245,951 matches
-
și vor asigura o cale ce anulează incompatibilitatea dintre abstract și concret prin cedarea reciprocă a specificului. ș...ț Acest fapt se întâmplă într-un mod paradoxal: nu printr-o elevare eterică, ci printr-o pogorâre în straturile primitive ale limbii, nu prin repetate devieri de la sensul imediat, ci prin succesive contrageri ale puterii de iradiere semnificativă. Po(i)etica lui Nichita Stănescu, tinzând să revină la gradul zero al scrierii, se conturează tocmai din refuzul emfazei semnificante: orfemele rețin condiția
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
și Tristan Corbière, Tonegaru era fiu de marinar) posedă valența unei semnificații epocale. Simbolismul marin se dilată pînă la cel al frămîntării stihiale ce exprimă libertatea, atrăgîndu-ne în domeniul său infinit ondulatoriu, purtător al magiei necunoscutului: „A rămas Marea cu limba înghețată pe dig/ cu morunii înăuntru ca într-o vitrină/ iar sufletul meu desfășurat spre larg/ e un bilet de închiriat din hîrtie velină.// Înainte Marea se îndoia la orizont/ ducînd Luna înflorită ca un crin departe/ și batistele țîșnind
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
la Andrei Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui tablou realist al evoluției României în ultimele două secole, în spiritul adevărului istoric și nu al cosmetizărilor mitizante. Întrucît, totuși, primii destinatari ai cărții sînt studenții de limbă germană, autorii au însoțit fiecare text de lămuriri suplimentare: o concisă punere în context a evenimentului istoric care a generat discursul, note amănunțite, o bibliografie minimală și, partea cea mai interesantă, analize stilistico-retorice și ideologice ale textelor, toate într-un
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
că politica a profitat fără reținere, mai bine zis fără rușine, de toate mijloacele retorice ale literaturii, și nu neapărat în scopuri nobile. Și că politicienii sînt mai degrabă oratori în epoca pașoptistă, retori în interbelic și, după 1989, limbuți. Limba de lemn este și ea bine reprezentată, cel puțin de la 1947 încoace, iar morala contextuală este adeseori, din păcate, opusă celei textuale. Antologia Der Politische Diskurs in Rumänien, aide-mémoire, roman istoric și tratat de stilistică, ne privește pe toți. Cît
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
că sunt rezultatul unui calcul pervers de-a îmbrobodi, împrăștiat, pe toată lumea, ele relevă dimensiunea jalnică a politicianului român. Ba vrea protecție socială maximă, ba cere sacrificii, ba e pentru deconspirarea dosarelor Securității, ba e contra, în Adrian Năstase bolborosesc limbile împleticite ale unui ceas blocat la ora dictaturii eșuate. Pentru că oricât de sus se va cățăra în spinarea lui Adrian Sârbu, oricât de puternice sunt emițătoarele TVR-ului, oricât de mulți lingușitori va mobiliza, oricâtă slugărnicie va impune partidului, el
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
corecteze: „ajutați-mă să descopăr greșelile gramaticale pe care le fac membrii acestui forum și să le notăm aici pentru a le corecta și explica” (reflex.ro); se propune cel puțin instituirea unui loc „de descărcat năduful pentru greșelile de limbă” (ib.). Fenomenul mi se pare nou și pozitiv: apărătorii normei intervin fără o autoritate exterioară, dar într-un spațiu al comunicării publice, încercînd - sub protecția unui relativ anonimat al pseudonimului - să menajeze susceptibilitățile și să susțină cu argumente practice importanța
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma rigidă simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi se par ușor forțate chiar și formele
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu în care se instalează aparent haosul, nevoia de diferențiere și ierarhizare se accentuează: „forum-ul ș...ț își propune sa fie unul «de top» (...). Depinde de voi dacă
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
și «igiena» în scris e obligatorie aici” (price.ro). P.S. La comentariul lingvistic de săptămîna trecută - privind sensurile argotic-familiare ale termenului penal - trebuie adăugate informațiile foarte interesante cuprinse în articolul colegei Dana Niculescu, „Interferențe între elemente aparținînd stilului juridic și limba comună” (publicat în volumul Perspective actuale în studiul limbii române, 2002). Exemplele pe care le-am discutat în această rubrică ilustrau mai ales semnificația negativă, depreciativă a cuvîntului; cele găsite de Dana Niculescu, mai ales rezultatele unei anchete lingvistice realizate
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
P.S. La comentariul lingvistic de săptămîna trecută - privind sensurile argotic-familiare ale termenului penal - trebuie adăugate informațiile foarte interesante cuprinse în articolul colegei Dana Niculescu, „Interferențe între elemente aparținînd stilului juridic și limba comună” (publicat în volumul Perspective actuale în studiul limbii române, 2002). Exemplele pe care le-am discutat în această rubrică ilustrau mai ales semnificația negativă, depreciativă a cuvîntului; cele găsite de Dana Niculescu, mai ales rezultatele unei anchete lingvistice realizate de autoare printre tineri, indică o frecvență destul de mare
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
Georgeta Drăghici Revenirea în țară a poetului Ilie Constantin coincide și cu o dorință de întoarcere la scrisul în limba română, după ce, timp de peste două decenii și-a adaptat gîndirea poetică și expresivitatea la alte rigori lingvistice. Interesant e că încercarea de refacere a legăturii cu literatura română seamănă cu felul în care a intrat în literatura franceză în 1983
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
nu?!) a exilului. Existența se însuflețește, peisajele devin mai pitorești, prezența umană e mai vizibilă, dar, din păcate, lumea creată nu mai are mister, își pierde melancolia, ne apare mai puțin interesantă. Se modifică nu atît stilistica frazei sub presiunea limbii franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
Alexandru Niculescu Scriem aceste rînduri sub semnul mirării. Constatăm că, astăzi, cînd în cultura noastră se pune atît de acut problema „decadenței” limbii române literare (de cea vorbită, comună, colocvială, să nu mai discutăm!), cînd apar fel de fel de opinii care denunță, scandalizate, vulgaritatea și incorectitudinile ei - rareori se găsește cineva care să-și îndrepte atenția către Universitate și să ia în
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
găsește cineva care să-și îndrepte atenția către Universitate și să ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei. Deși mulți dintre cei ce scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
mulți dintre cei ce scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de specialitate (D-sa este o
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de specialitate (D-sa este o autoritate în cercetarea limbii noastre actuale) se ocupă de „fapte de limbă, efecte ale unor tendințe în curs” (pp. 11-17), cu o bibliografie impresionantă. Doamna Valeria Guțu Romalo remarcă, în „dinamica” limbii, „deplasări” stilistice către registre „subliterare”, „suburbane” - și le arată în amănunt! Alt
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]