8,558 matches
-
povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cuvinte din livezi, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVINTE DIN LIVEZI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367438_a_368767]
-
și desene pentru copii. Este o carte scrisă dintr-o suflare pentru toți îngerașii lumii. Rămânem tot în lumea copilăriei și descoperim, pe lângă animăluțe și povești și poezii despre natură, anotimpuri, solstiții, despre tradiții și obiceiuri “În opiană”, “Toamna în livadă”, “La pescuit!,. “Zi de vară” și multe altele, sunt poezii-mesaj, fiecare vers îți arată parcă drumul, te învață să fii vessel, optimist, să “ asculți” natura, să “vorbești” cu pomii, cu apa, cu luna...O carte ce merită citită. Angela Baciu
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ]NSORITUL APRIL Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E primăvară, prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea-și cerne, Rândunelele se-ngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară Și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde. Și prin satul trezit, încă te-nfioară Un
]NSORITUL APRIL de GEORGE PENA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367523_a_368852]
-
puțin în Armenia. Erau sate de oameni harnici, pricepuți cultivatori de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și încă alte bunătăți ale pământului. În această țară de legendă - parcă separată de Creatorul lumii în două tabere de locuitori atât de diferiți în preocupări
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
patima din noi mă vrea ales ca să încep al dragostei cules. Cine ți-a dat aceste dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine plin de vrajă sunt mereu când umblu prin livadă-ți teleleu și cred că eu sunt tu și tu ești eu. Acestui drag și pătimaș frământ ce poate n-are seamăn pe pământ încep atunci din inimă să-i cânt. Și cântecu-mi înalță către cer privighetori ce-n zarea
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec mirată uneori Prin grădina tinereții, Unde vin ades poeții Și beau apă din cuvânt... Trec prin viață îmbujorată, Chiar dacă am fost prădată De boboci și floarea toată A livezii de pământ... Trec de mine ca prin sită Și nimic nu mă irită... Când o lacrimă pitită Stă rănită într-un gând... Trec de valuri zbuciumate Ce-s în spume îmbrăcate, Cu o luntre de blândețe, Vieții să-i mai
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca sub un clopot
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Toate Articolele Autorului TRECE TIMPUL Alaltăieri, eram ieduță... săream să rup câte-o crenguță cu flori albe de salcâm, apoi m-ascundeam în fân. Ieri, am fost o veveriță mândra de a mea codiță, ronțăiam alune verzi și alergam prin livezi. Astăzi sânt o pisicuță grațioasă și drăguță; languroasă mă dezmierd, între perne, acum, mă pierd. Mâine - o vulpe șireată, voi da iama în poiată să umplu un coș cu ouă, că peste o zi, pui de aur vor ieși. Poimâine
TRECE TIMPUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367086_a_368415]
-
și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și vii, În mijlocul unei mari împărății Cu amintiri ce-n tâmple se zbat mereu. Dintre orizonturile viorii, Dumnezeu m-a adunat cu mare greu, De parcă aș fi fost prețios minereu Al unui Vasile și-al unei Mării. Acum degeaba-i
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
planete ți-aș întinde-o punte, Distanța dintre inimi s-o înfrunte. În mijlocul mării ți-aș ridica un turn, Lauri verzi ți-aș așeza pe frunte, Iar, la degete, inelele lui Saturn. COMPENSAȚIE Când m-am născut pe dealul dintre livezi, M-am trezit pe genunchii lui Dumnezeu, Norocul de pe lume era al meu; Am martori și nenumărate dovezi. Alergam în lung și-n lat prin Empireu Și mă scăldam în azurul din amiezi, Că nu-ți venea nicicum ochilor să
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Suntem numai cu Christos sau fără El. Cardinalul era cu Christos.” Un alt articol care merită menționat este cel dedicat memoriei lui Traian Dorz, cel care a fost conducătorul mișcării Oastea Domnului din România. Traian Dorz, fiu de țăran din Livada Beiușului, a demonstrat de-a lungul vieții o consacrare de excepție, manifestată prin scrierea „a mii de proverbe versificate, a mii de poeme, unele intrate pentru totdeauna în muzica sufletului nostru, prin cântările Oastei Domnului...” Astfel, Traian Dorz a fost
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
Sărbătorile și datinile române vechi, de A. M. Marienescu. La 14 martie 1950 manuscrisele lui Atanasie Marian Marienescu erau donate Bibliotecii Mitropoliei din Sibiu de către colonelul Dumitru Stinghe, manuscrise primite de acesta din partea soacrei sale, fiica dr. Atanasie Marienescu din str. Livezii, nr. 22, (Tipografilor de azi), casa în care a locuit Marienescu. (Delia, fiica dr. A. M. Marienescu, unul din cei doi copii ai familiei Marienescu, a fost căsătorită cu dr. Lazăr Popovici, medic la Viena, iar după 1919 mutat la Sibiu
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
referință. Dorința de deschidere, de găsire a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speranță, se leagă de acest simbol. Pentru Lăură, casa este în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei se întindea livadă de meri, cativa cireși și nuci. Când venea primăvară și timpul se încălzea, crengile curgeau în văzduh și nășteau muguri... Vară, de câte ori priveam livadă, mi se părea că fructele ard pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei se întindea livadă de meri, cativa cireși și nuci. Când venea primăvară și timpul se încălzea, crengile curgeau în văzduh și nășteau muguri... Vară, de câte ori priveam livadă, mi se părea că fructele ard pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat, le dădea acea strălucire a focului. Acolo, în acel răi, bunicul îmi legase un leagăn...” Acest răi nu durează, pentru că istoria se dovedește a
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
întrupare, Bine-i de însămânțare. Gătită-n flori de mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
schimbător, Că-n iarna rece, îi e amar sărutul, Iar primăvara, e dulce și îmbietor. De ce visez că toamna e a mea Și voi păstra frunzele verzi, Nici lacrima, nici ruga mea n-o vrea Și trece fără milă prin livezi. Visez că îmi deschizi fereastra-n zori, Că dalba primăvară iarăși a sosit, Că ochii mi-i săruți de mii de ori Și că nisipul din clepsidră, s-a oprit. Referință Bibliografică: De ce visez.. / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DE CE VISEZ.. de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368740_a_370069]
-
pornise la drum. Atunci s-a necăjit mult, a plâns, și de rușine nu s-a mai dus la peștera deasupra căreia se oprise Steaua, căci nu mai avea ce să-i ofere Sfântului Copilaș. S-a ascuns într-o livadă de măslini din apropierea Bethleemului, și s-a așezat pe pământ, rezemându-se cu spatele de unul dintre măslini. Stând așa și plângând, l-a învăluit somnul, căci era foarte ostenit de drum. În somn a visat însă că Noul Născut
AL PATRULEA MAG de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368765_a_370094]
-
cu spatele de unul dintre măslini. Stând așa și plângând, l-a învăluit somnul, căci era foarte ostenit de drum. În somn a visat însă că Noul Născut crescuse mare, că a venit la locul unde se afla el, în livadă, și i-a spus cu voce blândă: „Dragul Meu, nu fii săpărat. Gaspar, Melchior și Baltazar Mi-au adus, fiecare, câte un dar frumos, și le-am primit pe toate trei cu drag. Tu însă Mi-ai oferit, pe rând
AL PATRULEA MAG de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368765_a_370094]
-
el color del pecat entre els teus llavis que mussitaven l'engany. Ja no sóc Adam, sinó tan sols un record vagant pels jardins del Paradís. P.S.: Nu mai sunt Adam! De ce mi-e dor de pasul cândva Rătăcit prin livezile Paradisului? De ce simt gustul mărului pătat De gânduri plimbate-n întuneric, Mușcat sub privirile îngerilor Parcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a nascut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
puneam nume florilor Și coloram zborul umbrelor? Îți regăsesc mirarea în fiecare măr Ce-l primesc de la vânzătorii de iluzii. Așa s-a nascut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce am uitat de pasul cândva Rătăcit prin livezile Paradisului? Când ne vom mai scalda trupurile În ploile verii sub flori de cireș? Și acum, când îți scriu, încă mai culeg Fărâme de regret și canturi de iertare. P.S.: Vreau să uit mirosul tău de mere... Și cum am
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
încă mai culeg Fărâme de regret și canturi de iertare. P.S.: Vreau să uit mirosul tău de mere... Și cum am născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. Nu mai sunt Adam, Ci doar o amintire Rătăcita prin livezile Paradisului. Gabriel Dragnea 30 octombrie 2012 Referință Bibliografica: „P.S.: Nu mai sunt Adam!” de Gabriel Dragnea în traducerea poetului spaniol Pere Besso / Gabriel Dragnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie pentru copii Șiruri, șiruri trec cocorii Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele Ziua, pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
s-a înfipt în siringă intoxicând cu sânge plasticul imaculat, apoi cerul a început să lingă cu-o vată de nor punctul cu sânge pătat. Ziua cu mânecile dimineții suflecate plângea cu toate clipele-ntre dinți, era veselie între merele livezilor încărcate lângă drumul unde dormeau părinții din părinți. Incepuse să ningă peste tăcerea cu maci, mă desvelisem de piele și cald îmi era, însă mușchii mai creșteau pe copaci, oaselor mele întâmplarea le era grea ca lumina pietrelor de moară
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
de bază a locuitorilor era agricultura și oieritul însă grecii puseseră la punct o adevărată afacere deoarece aici se aflau câteva izvoare de apă care puteau susține o agricultură înfloritoare necesară aprovizionării Ierusalimului cu legume în primul rând. Existau acolo livezi de măslini, se cultivau legume și struguri și erau și câteva pâlcuri de pădure peste colina de deasupra așezării. Odată însă cu venirea romanilor aceștia și-au adus cu ei și principala distracție. Luptele de gladiatori. Câțiva greci sesizaseră rapid
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
conterază anii din viața ta, ci viața din anii tăi! Da, lume multă, oameni puțini! „Doina”va revenit la ea acasă. E drept, curtea e răvășită, ogoarel le-au cam invadat ciulinii, dar înfloresc grădinile, ceru-i ca oglinda, prin livezi albinele vor porni colina... Sub teiul sfânt continuă Luceafărul să vegheze, cu privirea lui profetică asupra vremelnicilor, invocând eroii neamului: „Ștefane, Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta, / Las’ Arhimandritului / Toată grija schitului, / Lasă grija Sfintilor / În sama părinților
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]