8,846 matches
-
în evaluarea acestor conexiuni este necesară în vederea realizării unei diagnoze obiective a stării reale a sistemului, la un moment dat.<footnote Chiriță N., Scarlat E., Cibernetica sistemelor economice, Editura ASE, București, 2003. footnote> Conexiunile sistemelor permit evidențierea tipului de interconectare (liniară, neliniară, ierarhică, deterministă, nedeterministă), a intervalului în care se realizează conexiunile, a modului de coordonare și subordonare a subsistemelor, a tipului de legături și a gradului de flexibilitate. Astfel, vom putea identifica conexiuni discrete sau continue, logice sau fizice. Pentru
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ASE, București, 1994. footnote> În cazul multicriterial, fiecărei variante i se atașează un vector al consecințelor adoptării ei din punct de vedere multicriterial. Deoarece consecințele sunt exprimate în diferite unități de măsură, este utilă normalizarea acestora prin metode de transformare liniară, interpolări etc. Ceea ce se obține are calitatea de a fi o reprezentare adimensională a consecințelor sub forma unui vector de scor care permite ordonarea variantelor pe fiecare criteriu în parte. Matricei scorurilor i se poate aplica o metodă decizională dintr-
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
viitorului, mult dezvoltată în ultimii 40-50 de ani și care, prin simplificări, recurge la următoarele categorii de metode <footnote Gâf-Deac, I. (1997), op. cit., p. 93. footnote> : intuitive (brainstorming, Delphi); explorative (cercetare propriuzisă); proiective (arbori de relevanță, procedee de optimizare); prognozare liniară și dinamică, metode decizionale, analize costbeneficiu, analize cost-ecoeficiență; metode recursive (simulare). Jocul scenariilor, în realitate o simulare a raportului dintre certitudinile și incertitudinile mediului în care este proiectat obiectivul strategic, nu este important numai pentru alegerea acelui scenariu care reprezintă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în situații de criză educațională 205 7.1. Stiluri de intervenție ale cadrului didactic în situații de criză educațională 205 7.2. Strategii de intervenție ale cadrului didactic în situații de criză educațională 207 7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” 212 7.2.2. Intervenția în cazul abaterilor comportamentale grave 224 7.2.3. Strategii de negociere în clasa de elevi 227 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsa 232 Bibliografie 237 Concluzii 241 1. Caracterizare generală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întrucât, dincolo de acest prag, se impune alegerea între două modele: a. modelul univectorial: informația e introdusă printr-o sursă unică, sub forma unei instrucțiuni și e destinată producerii de influență, al cărei efect e corelat în feed-back pe aceeași cale liniară cu sursa; b. modelul deliberativ: informația e introdusă printr-o sursă unică, sub forma unei interogații difuzate în tot grupul, cu scopul de a suscita o dezbatere care să ducă la o decizie. În primul caz, cuplarea informației vehiculate prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamenteză intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5. Terapia ocupațională sporește dinamica clasei cu precădere la nivel fizic, cultivând mișcarea ca formă supremă de tratament și intervenție în situații de abatere liniare, dar și grave. 6. Strategia de susținere morală pune pe prim plan funcția moralizatoare a discuției directe, asociind reușita școlară a elevului cu reușita sa socială. Toate cele șase tehnici anterior menționate au cadre operaționale specifice în funcție de caracteristicile situației de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasă, chiar în timpul orelor. Un caz specific al situațiilor educaționale îl reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de criză”). Toate cele șase componenete ale câmpului psihopedagogic se transformă în forțe de câmp liniare, cu o acțiune constantă puternică asupra PB. Obs.: ideea câmpului psihopedagogic ne-a fost sugerată de „teoria câmpului”, aparținătoare lui Kurt Lewin, unde câmpul este definit ca un spațiu de viață în interiorul căruia se confruntă forțe diverse. Aceste forțe, din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poate fi identificat un management defectuos al clasei de elevi, climatul din interiorul acesteia se degradează, se devalorizează, se compromite, se alterează și, într-un final, decade. Apar astfel disfuncții care generează, fără doar și poate, situații de criză managerială: liniare (abateri punctuale), dar și mai grave (soldate cu efecte la nivelul integrității personalității elevilor). Cercetările au arătat că un bun climat într-o sală de clasă, ca urmare a unui management adecvat, determină elevii la comportamente deschise, lipsite de teamă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
supuse unor condiții de flexibilitate și de relativitate evidente. La nivel de sfat, de recomandare însă, elementele anterior prezentate și luate în seamă pot deveni condiții favorizante ale succesului în gestionarea situațiilor de criză. 7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” tc "7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” " Decizia care stă la baza actului de intervenție sau de nonintervenție este una nu lipsită de dificultate. Ceea ce este foarte normal de menționat a fost deja făcut în subcapitolul referitor la decizie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
evidente. La nivel de sfat, de recomandare însă, elementele anterior prezentate și luate în seamă pot deveni condiții favorizante ale succesului în gestionarea situațiilor de criză. 7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” tc "7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” " Decizia care stă la baza actului de intervenție sau de nonintervenție este una nu lipsită de dificultate. Ceea ce este foarte normal de menționat a fost deja făcut în subcapitolul referitor la decizie, cu referire directă la decizie și la factorii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
parcursul preconizat. Abaterea comportamentală reprezintă deci această deviere a unui elev de la normele comportamentale stabilite în clasă, deviere soldată cu efecte în planul adaptării și integrării social-școlare a elevului respectiv. În funcție de criteriile amintite în paragrafele preliminare ale acestui subcapitol, abaterile liniare (cele mai simple ca anvergură și consecințe în planul dezvoltării personalității) îmbracă frecvent și forma alergiei școlare (elevii care nu suportă școala) datorită unor cauze manageriale clare: - profesori inapți, neimplicați și care nu respectă particularitățile de vârstă; - profesori care nu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamentează intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5. Terapia ocupațională sporește dinamica clasei cu precădere la nivel fizic, cultivând mișcarea ca formă supremă de tratament și intervenție în situații de abatere liniare, dar și grave. 6. Strategia de susținere morală pune pe prim plan funcția moralizatoare a discuției directe asociind reușita școlară a elevului cu reușita sa socială. 2.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasă Acțiunea de influență educațională desfășurată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a rezistat la schimbare În ciuda ineficienței sociale. În aceste cazuri intrarea În criză și falimentul stau mărturie pentru felul În care costurile agenției nu au funcționat ca barometru al eficienței configurației instituționale interne și nu au dus la schimbări incrementale, liniare. O serie de factori sociali și politici mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de tensiuni În cadrul relației agent - principal; acestea au generat o adevărată explozie În cadrul sectorului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care legăturile partenerilor din rețea devin redundante (Burt, 1992). Granovetter (1973) diferențiază Între legături slabe și legături tari; distincția Între aceste tipuri de legături echivalează cu gradul de implicare În relație al actorilor: astfel, „tăria” legăturii interpersonale este o combinație liniară a timpului, intensității emoționale și reciprocității implicate În relație. Relația de prietenie presupune o legătură „tare”, În timp ce o cunoștință (acquaintance) este o legătură „slabă”. O legătură slabă este bazată pe reciprocitate, dar presupune un grad de implicare mai scăzut; ea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în sinteza de proteine (International Human Genome Sequencing Consortium, 2004). Dar există încă segmente a căror secvențiere este imperfectă, aproximativ 341 de gap-uri, a căror cunoaștere ar putea duce le revizuirea acestor cifre (Bentley, 2004). Gena reprezintă un ansamblu liniar de secvențe de ADN transcrise într-o moleculă de ARN mesager, care realizează împreună cu secvențele de control adiacente ambelor capete o unitate structurală sau funcțională. Fiecare genă ocupă un locus specific la nivel cromozomial. Genele aflate la nivelul acelorași loci
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
condiției sale și de aceea viziunea lui din cuprinsul acestui spațiu fu alterată, circumstanță ce poate să explice parțial purtarea lui ulterioară. Pe la vremea prânzului, Indolenta chemă la masă pe Ioanide, foarte absorbit în planșele lui, pierdut în meditațiile sale liniare. Când ridica planurile unei construcții devenea absent din lume și mai ales mut. Muțenia zâmbitoare și evazivă era nota lui particulară și, dacă vreți, patologică, pe care madam Ioanide i-o cunoștea și menaja. Nu însă și Indolenta. Așadar, fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
caracterului și consecințelor de lungă durată ale anarhiei, se poate ca, de fapt, aceste două perspective să fie mai apropiate sub aspectul conceptualizării alcătuirii și dinamicii sistemului decât neorealismul și instituționalismul. Pe baza acestui argument se pune în cauză înțelegerea "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit ca reprezentând un punct de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism. În schimb, aici se propune o înțelegere "triunghiulară" a relației dintre aceste trei modele, în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
teoriile conceptualizează alcătuirea sistemului internațional, pentru a identifica logica adoptată, de tip raționalist sau reflectivist. În a patra secțiune abordăm relația dintre cele trei modele și posibilitatea de realizare a unei sinteze generale între intuițiile lor. Această secțiune prezintă perspectivele liniară și triunghiulară ale dezbaterilor dintre teoriile sistemice, și discută implicațiile acestor preocupări teoretice pentru structura programelor de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Apoi, concluziile rezumă argumentele teoretice discutate și implicațiile lor pentru studiul relațiilor internaționale în perioada post-Război Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Reproductiv Liberalism Structura culturală Reflexiv Transformativ Către o sinteză generală După ce am analizat cele trei modele, putem aborda relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism, precum și perspectivele unei sinteze generale între intuițiile lor. Discuția este organizată în jurul unei comparații între conceptualizarea "liniară" și cea "triunghiulară" a relației dintre cele trei teorii. Fiecare dintre aceste conceptualizări sugerează posibilitatea unei sinteze generale. Totuși, ele se deosebesc sub aspectul condițiilor de realizare a acestei sinteze. La rândul său, acest fapt are implicații importante pentru conținutul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai sus specifică în mod clar că instituționalismul încorporează cele mai convingătoare elemente ale perspectivei neorealiste și ale celei liberale. Modelând cooperarea pe baza premiselor raționaliste, Keohane caută o cale de mijloc instituționalistă. O astfel de analiză presupune o conceptualizare "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism. Se consideră că instituționalismul reprezintă punctul de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism, așa cum apare în Figura 2.1. NR I L Raționalism Reflectivism Figura 2.1 Modelul liniar Opiniile lui
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o conceptualizare "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism. Se consideră că instituționalismul reprezintă punctul de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism, așa cum apare în Figura 2.1. NR I L Raționalism Reflectivism Figura 2.1 Modelul liniar Opiniile lui Keohane despre relația dintre școlile de gândire au dus direct la afirmațiile lui privind cercetarea viitoare din cadrul disciplinei. Autorul sugerează că cercetările viitoare trebuie să încerce o rafinare a modelelor raționaliste. Dezbaterile teoretice trebuie să se concentreze asupra
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înțeles ca prezumând raționalitatea actorilor. Din această perspectivă, neorealismul adoptă o logică reflexivă și este mai apropiat de liberalism decât de cadrul alegerii raționale avansat de instituționalism. În loc să ne imaginăm relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism în termenii unei axe liniare, putem conceptualiza relația printr-un triunghi. Într-o astfel de conceptualizare, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuiesc partea raționalistă a triunghiului pentru că devotamentul neorealismului față de un model pozițional al structurii faforizează o interpretare raționalistă. Prin contrast, dezbaterile dintre neorealiști și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în care proprietățile emergente ale sistemului se modifică, cu consecința apariției unei schimbări majore a tiparelor de poziționare din sistem. Efectele asupra sistemului prevăzute de modelul liberal sunt, prin urmare, diferite de cele identificate de neorealism. Modelul neorealist prevede efecte liniare, în care retroacțiunea negativă promovează reproducerea homeostatică. Prin contrast, efectele asupra sistemului în modelul liberal sunt non-liniare pentru că există "o disproporție între magnitudinea cauzei și efecte, care va depinde de sistemul în ansamblu" (Jervis, 1997, p. 146). După punctul critic
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit natura relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, iar astfel să fi subestimat posibilitățile de realizare a unei sinteze generale între intuițiile lor. Keohane a propus o conceptualizare liniară a relației dintre cele trei școli. Înțelese astfel, încercările de rafinare a modelelor raționaliste reprezintă cea mai fructuoasă cale de progres pentru disciplină. Programul de cercetare rezultat se concentrează pe o serie relativ limitată de chestiuni teoretice, și mai mult
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]