2,025 matches
-
fată logodită,/ De-az’ pe mâine nunta-mi vine/ Și mă ia de la părinț’/ Și mă trece peste munți,/ Peste munț’,/ La alț’ părinț’,/ Pe codri, la d-al’ socri,/ Peste braz’, la alț’ cumnaț’,/ Peste flor’, l-alte suror’”. Logodna este simultană diluviului prin coincidența momentului de început absolut. Numai prin întoarcerea lumii la bogăția fecundă a genezei se poate forma o familie sub cele mai bune auspicii. Momentul intonării cântecului aparține etapei izolante, de purificare și abandon al ființei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau cronologice, după data la care își notează amintirile sau după diferite întâmplări care i-au rămas proaspete sau care și le-a amintit mai bine. Între acestea se remarcă "O probă de protopop", "La concurs la Școala normală", "O logodnă fără noroc", "La armată", Cine a fost Costache Ștefănescu?", Cum a fost să mă prăbușesc în 1930 cu familie cu tot" sau "Logodna lui Luca Toadere din Fălticenii Vechi". Titlurile nu reprezintă în toate cazurile o întâmplare ci se pierd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
amintit mai bine. Între acestea se remarcă "O probă de protopop", "La concurs la Școala normală", "O logodnă fără noroc", "La armată", Cine a fost Costache Ștefănescu?", Cum a fost să mă prăbușesc în 1930 cu familie cu tot" sau "Logodna lui Luca Toadere din Fălticenii Vechi". Titlurile nu reprezintă în toate cazurile o întâmplare ci se pierd în amănunte, trecând cu ușurință de la un subiect la altul și revenind în dese rânduri la amintiri deja notate. Lipsa de rigoare științifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
parte a avut ocazia să întâlnească în drumurile vieții personalități de prim rang ai politicii și culturii române: de la cuplul regal Carol-Elisabeta, la Sadoveanu, Caragiale, Topârceanu, de la I.G. Duca la Nicolae Grigorescu, Simion Mehedinți sau Iorga. Un episod interesant "O logodnă fără noroc" surprinde poziția și raporturile din sat ca și mentalul colectiv din mediul rural față de instituția căsătoriei. Refuzul tatălui de a-i permite să se căsătorească cu o fată din mediul urban s-a dovedit a fi un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a trăit, dar a fost fără noroc. A logodit întâi cu Gheorghe Constantinescu, un flăcău cum nu se putea mai voinic, mai frumos și mai cuminte; era din Râșca. Dar se vede că n-a avut noroc că a stricat logodna cu Constantineseu și s-a dus după Dumitru Ungureanu, pădurar și cu patru copii. Și a trăit ca vai de capul ei. Și un ficior a lui Dumitru, Nicolai a bătut-o, a călcat-o în picioare și i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de boli lumești. Și trebue o lege ca cei bolnavi de boli lumești să aibă o ștampilă pe frunte, iar dacă e prea rușinos s-o aibă pe palma mânei stângi ca să se ferească cei sănătoși de cei bolnavi. O logodnă fără noroc Mulți ani a fost administratorul moșiei în Baea, Iorgu Vasiliu, era de loc din comuna Hermeziu Bălteni, județul Iași. Pe Doamna lui o chema Catinca și era de loc din Fălticeni. În tinereța ei a fost actriță. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am făcut că alt feli nu era de chip, cu tata nu era de jucat, când zicea el o vorbă era zisă. Am plâns să înnebunesc, dar nu s-a ales nimica de logodna noastră din octombrie 1907. Maria Ionescu s-a măritat mai pe urmă cu un văr drept al ei, contabil și el și ea. Am mai văzut-o prin Baea, a stat la Costachi a Rariței, Cost Diaconița. Eu eram însurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ce s-a mai ales de Maria Ionescu cea frumoasă nu mai pot ști nimica. Tatăl ei Nae Ionescu era năcăjit și a deschis o mică dugheniță în satul Slătioara, la apus de Bogata. Și așa s-a isprăvit cu logodna mea cu Maria Ionescu cea frumoasă. Și a fost așa cum a zis tata că el era foarte deștept și știa ce vorbește, ca om bătrân. Și la 1 Ianuar 1908, după cerere am fost transferat la Bogata unde-s și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ei Costică: "Au trecut pe aici învățătorii și unul din ei era cu opinci "și Costică Maxim i-a spus: Acela e învățătorul Ghiorghiță N.Rădășanu de la Bogata." Pe Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta, i-am cunoscut la logodna Rozinei, fiica lui cumnatu Costică A.Tacu din Miroslăvești care acum era învățător în satul Boboești comuna Pipirig, județul Neamț, unde în vremea aceia, Costică Maxim era director de fabrică în Boboești. Și Rozina Tacu s-a logodit cu seminaristul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-s bolnav. Și când i-am mai scris mi-a venit scrisoare că dna Elisabeta Costică Maxim a murit la data cutare. Iată cum s-a isprăvit o familie de oameni foarte buni și foarte cinstiți! Bogata, 4 iunie 1974 Logodna lui Luca Toader din Fălticenii Vechi Era în toamna anului 1907, ziua de 26 oct. când prietenul meu de școală Luca Toadere din Fălticenii Vechi a logodit cu domnișoara Maricica Popescu de pe str.Rădășeni din mâna stângă cum urci spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
odorașul de domnișoară Maricica Popescu a făcut o babă tare pocită și strâmbă. A mâncat-o el Luca, cu strâmbăturile lui, în loc să vorbească ca oamenii. Aista a fost Luca un răutăcios și foarte foarte mofturos. Cine a mai fost la logodna lui Luca Toadere ? A fost marele povestitor Mihai Sadoveanu, care era căsătorit cu fata doamnei Bâlu de pe strada Rădășeni azi Ion Creangă. Mihai Sadoveanu l-a cununat pe Luca și preotul Ioan Savel a făcut cununia în casă. Nunta a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
negurile în zăpezi; gândurile însângerate în gănduri înfiorate și înmiresmate.” Lumea este prezentă într-o nouă viziune: „altădată materiale, grele, apăsătoare, a senzațiilor, sentimentelor, altădată trăite la limita paraxistica a tragicului ”, în cea „a preaplinului sufletesc.” Astfel, în Limite: „La logodna insului cu luna, Când sub gene candele s-aprind, Stelele coboară câte una Din mătăsuri palide foșnind. Logodiți nimicului, tăcerea Plopii ca din caiere și-o torc Vântul doare lin ca mângâierea Mâinilor ce nu se mai întorc. Sieși neputând
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
specialitate cu implicații militare, sunt lăsat În rezervă, fără altă instrucție. Ce era de făcut? I-am telefonat imediat lui Milly și am hotărât ca totul să evolueze după plan și să le comunicăm Părinților vestea proastă doar la sfârșitul logodnei. Ca atare, sâmbătă seara, În casa Părinților lui Milly, În fața celor două familii lărgite cu frații și surorile Părinților, preotul Zaharia Rucăreanu, care era vecin cu Milly, ne-a dat binecuvântarea creștinească. Eu o descoperisem pe Milly, de care mă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Milly, În fața celor două familii lărgite cu frații și surorile Părinților, preotul Zaharia Rucăreanu, care era vecin cu Milly, ne-a dat binecuvântarea creștinească. Eu o descoperisem pe Milly, de care mă legasem și care se legase de mine prin logodna făcută În fața reprezentantului Bisericii. Calvarul Cunoșteam proverbul “ În afară măr frumos și năuntru găunos”. Admirasem până atunci paradele militare, dar nu cunoscusem putreziciunea ce se ascundea sub hainele de paradă. În 15 nov. m-am prezentat, cu geamantanul nou de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tineretul ne am pus Întrebarea “Ce caută Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și pe Oiță ne-a comunicat transformarea petrecerii de la trecerea dintre ani În petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr. Găzdaru arăta tuturor cunoscuților degetul pe care purta inelul de logodnă. Cheltuielile pentru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr. Găzdaru arăta tuturor cunoscuților degetul pe care purta inelul de logodnă. Cheltuielile pentru Întemeierea familiei nu le mai permiteau să ne fie nași. Au fost Însă nașii de botez ai fetiței noastre, Cornelia și ne au considerat totdeauna finii lor. Am apelat la gazdele lui Milly, familia inginer Nicolae Mărgineanu. Au
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
momente de Înaltă sfințenie, la amintirea cărora mă cuprind și astăzi fiorii și mărgelele cristaline sunt gata să-mi orneze obrajii. Cel mai Înălțător moment n-a fost “Da”-ul rostit În fața altarului, căci Îl rosteam pentru a treia oară (logodna și căsătoria civilă), ci minutele de la miezul nopții, când fratele Horea mi-a tăiat “pana de mire” din piept și din ropotul de aplauze ale nuntașilor s-a Înălțat spre ceruri un cântec de solicitare a binecuvântării Părintelui ceresc și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
invitat la noi familia viitorului ginere: ing. Gâștescu Virgil și Georgeta (Gelu și Geta). Ne-am cunoscut, am glumit și În limbajul tipic moldovenesc, Gelu ne-a adresat “cererea mâinii” lui Corneluș. Cum de facto ea fusese acceptată, am proiectat logodna pentru 16 septembrie, odată cu sfințirea noii noastre locuințe din strada Școalei. În vorbe totul a fost ușor, mai ales după un pahar cu vin. A urmat Însă fuga pe ultima sută de metri pentru finisarea noii locuințe, mutarea acareturilor și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eveniment unic În viața familiei. Am intrat În priză și la data stabilită (16 septembrie 1978) totul a fost cum trebuia să fie. Efortul a fost mare, dar am intrat În admirația tuturor. Slujba de sfințire a casei și de logodnă a fost oficiată de părintele Porcescu, noul vecin, În bibliotecă, iar masa (bufet rece) s-a servit În sufragerie, bibliotecă și camera noii familii. Au participat aproape 50 persoane, dintre care n-au lipsit membrii celor două familii și rudele
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să știu ce ne-ar fi zis. Bietul preot nu bănuia că nu aveam dreptul să nu-l primim și ne-a mărturisit că era furios. Voia poate să răspundă cererii adresate de Lia pentru a reclama scrisorile din timpul logodnei ei și testamentul lui Vintilă, lăsat la plecarea în Moldova, pe care le confiscase, ca hârtii politice, poliția secretă din București. [Pe când noi petreceam ziua de 4 mai într-un chip atât de antipatic, la Florica etapa germană asista la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu ele evaporate prin prăbușirea rublei și coroanei. Era ruinat. Maria Moruzi nu știa aceste lucruri. Când Olga Sturdza îi vorbi de nepoata sa Elena și o văzu gentilă, aproape copil, fu entuziasmată de această partidă și acceleră pe cât putu logodna. Din Paris, unde se înjghebase afacerea, veniră la Iași și preveniră pe Ionel. Era prea târziu ca să se opună, cu atât mai mult că boala mamei făcea progrese grozave, fu operată prea târziu în București și nu visa decât să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
baie model, fără a vorbi de cele două tuburi fixe cu apă caldă și rece din odăile de sus. Camera tatei rămăsese intactă, ca monument istoric, în dulap se așezaseră ultimele lui haine, uniforma de junker și rochia mamei de logodnă. Camera lui de baie, așa de primitivă, neatinsă. Cultul lui Ionel pentru tata fusese intransigent. Chiar aceste schimbări radicale arătau că o viață nouă începea. De unde Florica era centrul în care mama ne aduna pe toți împrejurul ei, primăvara și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soți ("de va nebuni bărbatul, să se împartă acea casă"), prevăzându-se totuși un termen de observații de la data îmbolnăvirii, lucru remarcabil, avându-se în vedere evoluția deseori surprinzătoare și remisiunile sau vindecările neașteptate. Alienarea motivează și desfacerea legală a logodnei ("dacă unul din viitorii soți se va bănui de dracul și se va îndrăci"). Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun, punându-i întrebări "în multe feluri și cu multe meșteșuguri", dar, deseori, chiar recurgând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de penelul lui Giotto. Francisc își dezbracă hainele, cămașa, tot, și i le dă tatălui, împreună cu banii pe care îi mai avea. „De aici încolo, vreau să spun: Tatăl nostru care ești în ceruri!, iar nu: Tatăl meu Bernardone”, Aceasta este „logodna” lui cu „Domnița sărăcia”, „Madonna povertà”. Dante o descrie astfel în cântul 11 din Paradisul: „Căci, tinerel, cu al său tată s-a războit / pentr-o femeie, căreia ușa bucuros / ca morții nu-i deschide nimeni; / și în fața curții sale
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
an, fetele de la pedagogic luau premii la olimpiadele naționale. Nu știu dacă hotărârea de a intra imediat în serviciu le aparținea în totalitate sau ținea și de presiunea familiilor; cert este că, pentru destul de multe, bacalaureatul coincidea cu ziua de dinaintea logodnei. Dacă nu aveau nici un iubit la sfârșitul liceului era foarte probabil să rămână fete bătrâne sau să accepte să se căsătorească în cele din urmă cu vreun miner sau cu vreun tractorist ce s-ar fi dovedit disponibil în momentul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]