2,048 matches
-
s-au vorvitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pre unchi-său, Ștefan Vodă, și i-au tăiatu capul.” În lupta de la Tămășeni, din 20 august 1454, Alexăndrel a fost înfrânt de Bogdan, în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a venit cu oaste adunată din Țara Rusască și a cuprins Hotinul, Neamțul și Suceava, dar Bogdan adunându oameni de pretutinderile” l-a alungat pe Alexăndrel. Dar, “pentru pofta a o samă de moldoveni”, craiul i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Șteful Jumătate figurează în Sfatul Domnesc de dinainte de 1447. Din 5 aprilie 1448, domnea Petru și, în documentul din 23 aprilie 1448, în care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae, Bratul cel Mare, prezent în Sfatul Domnesc din 1443, Oană Julici, Stanciul cel Mare, Costea Orăș (Orâșescul), vornic. Alături de domn, depun mărturie 16 boieri, ca într-un alt privilegiu, dat în aceeași zi, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor, care-l otrăvesc la 2 iulie 1448. În schimb, aceeași boieri au făcut parte din Sfatul lui Petru al II-lea, care ajunsese în scaun cu ajutorul cumnatului său, Iancu de Hunedoara. El întărește domeniile unor mari boieri ca Mihail logofăt, Cernat Ploscarul, Ivan Porcu sau Ulea, cu fratele său Iuga. Temându-se ca Moldova să nu devină o țară vasală supusă coroanei ungare, polonii îl sprijină pe Alexădrel, fratele lui Roman, să ajungă domn. La 8 aprilie 1449, acesta confirma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara îl sprijină pe Bogdan al II-lea să ia domnia în 1449. El îl înfrânge pe Alexăndrel la Tămășeni, la 12 octombrie 1449 “și a omorât o mulțime din panii [boierii] lui: Oancea logofăt, Costea Andronic și mulți alții au fost omorâți”. Bogdan a domnit doi ani, din octombrie 1449 până în octombrie 1451. Primele trei privilegii date de el nu cuprind Sfatul Domnesc. Din cele opt documente câte s-au păstrat de la Bogdan, cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1455). În Sfatul Domnesc din anii 1455-1456 sunt prezenți boieri care făcuseră parte din sfatul lui Bogdan al II-lea sau din cel al lui Alexăndrel. Cei mai însemnați sunt Bratul cel Mare, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Mihul logofăt, Petru pârcălab, Oană Julici, Duma al lui Brae, Petru pârcălab, Oana Julici, Cozma al lui Șandru. După lupta de la Doljești, Petru Aron s-a refugiat la Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare, Mihul logofăt, Petru pârcălab, Oană Julici, Duma al lui Brae, Petru pârcălab, Oana Julici, Cozma al lui Șandru. După lupta de la Doljești, Petru Aron s-a refugiat la Polonia și pe el l-au urmat frații săi, Mihul logofăt, Duma al lui Brae Stanciul cel Mare și Petru pârcălab. Așa cum remarca Ion Donat, boierii care s-au hiclenit în Țara Românească erau apropiați domnului, făceau parte din Sfatul Domnesc. Același fenomen se petrece și când Ștefan cucerește tronul Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au împărtășit ideile au considerat că, în prima parte a domniei, boierii au fost mai puternici decât domnul, au impus politica lor lui Ștefan cel Mare. Argumentele, pentru a susține o asemenea ipoteză, erau reprezentate de salvconductele date Mihului logofăt, care s-a refugiat în Polonia, când Ștefan s-a urcat pe scaunul Moldovei. De asemenea, faptul că Isaia vornic, cumnatul domnului, care l-a trădat în lupta de la Baia și nu a putut fi pedepsit decât peste câțiva ani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dovadă că Ștefan nu și-a putut impune autoritatea datorită opoziției boierilor. Povestea cu Isaia a căzut în momentul în care s-a dovedit că la Baia a trădat un vornic, dar nu Isaia, ci Crasnăș. În ceea ce privește salvconductele date Mihului logofăt, ca și boierilor, care au pribegit cu el în Polonia, ele nu constituie o dovadă a slăbiciunii domniei: Ștefan nu a dat acele salv-conducte la presiunea marilor boieri. Așa cum am mai arătat la începutul studiului nostru, Ștefan cel Mare i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se poate constata că, încă de la începutul domniei, și-a afirmat autoritatea, așa cum reiese din felul în care au fost rezolvate disputele în legătură cu stăpânirea unei moșii. Primul privilegiu, cel din 26 octombrie 1458, rezolvă conflictul dintre Stan Poiană și Mihul logofăt. În 1434, printre alte sate întărite popii Iuga și fiului său, Mihul, grămătic, se număra și satul Temeșești. La 2 iulie 1439, erau întărite popii Iuga și fiului său Mihul mai multe sate, printre care și Temeșești despre care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18 iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său Duma, postelnic, “un loc în pustie aproape de granița leseșcă, anume siliștea Gavrilăuți, ca să își întemeieze sat”. După un an, la 25 ianuarie, întărindu-i Mihului logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său Duma, postelnic, “un loc în pustie aproape de granița leseșcă, anume siliștea Gavrilăuți, ca să își întemeieze sat”. După un an, la 25 ianuarie, întărindu-i Mihului logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de Sneatin, Gavrilăuți, pe care el însuși l-a întemeiat din pustie”. Lui Roșca și fratelui său Cojea le erau întărite mai multe sate, dar și două locuri în pustie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeia un sat, au devenit sate în câțiva ani. În schimb, un alt mare boier ca Petru Hudici nu a reușit să întemeieze sate în cele trei locuri pustii, pe care le stăpânea cu gândul de a întemeia acolo sate. Logofătul Mihul se dovedește a fi un boier bogat, care dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unele cuprindeau zeci de sate, răspândite pe un teritoriu de zeci de mii de hectare”, așa cum erau domeniul lui Mihail de la Dorohoi, care număra 80 de sate, domeniul lui Oană, vornicul de Suceava, cu peste 30 de sate, cel al logofătului Mihul cu peste 50 de sate, sau cel al lui Oană Cupcici cu peste 20 de sate. Cel mai mare domeniu a fost acela al lui Mihail de la Dorohoi, așa cum reiese dintr-un privilegiu din 20 decembrie 1437, când îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
secolului al XV-lea. În general nu știm cum s-au format marile domenii boierești din Moldova. Documentele din secolul al XV-lea înregistrează existența unora, dar nu și felul în care s-au format. Cu o singură excepție - domeniul logofătului Mihul, unul dintre cei mai bogați boieri, omul care a jucat un rol important în viața politică a Moldovei de dinaintea domniei lui Ștefan cel Mare. Sunt documente care ne îngăduie să urmărim felul în care a crescut spectaculos un domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frați. Privilegiul acordat lui Mihul pisar, la 6 martie 1443, a fost scris de Tador grămatic așa cum vor fi scrise și privilegii din perioada următoare. La 18 februarie 1445, se dă primul privilegiu în care Mihul apare cu dregătoria de logofăt. Ascensiunea fiului popii Iuga ar putea fi pusă în legătură cu faptul că acesta a stat alături de Ștefan voievod. Se reînnoia privilegiul, prin care i se întăreau cele patru sate ale lui Ștefan Zugraf. În plus, îi dăruia “seliștea lui Iuga Paturnicherul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest hotar, de la plopi în jos”. Domnul îi mai da lui Mihul satul Ciumălești, cu moara și cu vama de trecere, să își facă curte în acest sat și mori pe Siret. La 25 ianuarie 1446, Petru voievod îi dăruia logofătului Mihul satul Vânători, “din satele noastre”, de pe Bistrița, lângă Piatra lui Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului Mihul și a fraților săi, să plătească mai întâi zavesca. Stan Poiană și urmașii săi nu au putut să-și dovedească drepturile decât la 26 octombrie 1458, când a venit Ștefan cel Mare în scaunul Moldovei, satul Temeșești revenind nepoților
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu au putut să-și dovedească drepturile decât la 26 octombrie 1458, când a venit Ștefan cel Mare în scaunul Moldovei, satul Temeșești revenind nepoților lui Stan Poiană. La 26 octombrie 1452, Mihul cumpără trei seliști lângă granița leșească. Domeniul logofătului Mihul sporește spectaculos prin cumpărăturile pe care le face la 20 iunie 1453. Din formula de întărire reiese cinstea deosebită de care se bucura Mihul la curtea domnească: acest “adevărat și prea cinstit și al nostru credincios boier, pan Mihail
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihul sporește spectaculos prin cumpărăturile pe care le face la 20 iunie 1453. Din formula de întărire reiese cinstea deosebită de care se bucura Mihul la curtea domnească: acest “adevărat și prea cinstit și al nostru credincios boier, pan Mihail logofătul, a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri înaintași drept și credincios, iar astăzi ne slujește și ni se arată prieten drept și credincios, ca un adevărat creștin”. Este primul și unul dintre puținele documente medievale românești în care un boier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte sfânt răposaților noștri înaintași drept și credincios, iar astăzi ne slujește și ni se arată prieten drept și credincios, ca un adevărat creștin”. Este primul și unul dintre puținele documente medievale românești în care un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în com. Cotnari și altul în com. Vânători). Între satele cumpărate de la Oană Pâșco este satul unde “a fost curtea lui Neagoe”, numit mai târziu Negoiești, unde își va face curte Mihul. La 2 iulie 1455, Petru Aron îi întărește logofătului Mihul 11 sate aflate deja în stăpânirea acestuia, plus un sat de la gura Pobratei “unde sunt jazi Cârstea și Danciul” și o prisacă cu iezer pe Nistru. Ultimul privilegiu în care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iulie 1455, Petru Aron îi întărește logofătului Mihul 11 sate aflate deja în stăpânirea acestuia, plus un sat de la gura Pobratei “unde sunt jazi Cârstea și Danciul” și o prisacă cu iezer pe Nistru. Ultimul privilegiu în care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455. Petru comis cumpără de la logofăt două sate Stănigești și Hălmăgești, ceea ce înseamnă că Mihului îi rămâneau 45 de sate, plus trei jumătăți de sat, seliști, prisăci, iezere, gârle, mori și țigani. Era unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deja în stăpânirea acestuia, plus un sat de la gura Pobratei “unde sunt jazi Cârstea și Danciul” și o prisacă cu iezer pe Nistru. Ultimul privilegiu în care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455. Petru comis cumpără de la logofăt două sate Stănigești și Hălmăgești, ceea ce înseamnă că Mihului îi rămâneau 45 de sate, plus trei jumătăți de sat, seliști, prisăci, iezere, gârle, mori și țigani. Era unul dintre cele mai mari domenii din Moldova, realizat timp de 30 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
confiscat de către domn. Din salvconductele pe care Ștefan cel Mare le dă Mihului ca să se întoarcă în țară, domnul îi promite că îi va restitui odată toate moșiile ca, în cel de-al treilea salv-conduct, domnul să-i promită fostului logofăt că îi va restitui numai trei sate, iar în ultimul salv-conduct că îi va restitui patru sate. Să-i fi confiscat pentru hiclenie Mihului doar o parte din sate din care îi va restitui o parte din ele? Atunci nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase toate satele Mihului. Documente ulterioare ne arată că domnul a dat Marușcăi, fiica lui Mihul, o parte din sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, și Dragoș Stănigescul, fiul lui Nan, vând satul Buciumeni lui Isac vistier. Satul Buciumeni fusese dăruit de Alexandru cel Bun popii Iuga și fratelui său, Nan. Isac vistier cumpără și Fălticenii, aproape de care era și cu care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]