18,160 matches
-
unei reificări. Poetul presimte pericolul de a rămâne singur cu lucrurile, și această presimțire îl bântuie, cu puteri mereu sporite. "Salvarea" sa constă tocmai în capacitatea de a capta quiditatea obiectelor, retorica lor asumată și disimulată, care devine, printr-o logică a metaforismului, însăși esența poeziei. Dar, pentru Emil Botta, nu numai ce-ul obiectelor este "materie" poetică, ci în primul rând expresivitatea lor. "Expresivitatea lucrurilor (... ) nu trebuie oare să afle în limbajul însuși, și, mai exact, în puterea sa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
discursul Somnoroasei), pentru a se transmite asupra Trântorului și a se întoarce, ca un bumerang, împotriva naratorului. Starea Trântorului provine dintr-o indecizie, care conduce spre ironie. Indecizia, provenită din lipsa unei opțiuni existențiale (și nu provocată de aceasta, pentru că logica poetului funcționează à rebours) poate fi considerată o categorie filozofică. Ea are capacitatea de a generaliza stările poetice, de a le transmite în mai multe planuri pentru a le subordona, mai apoi, aceluiași referent. Închipuind mai multe atitudini artistice, poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de fapt despre tot, dar a vorbit dinlăuntrul unei concepții, adică al unei gândiri care și-a găsit reperele și care se poate pronunța, pe cont propriu, în orice privință. A vorbit despre om, dar întotdeauna despre om raportat la logica lui Dumnezeu; despre sfânt, erou, geniu și idiot; despre impostor; despre libertate și egalitate; despre cunoaștere și adevăr; despre democrație și liberalism; despre comunism; despre rugăciune și credință; despre revelație și inspirație; despre politică, despre știință, despre creație, despre tehnică
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
caracterul de definitiv și lapidaritatea care se desprind din fiecare formulare decurg toate din faptul că Țuțea pare să redescopere pe cont propriu cele câteva adevăruri eterne în care stă lumea, această redescoperire sprijinindu-se la rândul ei pe o logică eternă, adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ“. Să adăugăm la toate acestea un soi de firesc al raportării la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care i-l provoacă și înlesnește originea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
se desprind din fiecare formulare decurg toate din faptul că Țuțea pare să redescopere pe cont propriu cele câteva adevăruri eterne în care stă lumea, această redescoperire sprijinindu-se la rândul ei pe o logică eternă, adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ“. Să adăugăm la toate acestea un soi de firesc al raportării la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care i-l provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Țuțea este un țăran
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
încercări succesive de definire și nuanțare a ideilor filozofice proprii, cugetări, aforisme, comentarii de lectură, însemnări autobiografice - dau simultan o impresie de policromie și coerență. Autorul își alimentează și verifică ideile-obsesie recurgând la cele mai diverse discipline, de la matematică și logică până la științele naturii, teologie sau arte, dar în desfășurarea aceasta speculativă există o perfectă armonie internă. Jurnalul de idei este cea mai bună introducere în gândirea lui Noica, în sistemul său filozofic și chiar în Weltanschauung-ul și psihologia sa
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
reluarea secvențelor). Prin instruirea programată elevul se pregătește independent, parcurgând într-un ritm propriu și în mod activ o programă. Programa cuprinde materia de învățat și prevede modalități explicite de însușire a ei, organizate într-o forma specifică, urmând cerințele logicii, psihologiei, pedagogiei și ciberneticii. Ca modalități de programare consemnăm programarea lineară (de tip Skinner) care are la bază o programă cu răspuns construit și programarea ramificată (de tip Crowder) care se bazează pe o programă cu răspuns la alegere. Skinner
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
accepta situația neprevăzută, eroii, dar mai ales cititorii, n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
se scadă din cantitățile de apă preluate de sistemul de canalizare. Pentru determinarea acestor debite pe zone de confort edilitar se poate folosi și programul de calcul realizat de S.C. PRO TOBY S.R.L. intitulat DEBIT 2.EXE a cărui schemă logică este prezentată în figura de mai jos (figura 2.2). Asigurarea debitelor în dezvoltarea localităților Sistemul de alimentare cu apă se dezvoltă odată cu dezvoltarea localităților sau pentru creșterea gradului de confort. Dezvoltarea este: - extensivă - care constă în creșterea numărului de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cazul Domnului R., eroul lui P.H.Lippa, dificultatea în a denumi cu termeni preciși situația complicată în care a ajuns o resimte atât el, personajul, cât și scriitorul. În aceste condiții, mie, cititorului, îmi este și mai greu să detectez logica intimă a întâmplărilor din viața celor doi îndrăgostiți. Va trebui să țin seama și de un lucru peste care, constat, autorul a trecut mai ușor: dubla perspectivă, a lui și a ei, asupra a ceea ce trăiesc împreună. Profesorul este conștient
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de vârstă, pare mai superficial, mai limitat, chiar dacă are capacitatea de a „prelucra” în mod corect toate „datele subiectului”. În fața argumentației simple, expusă pe un ton calm de Teodora, Profesorul s-a simțit „școlar”. Tot ce spune ea izvorăște din logica normală a viețuirii umane - gânduri luminate de un alt fel de iubire, proprie viitoarei mame, cuprinzătoare și de neclintit în fața oricărui raționament „protector”, sau „preventiv”, sau ... „Raționamentul poate justifica până și asasinatul! Raționamentul este nimic în fața credinței și a iubirii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tânăr!...” „Situația concretă” arată însă altceva: în viața tinerei femei „intră victorios” un alt personaj, atît de mic, de fragil, dar concentrând un potențial afectiv ce schimbă esențial relația de cuplu. „O consolidează!” - observă Teodora. „Și acest aspect este în logica lucrurilor...” - admite Profesorul. Și-aduce aminte de vechea lui teamă, mărturisită și Teodorei, că, la un moment, locul său în inima femeii dragi ar putea fi „uzurpat” de altcineva. Nu și-a imaginat deloc ceea ce se întâmplă azi: „concurentul” nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
diferenței de ani dintre doi soți, sau dintre doi amanți?” - se întreabă scriitorul P.H.Lippa. Indubitabil, vrea să-i ia apărarea „eroului” său. Deși cred că este vorba mai curând de un demers firesc: acela de a se înscrie în logica expunerii, fie și printr-o interogație retorică. „Nebun” nu este bărbatul îndrăgostit de o femeie mult mai tânără decât el; nebun este numai dacă se comportă iresponsabil față de ea - mai notează P.H.L. Chiar dacă „ființa lui de carne și sânge dă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sunetul precedent, acest lucru la indefinit, astfel că Platon a putut afirma că muzica este "vecinicie în mișcare". Și fiind melodioasă, o poezie induce sentimentul eternității și, prin aceasta, este orfică. Incantația cantabilitatea unită cu caracterul ritualic de instituire a logicii interne a poemului pregătesc absorbția transfiguratoare în inefabil. Exemplu absolut de poezie orfică este eminesciana Peste vârfuri. Melodicitatea poeziei, trăsătură fundamentală a liricii lui Eminescu, care a fructificat în mod unic eufonia, cantabilitatea graiului românesc, împlinește rolul amintit mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înec să mă cufund fără de nume cea mai înaltă voluptate !" Poezia lui Charles Baudelaire Harmonie du soir Armonia serii este de asemenea exemplară ca magie și inițiere orfică. Incantația datorită melodicității excepționale, însoțită de mișcarea ritualică suitoare, poartă cu perfectă logică internă către inițierea într-un mister, cel al sacralității și perenității iubirii: E ceasul când pe lujer în seara ce se stinge, Cădelnițând miresme, se-evaporă-orice floare; Și zvonuri și arome se-nvălmășesc ușoare; Vals trist și o sfârșeală ce sfâșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Trebuie numai transcrisă. Iată în acest sens două exemple din creația eminesciană. Așa cum rezultă din manuscris, poezia de mare frumusețe lirică, O mamă... a fost așternută pe hârtie d'un seul trait în forma definitivă, cu puține modificări, nesemnificative în logica internă a ideii poetice, și anume, cea a eternității morții vegheată protector de mișcări ale "sfintei naturi". Aici Natura meditează melancolic părând împăcată cu propria ei eroare, perisabilitatea. Un dicteu fulgurant a fost și poezia de mare densitate metafizică, Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
introduce în patrimoniul spiritual al culturii noastre spiritul hyperionic simbol și energie de transmutare a lumii în sublim și sacru. Și totodată transcenderea spre supremele piscuri ale gândirii. * Ca atare ochiul transcendental vede dincolo, în sfera principiilor ultime, a unei logici originare, dar poate vedea și dincolo de ea, de înțelegerea noastră, așa cum are loc în Imnul creației din Rig Veda. Acesta se termină straniu și bulversant: Cine știe care este adevărul ? Zeii s-au născut după nașterea universului. Cum s-a născut acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cât se accentuează, cu atât devine o mai puternică energie care cheamă prin contrast comutarea axiologică: izbucnirea unei afirmații, a unei pozitivități a vieții, a existenței în general, o reînnoire superioară radicală, al cărei chip nu-l putem prevedea. Există logica unei cauze neidentificabile care cheamă un ochi transcendental. Poezie și filozofie Poezia este demnitatea filozofiei. Dante, Infernul, IV,102 Când a apărut în univers conștiința de sine a omului, acesta a avut două reacții: pe de o parte, uimirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Mioriței. Lirica unui poet se bucură de o receptare cu atât mai ideală, cu cât poemele sale reflectă amprenta apriorică a poporului respectiv. Factorii care converg într-un poem pentru a realiza armonia, "un organism viu ca natura" (Kant), sunt logica internă a ideii poetice, a discursului liric și organizarea perfectă a prozodiei. Logica internă Coerența ideatică a unei poezii, dar și a oricărei opere de artă, este decisivă pentru receptare. Fuga, aglomerarea de idei și imagini care nu polarizează către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu cât poemele sale reflectă amprenta apriorică a poporului respectiv. Factorii care converg într-un poem pentru a realiza armonia, "un organism viu ca natura" (Kant), sunt logica internă a ideii poetice, a discursului liric și organizarea perfectă a prozodiei. Logica internă Coerența ideatică a unei poezii, dar și a oricărei opere de artă, este decisivă pentru receptare. Fuga, aglomerarea de idei și imagini care nu polarizează către un sens unitar, sens rezultat fie al unui mers linear, sau al confruntării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o idee poetică unică și se învoaltă dinlăuntru în afară concentric, ca un organism viu, analog unei corole din mugure. Totul servește cu necesitate, convergent și sintetic acea idee germinală. Și nimic nu poate fi înlocuit. De aici unitatea poemului, logica internă desăvârșită. Poemul se află în absolut. Vom exemplifica din muzică: Simfonia a V-a lui Beethoven, dedicată destinului, este construită în jurul unui motiv menit să semnifice so klopft das Schiksal an die Pforte -"așa bate destinul la ușă": sol-sol-sol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să subliniem însă un fapt decisiv, și anume că receptarea unui poem, la fel ca și receptarea oricărei opere de artă, presupune o afinitate electivă, o potrivire genetică spirituală, cultivată apoi prin lecturi din marea poezie. Armonia prozodică Interacțiuni cu logica internă Având în vedere complexitatea acestei componente a poeziei, ne vom referi în primul rând la Eminescu, a cărui armonie prozodică este rezultanta unei construcții de rară știință și rafinament, angajând, practic, tot ceea ce se poate înscrie în această sferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
perfect, condensând și iradiind totodată macrocosmosul. Organizarea cosmică a operei de artă constituie forma ideală pentru receptarea sa și persistența în anamneză. Ca atare, într-un poem, alături de deschiderea și vibrația cosmică, la această organizare contribuie: pe de o parte, logica internă a ideației, condusă conclusiv, iar pe de altă parte, metrica, știința rimelor și expresivitatea fonică a vocalelor, inducând lumină, suiș, durere, cădere, întunecare. Logica internă a unei creații poezie, artă plastică, muzică, filozofie este reflexul sentimentul totalizării cosmice. Acționează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un poem, alături de deschiderea și vibrația cosmică, la această organizare contribuie: pe de o parte, logica internă a ideației, condusă conclusiv, iar pe de altă parte, metrica, știința rimelor și expresivitatea fonică a vocalelor, inducând lumină, suiș, durere, cădere, întunecare. Logica internă a unei creații poezie, artă plastică, muzică, filozofie este reflexul sentimentul totalizării cosmice. Acționează un simț înnăscut al ordinei, o capacitate apriorică necunoscută intervine, de mare acuratețe și finețe, atingând absolutul la geniu. Reușitele superlative survin spontan, prin ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de civilizație câte au descoperit săpăturile arheologice în orașul babilonian Ur ? Până unde trebuia să ajungă Turnul lui Babel pentru a putea găzdui întregul șir de omenet ce urma să se tot nască până azi ? Nu intră perisabilitatea într-o logică a naturii ? Chiar dacă acest lucru ar putea fi o "imensă fraudă", cum scria Tagore, care gândea că există totuși o compensație într-o altă lume, o supraființare eternă. Este posibil ca omul să poată aclimatiza și locui și ale planete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]