii erau doar elevi gimnaziști și liceeni, iar șeful cenaclului era întotdeauna Petronela care îi avea invitați la lectură pe, printre alții, Eminescu, Barbu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Nichita Stănescu, poeți români de azi, unii prieteni de familie, poeți străini celebri, de la Dante la Montale, la T.S. Eliot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
revedea marile filme de odinioară. Așa că nu e de mirare că am năzuit să mă fac regizor de film, încă pionier fiind frecventam cu sfințenie cursul de "Foto" și "Cineficare" de la Casa Pionierilor, la care am continuat să merg și licean fiind, în clasa a XII-a hotărât fiind încă să "dau" la Institutul de Artă Cinematografică din București, dar renunțând în ultima clipă, descurajat de un amic mai mare care "dăduse" și picase de mai multe ori, așa că, într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
făcute publice la trecerea a 15 ani de la decesul mamei sale (Marlene Dietrich a decedat la 6 mai 1992, în vârstă de 90 de ani!). O relație interesantă, între doi adulți celebri, care-și scriau scrisori demne de pana unor liceeni loviți pentru întâia oară de fiorul dragostei: Hemingway "Mă îndrăgostesc de tine rău de tot"! Marlene Dietrich: Te voi iubi pentru vecie și chiar dincolo de ea"! Au mai rămas "Bodeguita del Medio"si "Floridita", cu scaunul de la bar, bustul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
germanofilă oarbă, și făceau muzică pentru patru mâini cu ofițeri în gazdă acolo.] (Ediția a II-a, 1996, p. 126.) D-ra Stoicescu, asemenea, fusese arestată. Dânsa fusese expediată la Horezu, fiindcă combătuse plebiscitul pentru Carp. A fost trădată de un licean, sub amenințarea lui Tzigara-Samurcaș. Biata femeie era tuberculoasă. Lucrase cu noi la Spitalul 108 din Azilul Regina Elisabeta. De la Azil mi-a scris și Lili Fălcoianu că au 250 infirmi de război, care învață un meșteșug în atelierele organizate de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma și hampele steagurilor, le-au luat la spinare și au pornit în manifestație; pe cap puseseră un coif german pe care altul bătea toba. Răzbunau cum puteau pe liceanul și femeia răniți în ajun de o mitralieră, fiindcă strigaseră „Jos germanii“ și cântaseră „Trăiască regele“. Văzând că le puteam expune fără a le pierde, am alergat la Clubul liberal, am scos din pod drapelele române și aliate, am luat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecat, într-adevăr, foarte îngrijorată. Îi vorbisem și de arătarea pe bani a caselor Lupeascăi. „Avem nevoie de bani“, îmi spuse. „Dar nu strânși în demoralizarea populației, răspunsei, am văzut pe trotuarul ei sute de fete, femei, studente și studenți, liceene, care făceau coadă pentru a privi patul, baia, cămașa de noapte, parfumul Lupeascăi, fără a vorbi de rest. Una zise alteia: «Știi, dragă, n-a fost proastă Lupeasca. Așa trăi 10 ani de zile, și acum într-un castel cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a vechii Brăile, această librărie era și altceva decât un loc de unde se puteau cumpăra cărți sau articole de papetărie: era o incintă a cărei frecventare te îmbogățea spiritual. „Cu sfială“ i-a trecut pragul prima dată Valeriu Avramescu, proaspăt licean, „încântat de coloritul atrăgătoarelor lucruri etalate“, cum făcuseră, în succesiune, multe serii de școlari brăileni. Și azi amicul meu, amintindu-și, este cuprins de emoție și mândrie, mai ales când se gândește că același prag îl trecuseră, înaintea sa, Panait
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Aurel Vlaicu” din Cluj Napoca, care a trecut, într-o finală frumoasă și disputată, de surpriza competiției, formația Liceului Teoretic “Tata Oancea” din Bocșa cu scorul de 5-3. Interesant e faptul că finalistele se mai întâlniseră și în faza grupelor, atunci când liceenii din Bocșa câștigaseră cu 2-1. Lăudabil a fost și fair-play-ul echipelor, arbitrii băcăuani Cristian Sava și Emil Voicu neavând practic nicio problemă în afara unor faze obișnuite de joc. Iată și lotul formației câștigătoare: Dragoș GEANTĂ, Aurelian CRIȘAN, Alex GROZA, Iulian
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mai târziu al unei generații - a și urmat-o În pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonându-și pantalonii cu dungă impecabilă la picioarele adipoase ale „prințeselor“ la menopauză; iar eu, rămâ nând toată viața mea un diletant cu inimă iubeață de licean, scoțând din minți fetele tinere și proaste, care și-au legat apoi viața de a mea (alt prost!) În amoruri romantice și desuete, pure de orișice socoteli și calcule de pricopseală. Ei, dar, vorba lui Kipling, asta este cu totul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi, mari și frumoase, cu bărbați pe care nu-i cunoscusem până aci; am putut relua câteva din dragostele mele de odinioară cu femei Încă suportabile și pe nedrept uitate, năpăstuite și nemângâiate; m-am putut Înflă căra, ca un licean, după alte câteva din cale-afară de tinere, de drăgălașe și de inteligente; Încumetându-mă, peste astea toate, să scriu această carte de debut și de lăsare de cortină. Cartea a șasea Moralist fără moralitate Gama cromatică a eternului feminin dintr-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la conservator, o prostuță de fată pe care o alintam părintește ( Îmi spunea „tată Beldie!“) sub ochii Înduioșați, de astă dată, ai nevestei mele, m-a sedus și violat, spre rușinea mea că v-o spun aci, ca pe un licean, des chizân du-mă la pantaloni. Alta, pogorâtă, să juri, nu altceva!, din pânzele pictorilor prerafaeliți celebrați de Ruskin, m a stupefiat cu erudiția ei erotică, dezarmându-mă de toate armele mele ancestrale, atât de ofensive pe atunci. Alta, atât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foc de treabă, dar și cățea neostoită și În dâldoră neogoită după bărbați. Înnebunise după ea toată garni zoana, care-și aștepta până la ziuă rândul la ușa ei, Începând cu colonelul S. - altfel bărbat cu sentimente delicate, suspinând ca un licean după ovreicuțe blonde și romanțioase - și până la ceata renumită a trupei, sergenți, căprari, soldați și ordonanțe. Toți romașcanii din acea vreme, cei care au trecut și cei care n-au apucat să treacă peste pântecele ei, mai pomenesc Încă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
furnizoare ale plăcerilor celor mai esențiale din viața noastră printr-o căsni cie durabilă cu șoferi, cu subofițeri de administrație, cu mici negustori sau meseriași, cum am văzut atâtea. Când ne pri meau „la odaie“, cum se spunea, pe noi, liceenii, chemându-ne cu dulci alintări materne („Vin’ la mama, școlerule!“), flatate grozav de șepcile noastre cu dungă de „curs superior“, ni se aban donau, dragele de ele, și ne că deau În brațe hohotind de plâns ca niște proaste („Tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
instituție, străveche și universală, cu tradiții și rădăcini adânci În umanitatea ticăloasă de totdeauna; o instituție sinceră și corectă cu sine Însăși și față de lume; indispensabilă sau contând mult În educația și morala sexuală a „tinerimii studioase“, cum eram noi, liceenii și studenții, cât și pentru Întreaga obște a mascu lilor chinuiți de șarpele concupiscențelor; conducând uneori, cum am mai spus, pe tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat la casa lor; spre deosebire
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru atlet. Iar În Cișmigiu am fost campion al alergărilor În saci. și am jucat nevinovatul crochet; iar mai târziu oina, mult și cu pa siune practicată de liceeni, azi pe nedrept urgisită, din maimu țăreală pentru brutalele jocuri anglo-saxone. Mi-am exercitat Însă de timpuriu și cu nebănuit folos pentru mai târziu acele prețioase scule ancestrale care se cheamă „re flexele“ noastre, acea agerime a mâinilor și a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și când îți vor binele!“. Eu, unul, sunt sătul de răzvrătiții care au ajuns disidenți naționali fiindcă n-au fost făcuți directori. Drumuri care nu duc nicăieri „Tinere - i-a zis directorul Editurii unui debutant cu o față angelică, de licean crescut într-un incubator -, ți-a ieșit un roman absolut excepțional. Sincer vorbind, nu credeam că azi se mai pot scrie povești de dragoste atât de gingașe. Mă uit la dumneata și-mi dau seama că noi, ăștia mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” au continuat să aibă mari caractere în rândul profesorilor precum: Galan Traian, Țibu Amfilofie, Socaciu Pantelimon, Tiganescu Vasile, Prelipcean Aurel, Bordeianu Amuliu, Boțocan Victor, Moloce Vasile, Viforeanu Erast, Bujdei Vasile, Precop Vasile ș.a. Datorită lor și abnegației liceenilor, școala a obținut rezultate deosebite, continuând tradițiile interbelice ale învățământului de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Radauti. În perioada politehnizării și a învățământului de masă, în Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”, dascălii și elevii se încăpățânau să dezvolte un învățământ elitist, de performanță
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Possibilities of Religious Affirmation, Anchor Press, New York, 1979. O carte deloc eretică, în ciuda titlului înșelător. 12 mai 2003 Guvernatorul Nu-știu-cărei-provincii din Australia și-a prezentat demisia, deoarece a recunoscut un viol petrecut în urmă cu 45 de ani, pe când era licean și se întorcea acasă cu o colegă în mașină. Presa a dezvăluit tot ceea ce s-a întâmplat, iar victima, după ce l-a turnat în fața camerelor de luat vederi, a decis să se sinucidă. Dincolo de logica faptului divers, mă întreb câți
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am cunoscut în Occident. Élie este tot timpul călare pe o bicicletă de curse, mereu grăbit și îmi mărturisește că scopul său în viață este să devină un bun farmacist iarăși, o determinare pe care nu o mai au tinerii liceeni de vârsta sa. Numai că, pentru a se înscrie la mult râvnita facultate de farmacie, trebuie să treacă prin furcile caudine ale examenului de bacalaureat științific iată de ce ia cursuri de fizică cu mine. Vineri după-amiază îmi dă telefon, stresat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]