2,579 matches
-
pentru ce? Era plină de o energie cu care nu avea ce face. Se întreba ce fac oamenii? Merg la sală, presupuse ea, dând ochii peste cap (și dorindu-și să fi fost cineva acolo să o vadă făcând asta). Lisa se mândrea că nu se duce niciodată la sală, mai ales în Dublin. Era foarte demodată toată alergătura aceea și trasul inutil de fiare. Industria de fitness din Irlanda era atât de înapoiată, încât acolo încă se credea că mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
duce niciodată la sală, mai ales în Dublin. Era foarte demodată toată alergătura aceea și trasul inutil de fiare. Industria de fitness din Irlanda era atât de înapoiată, încât acolo încă se credea că mișcarea era o idee nobilă. Nu, Lisa era interesată de modalitățile ceva mai puțin violente și ceva mai la modă de a-și modela trupul. Pilates, power-yoga, isometrie. Preferabil cu un doctor care lucrase și cu Elizabeth Hurley sau Jemina Khan. Problema cu Pilates era că, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
important să își amintească asta în aceste momente turbulente. Recunoscu că uitase în ultima vreme - duminica trecută, spre exemplu, zi pe care și-o petrecuse izolată și disperată. Într-un final, magazinul cu jaluzele și-a deschis ușile, dar atunci Lisa simțea că nu mai avea rost să se deranjeze. Nici unul dintre magazinele de decorațiuni interioare nu putea face față cererii pentru un proiect atât de amplu. I-au recomandat să încerce la un magazin universal. Și, deși Lisa nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dar atunci Lisa simțea că nu mai avea rost să se deranjeze. Nici unul dintre magazinele de decorațiuni interioare nu putea face față cererii pentru un proiect atât de amplu. I-au recomandat să încerce la un magazin universal. Și, deși Lisa nu era genul de fată care să viziteze un magazin universal, s-a decis că nu avea de ales. La etajul patru, în departamentul de draperii, a oprit un băiat grăbit care alerga dintr-o parte în alta cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
trebuie, o liniști, sigur pe el. Dar când i-a spus ce dimensiuni dorea și ce fel de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci lățime? —Exact, aprobă Lisa. —Dar, domnișoară, protestă, va costa o avere. Nici o problemă, spuse Lisa. Dar ai idee cât va costa? —Spune-mi. După o serie de calcule rapide pe o bucată de hârtie de ambalaj, băiatul dădu din cap nervos. —Cât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ce dimensiuni dorea și ce fel de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci lățime? —Exact, aprobă Lisa. —Dar, domnișoară, protestă, va costa o avere. Nici o problemă, spuse Lisa. Dar ai idee cât va costa? —Spune-mi. După o serie de calcule rapide pe o bucată de hârtie de ambalaj, băiatul dădu din cap nervos. —Cât de mult? Dar el nu îi spunea. Oricât ar fi fost, el decisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
le vreau pe astea! Vreau unele din lemn și te asigur că mi le pot permite! Îmi cer scuze, spuse bărbatul umil. Nu voiam să crezi că te păcălesc să dai tot bănetul ăla. Dar dacă zici că îți permiți... Lisa oftă disperată. Ce țară imbecilă. Am făcut economii, încercă ea să îl liniștească. Te asigur că e în regulă. —Ai făcut economii? izbucni el dintr-odată. E, atunci altfel stă treaba. În timp ce îi dădea detaliile, nervii ei începură să scadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lui. Îmi pierd mințile, se gândi ea dintr-odată. E clar, o iau razna. Sunt impresionată de vânzători de perdele care nu vor să îmi vândă ceea ce vreau. Abia se făcuse ora șase când ajunse acasă. Căutând în disperare activități, Lisa și-a sunat mama și i-a dat noul ei număr. Deși se întreba de ce a făcut efortul, pentru că mama ei nu o suna niciodată. Era prea îngrijorată de nota telefonică. Chiar dacă se întâmpla vreun dezastru, chiar dacă murea tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ei nu o suna niciodată. Era prea îngrijorată de nota telefonică. Chiar dacă se întâmpla vreun dezastru, chiar dacă murea tatăl ei, mama ei tot ar fi așteptat să o sune Lisa. După întrebările obișnuite despre sănătatea fiecăreia, Pauline i-a dat Lisei niște vești bune. —Tatăl tău spune că nunta aia ciudată a ta oricum probabil nu e valabilă aici și că nici nu trebuie să divorțezi. Cuvântul „divorț“ o lovi pe Lisa cu o forță imensă. Era un cuvânt atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
întrebările obișnuite despre sănătatea fiecăreia, Pauline i-a dat Lisei niște vești bune. —Tatăl tău spune că nunta aia ciudată a ta oricum probabil nu e valabilă aici și că nici nu trebuie să divorțezi. Cuvântul „divorț“ o lovi pe Lisa cu o forță imensă. Era un cuvânt atât de greu și de categoric. Și-a revenit rapid, pentru a-i spune mamei sale: — Păi, aici greșești. Pauline înghiți în sec la auzul cuvintelor care o dezaprobau. Bineînțeles că greșea. Mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un cuvânt atât de greu și de categoric. Și-a revenit rapid, pentru a-i spune mamei sale: — Păi, aici greșești. Pauline înghiți în sec la auzul cuvintelor care o dezaprobau. Bineînțeles că greșea. Mereu greșea când venea vorba de Lisa. —Oliver a înregistrat căsătoria când ne-am întors. —Păi, asta e, atunci. —Da, asta e. În tăcerea ce a urmat, Lisa și-a amintit dimineața de vineri în care ea și Oliver, stând în pat, au decis că sunt doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Pauline înghiți în sec la auzul cuvintelor care o dezaprobau. Bineînțeles că greșea. Mereu greșea când venea vorba de Lisa. —Oliver a înregistrat căsătoria când ne-am întors. —Păi, asta e, atunci. —Da, asta e. În tăcerea ce a urmat, Lisa și-a amintit dimineața de vineri în care ea și Oliver, stând în pat, au decis că sunt doi londonezi tineri și extravaganți și au hotărât să zboare la Las Vegas pentru un weekend și să se căsătorească. Nu o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
au decis că sunt doi londonezi tineri și extravaganți și au hotărât să zboare la Las Vegas pentru un weekend și să se căsătorească. Nu o să prindem locuri în avion, râsese Oliver, destul de depășit de idee. — Bineînțeles că vom găsi. Lisa avea încrederea cuiva care obține mereu ceea ce își dorește. Și bineînțeles că au găsit - acelea erau zilele în care pământul încă se învârtea pentru ea. Chiar în acea seară, excitați de gândul la ceea ce urmau să facă, au zburat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acea seară, excitați de gândul la ceea ce urmau să facă, au zburat la Vegas. Unde, amețiți de zbor și de cerul ciudat de deasupra deșertului, și-au dat seama cât de ușor e să te căsătorești. —Să o facem? chicoti Lisa, pe punctul de a ceda nervos. De asta suntem aici. Știu, dar... e destul de extrem gestul, nu crezi? Ochii exasperați ai lui Oliver se fixară în ai ei. Lisa cunoștea privirea aceea. Cu Oliver nu începeai ceva, dacă nu intenționai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cât de ușor e să te căsătorești. —Să o facem? chicoti Lisa, pe punctul de a ceda nervos. De asta suntem aici. Știu, dar... e destul de extrem gestul, nu crezi? Ochii exasperați ai lui Oliver se fixară în ai ei. Lisa cunoștea privirea aceea. Cu Oliver nu începeai ceva, dacă nu intenționai să și termini. Haide, atunci. Fericirea și frica făceau ca râsul ei să pară ascuțit. Au intrat într-o catedrală care avea program non-stop, unde jurămintele lor au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să pară ascuțit. Au intrat într-o catedrală care avea program non-stop, unde jurămintele lor au fost ascultate de un epigon al lui Elvis Presley și de un angajat Starbucks. Mireasa era îmbrăcată în negru. — Poți săruta mireaaaasaaaaasa. Suntem căsătoriți. Lisa era drogată, în timp ce ei se grăbeau să iasă pentru a face loc următorului cuplu. —E ireal. — Te iubesc, baby, spuse Oliver. —Și eu te iubesc. Și chiar îl iubea. Dar cel mai mult își dorea să se întoarcă, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pentru ca ea să poată răspunde plictisită: „Păi, am zburat la Vegas și m-am căsătorit!“. Ar trebui să îți iei un avocat bun, atunci, o readuse vocea lui Pauline în prezent. Să ai grijă că primești ceea ce meriți. Bineînțeles, spuse Lisa nervoasă. De fapt, nu știa deloc la ce îi dă dreptul un divorț. Pentru o persoană atât de pragmatică și de dinamică cum era ea, se mișcase foarte încet să încheie căsnicia. Poate că mama ei avea dreptate și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a alergat către ușă. Un băiat micuț, îmbrăcat într-un tricou cu Manchester United și cu o frizură elaborată, pe jumătate ras în cap și cu chică, stătea în dreptul ușii ei. Toți băieții de pe stradă aveau frizuri similare. —CE FACI, Lisa? întrebă el, cu o voce uimitor de puternică și sprijinindu-se încrezător de tocul ușii. Cum merge? Ieși să te joci? Să mă joc? Avem nevoie de arbitru. Ceilalți copii făceau galerie din spatele lui. — Da, Lisa, se rugau ei. Ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
frizuri similare. —CE FACI, Lisa? întrebă el, cu o voce uimitor de puternică și sprijinindu-se încrezător de tocul ușii. Cum merge? Ieși să te joci? Să mă joc? Avem nevoie de arbitru. Ceilalți copii făceau galerie din spatele lui. — Da, Lisa, se rugau ei. Ieși. Știa că este o idee absurdă, dar nu putea să nu se simtă flatată. Era frumos să te simți dorită. Încercând să ignore amintirile unor vremuri când, cu ocazia vacanței bancare, se urcase în elicopter și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
poate că putea să îl ajute pe Ted în cariera lui de comic. Dezamăgită, se uită la el și îl întrebă: Și, ce ai mai făcut în ultima vreme? Dintr-odată, și-a amintit că acesta era omul despre care Lisa spusese că va deveni „galactic“ și în acel moment lipsa ei de respect pentru el dispăru. Cu câteva secunde înainte, era pregătită să îl pună la curent cu toate momentele penibile din viața ei, dar, dintr-odată, creierul ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
trebuie să fac comedie. Și tu ce faci? Hopa. —Eu lucrez la o revistă pentru femei. —Cum se numește? — Păi... Colleen. —Colleen? întrebă el, schimbându-și expresia feței. Se tot roagă de mine să scriu un articol permanent. O tipă, Lisa. —Edwards. Lisa Edwards. E șefa mea, recunoscu Ashling, simțindu-se vinovată, deși nu avea de ce. Fața lui deveni suspicioasă, dură și rece. —De asta ai ieșit cu mine? Ca să mă convingi să scriu pentru revistă? — Nu! Deloc! spuse ea, terorizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fac comedie. Și tu ce faci? Hopa. —Eu lucrez la o revistă pentru femei. —Cum se numește? — Păi... Colleen. —Colleen? întrebă el, schimbându-și expresia feței. Se tot roagă de mine să scriu un articol permanent. O tipă, Lisa. —Edwards. Lisa Edwards. E șefa mea, recunoscu Ashling, simțindu-se vinovată, deși nu avea de ce. Fața lui deveni suspicioasă, dură și rece. —De asta ai ieșit cu mine? Ca să mă convingi să scriu pentru revistă? — Nu! Deloc! spuse ea, terorizată de ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nefolositoare era. Își pusese toate speranțele într-un job, dar se părea că lumea muncii era un loc prea rapid, la care ea nu mai avea capacitatea de a se adapta. Acum ce mai putea face? 34tc "34" Marți dimineață, Lisa se plimba și tremura în fața Randolph Media, disperată să intre. Nu va mai îndura niciodată o săptămână precum cea care tocmai trecuse. În ziua de luni din vacanța bancară se plictisise atât de rău, încât se dusese la film singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vreme erau copii... Îl privea pe Bill - portarul - în timp ce acesta își agita cheile în spatele ușilor de sticlă pentru a o lăsa să intre. Era numai vina lui, puturosul bătrân. Dacă ar fi lăsat-o să vină la muncă în weekend, Lisa nu și-ar fi dat seama niciodată cât de goală este viața ei. —Iisuse, ce matinală ești, spuse Bill, speriat. A fost bine în weekend? întrebă Lisa acid. —Aleluia, chiar a fost, spuse Bill expansiv, după care se lansă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
puturosul bătrân. Dacă ar fi lăsat-o să vină la muncă în weekend, Lisa nu și-ar fi dat seama niciodată cât de goală este viața ei. —Iisuse, ce matinală ești, spuse Bill, speriat. A fost bine în weekend? întrebă Lisa acid. —Aleluia, chiar a fost, spuse Bill expansiv, după care se lansă într-o povestire despre cum fusese vizitat de nepoți, despre cum vizitase el nepoți... Pentru că la mine nu a fost, îl întrerupse Lisa. Îmi pare rău să aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]