4,823 matches
-
nevoia de a ne analiza propriile sentimente folosindu-ne de resursele pe care limbajul ni le pune la dispoziție. Grație lui putem să ne fixăm atenția asupra vieții noastre conștiente. El reprezintă organul reflexiei. Dar există două eșecuri ale acestei lingvistici subiective, unul datorat unor lipsuri și celălalt, unor excese. Absența analizei introspective produce inteligențe impulsive, necizelate, imprevizibile, În timp ce excesul de analiză, rumegarea sau cumpănirea continuă a ideilor, e paralizant. Echilibrul, În acest caz, dar și În multe altele, este determinat
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cu cine -, ca o reușită sau o carență, atunci când simți nevoia unui interlocutor sau aștepți o vorbă bună din partea cuiva, dar În zadar. Tăcerea În rândul cuplurilor e un fenomen atât de constant, Încât ar merita un Întreg tratat de lingvistică pe care, nu vă ascund, mi-ar plăcea să-l scriu. Sunt multe cupluri care ar dori să vorbească, dar nu știu despre ce. Acest blocaj, cu alte cuvinte, această rezistență pe care inteligența noastră computațională o opune dorințelor noastre
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Bârlad. A reînnodat firul tradiției publicisticii medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lingvistici „Îl coafează”, „Super tare”, „Pe undeva...”, „Între ghilimele...”, „Nu ești cool” sunt oare cuvinte din recuzita feminină? Da, iată că fetele sunt cele care răspândesc expresiile la modă... în special tinerele, mai precis adolescentele, în opinia unui expert în lingvistică de la Universitatea din Toronto... Într-adevăr, plecând de la un studiu început în 2002 și publicat în 2005, Sali Tagliamonte a intervievat aproape 120 de persoane, fete și băieți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani și din diverse medii
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Un tip de organizare neurală ne permite să gândim rațional, logic, dependent de anumite reguli” . Pentru exprimarea unelor particularități ale personalității umane prin inteligență, termenul a fost adjectivat prin anumite trăsături specifice. Astfel, Howard Gardner prezintă șapte categorii: Inteligența verbală/lingvistică, Inteligența logică/matematică, Inteligența vizuală/spațială, Inteligența corporală/kinestezică, Inteligența muzicală/ritmică, Inteligența interpersonală, Inteligența intrapersonală, Inteligența naturalistă. Însă, Danah Zohar și Ian Marshall consideră că toate tipurile de inteligență menționate de Howard Gardiner se reduc la trei: Inteligență intelectuală
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mijloc de a acționa În vederea atingerii cu orice preț a unui scop; uneltire, intrigă, mașinație. Denumirea de „Neuro-Linguistic Programming” („Programare NeuroLingvistică”) provine de la disciplinele care au influențat Începuturile acestui domeniu. Totul a Început ca un studiu al relației dintre neurologie, lingvistică și patternuri (modele) de comportament (denumite „programe”). „Neuro” se referă la sistemul nervos uman și Îndeosebi la modul unic prin care fiecare om Își formează experiența asupra lumii („harta” asupra „teritoriului”) prin cele cinci simțuri - vizual (V), auditiv(A), kinestezic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mâna unei persoane cinice și fără morală, va genera sigur probleme. Pentru a defini esența tehnicii NLP, vom defini termenii conceptuali ai denumirii și anume: Programare Cum ordonam acțiunile noastre pentru a ne atinge scopurile; Neuro Mintea și cum gândim; Lingvistică Cum utilizăm limbajul și cum ne afectează acesta. NLP este o știință a comportamentului uman cu următoarele aspecte: 1. ca epistemologie ea deține un sistem de cunoștințe și valori; 2. ca metodologie oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
totul sub pălăria integrativă a semnului și sistemelor de semne (de la circ la bucătărie, de la publicitate la teoria narativității, de la studiul plantelor la cel al muzicii), semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în care interferează antropologia, sociologia, psihologia socială, filosofia, lingvistica și disciplinele comunicării. Ea vizează domenii și aplicații din cele mai diverse, subsumabile mitologiei baroce a lui Circe și Proteu sau in-ventarelor prevertiene: de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate (Roland Barthes și sistemul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
in-ventarelor prevertiene: de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate (Roland Barthes și sistemul modei) sau a spațiului citadin (același Roland Barthes în Sémiologie et urbanisme) și enumerarea poate continua ad libitum. Acuzată ca și lingvistica de colonialism, semiotica încearcă să-și redefinească obiectul și metodele, traversînd un spațiu de polemici și controverse, o aventură pentru a cita un titlu emblematic aparținînd unui corifeu al semioticii contemporane, Roland Barthes, aventură in progress ce contribuie la configurarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure etc.). Într-o epocă de pluralizare, de relativizare și deconstrucție, limbajul natural trebuie menținut ca sistem de referință universal pentru semantizarea experienței umane, pentru proiectele sociale cele mai îndrăznețe. Pozitivismul și intuiționismul au ignorat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure și Școala franceză are în vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor școli și nu doar o singură direcție (semiologia franceză
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor școli și nu doar o singură direcție (semiologia franceză în speță). Definiția cea mai cunoscută și în care se recunosc majoritatea cercetătorilor este cea elaborată de Ferdinand de Saussure în Cursul de lingvistică generală (1916), deci avînd ca model general (patron général) știința limbii: "Limba este un sistem de semne ce exprimă idei, comparabilă cu scrierea, alfabetul surdo-muților, riturile simbolice, formele de politețe, semnalele militare etc. Ea este însă cel mai important din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vom numi semiologie (de la gr. semeion = semn). Ea ne-ar învăța în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este decît o parte a acestei științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este decît o parte a acestei științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i), nu lipsește nici orientarea "filosofică" (infra ii): i) "Dacă istoria structuralismului este deja lungă, concluzia pe care o tragem de aici nu este că ar fi vorba de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964: 214). ii) "Structuralismul este un ansamblu original de reflecții teoretice asupra culturalului și socialului" (Dan Sperber, 1968: 195). Dacă în sens restrîns structuralismul se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în sens larg el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice subordonate "pertinenței semantice și inspirate de modelul lingvistic" (R.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în care mesajul este regăsit în cod, fiind degajat printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele de limbaj în contextul interacțiunii. Structuralismul american cunoscut și sub numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-o abordare sistemică a limbii, bazată pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clasificare, distribu-ționalismul a fost numit mai tîrziu structuralism taxinomic. În Europa, structuralismul va fi reprezentat în ordine cronologică de Cercul lingvistic de la Praga, fondat în 1926 de Roman Jakobson, Nicolai Troubetzkoy inter alii, care a avut o influență considerabilă asupra lingvisticii moderne prin opera de pionierat a lui Troubetzkoy (Principes de phonologie, Klincksieck, 1949), ca și prin tezele generale ale grupului: i) limba este un sistem funcțional care poate fi cunoscut prin analiza sincronică a faptelor de limbă actuale; ii) printre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în Imperiul semnelor un "text de Alain Robbe-Grillet" pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis revoluționarea modului de abordare a poeziei și narațiunii în primul rînd (celebra analiză "spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a sonetului baudelairian
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]