4,594 matches
-
Record Office-London, Foreign Office, Turkey, vol. 1922, f. 196 și urm., la Arhivele Naționale Istorice Centrale (În continuare, ANIC), colecția Microfilme Anglia, rola 43. </ref>, uzitat până atunci. De aceea, la 12 noiembrie 1866, consulul britanic Green Îl informa pe lordul Derby că nu a observat această formulă În firmanul de investitură, dar că În unele scrisori oficiale, cum este cea a lui Ali-Pașa către Carol, acesta din urmă este numit cu noul titlu <ref id="2">2 Ibidem. </ref>. În
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pus În circulație tocmai pentru a se obișnui populația și că, În ultima vreme, tot mai multe luări de cuvânt În parlament vorbesc despre necesitatea creării unei „mari, libere și independente națiuni române” <ref id="10">10 Green c. Stanley (lord Derby), București, 28 februarie 1868, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 911, f. 121 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 365. </ref>. Așa cum am mai menționat, ideea proclamării regatului se leagă de cea a independenței, fapt
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ref id="19">19 Ibidem, f. 279. </ref>, neconfirmată, după cum se obișnuia, de surse guvernamentale sau de către ceilalți consuli. Referitor la neliniștea internațională provocată de aceste informații, În aprilie 1868, Carol Anton revine cu o scrisoare, În care relata părerea lordului Derby, care considera că prințul Carol este de bună credință, iar dacă afirmă că nu știe nimic despre intriga proclamării regatului, atunci acest lucru este adevărat <ref id="20">20 Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
iar dacă afirmă că nu știe nimic despre intriga proclamării regatului, atunci acest lucru este adevărat <ref id="20">20 Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. I (1866-1869), 1992, p. 234. </ref>. Cu toate acestea, lordul se arăta neîncrezător În consilierii prințului: „afacerea fiind ceva mai mult decât o flecărie scornită la Paris sau Viena” <ref id="21">21 Ibidem. </ref>. Observăm, practic, trăsăturile clasice ale diplomației engleze: remarcăm nu doar dorința ei de a discredita
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
acțiunile oficiale, România are o atitudine moderată și nu aduce aminte deloc despre tensiunile româno-otomane. Astfel, În mesajul tronului nu se face nici o aluzie la aceste probleme, iar tributul este plătit la timp <ref id="28">28 Green c. Stanley (lord Derby), București, 30 martie 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2338, f. 133 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 98. </ref>, ceea ce denotă că „fierberea” era mai mult În viața politică internă. Ritmicitatea cu care
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
soli (agenți diplomatici), să avem o jurisdicție independentă și chiar să decidem pacea sau războiul, tributul fiind singura legătură, un semn al protecției. Atâta vreme cât suntem considerați vasali „vom conspira tot timpul Împotriva Porții” <ref id="29"> 29 Vivian c. Stanley (lord Derby), București, 5 mai 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2338, f. 199 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 98. </ref>. Astfel, H. Elliot, consulul britanic la Constantinopol, observă că românii și-au făcut o
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
acreditare a lui Vivian respinsă inițial pentru că includea formula Principatele-Unite și nu România) <ref id="30">30 Ibidem, f. 165-165v. </ref>. Același Elliot afirmă că românii Își proclamă „toate drepturile unui regat independent” <ref id="31"> 31 Elliot c. Stanley (lord Derby), București, 7 septembrie 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2760, f. 149 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 110. </ref>. În contextul În care criza Imperiului Otoman se accentuează, iar alianțele europene se reașează
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
57 Liteanu c. Carol, Berlin, 4 martie 1879, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 14/1879, f. 1v. </ref>. Totodată, de Saint Vallier, reprezentantul francez În capitala germană, transmitea Însărcinatului nostru că ar fi suficientă doar naturalizarea evreilor indigeni, iar lordul Russell spunea că este important doar ca principiul să fie fundamentat legal, căci se pot „Închide ochii asupra respectării acestuia” <ref id="58"> 58 Ibidem, f. 2.</ref>. Astfel, Berlinul Îi dă de Înțeles lui Liteanu că, ulterior, România poate
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
în franceză publică mai multe plachete, între care Permis de séjour (1935), La Poésie commune (1936), Amitié des choses (1937), Pater Noster (1937)), L’Apprenti fantôme (1938), Beauté de ce monde (1939), Les Témoins (1942), Contre-solitude (1946), precum și volume de proză: Lord Duveen ou L’Invisible à la portée de tous (1941), La Confession d’une âme fausse (1942), La Clé des réalités (1944), L’Interview (1944), Henrika (1945), Souvenirs de la planète Terre (1945). Postum au apărut, în afară de reeditări, Poèmes inédits (1964
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Ribemont-Dessaignes, Paris, 1979; La Joie est pour l’homme, Paris, 1936; Amitié des choses, Paris, 1937; Pater Noster, Paris, 1937; L’Apprenti fantôme, Paris, 1938; Le Marchand de Quatre Saisons, Bruxelles, 1938; Oisiveté, Paris, 1938; Beauté de ce monde, Paris, 1939; Lord Duveen ou L’Invisible à la portée de tous, Paris, 1941; La Confession d’une âme fausse, Paris, 1942; Les Témoins, Paris, 1942; La Clé des réalités, Paris, 1944; L’Interview, cu un portret de Halicka, Paris, 1944; Henrika, Paris
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de V. Alecsandri, Emil Turdeanu, „Oscar of Alva” de Lord Byron. Izvoare apusene și reflexe românești). Sunt de menționat și lucrările ce se referă la influențe și contribuții străine privind mișcarea culturală românească (D. Popovici, Studii franco-române, I. Horia Rădulescu, Repertoriul teatrului francez la București în prima jumătate a secolului
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
considera că lansarea acestui proiect era destinată a obișnui populația cu o asemenea idee <ref id="3">3 ANIC, colecția Microfilme Anglia, Turkey-Bucharest, vol. 2030, r. 47, c. 80-81, J. Green către H. Elliot, Bucharest, February 12th 1868. </ref>, În timp ce lordul Stanley, secretarul de stat pentru afaceri externe, sublinia dezavantajul unei astfel de soluții pentru România, deoarece „n-ar Însemna altceva decât anexarea ei de către Rusia” <ref id="4"> 4 Memoriile Regelui Carol I, vol. I, p. 237.</ref>. Cu certitudine
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cu misiunea de a obține adeziunea Cabinetului de la St. James față de necesitatea acordării unui statut de neutralitate României, asemănător cu cel al Belgiei. Din considerente care țineau de linia politică a Guvernului britanic - și care priveau menținerea integrității Imperiului otoman - lordul Granville va declina propunerea emisarului român <ref id="6">6 Gh. Cliveti, România și Puterile garante, 1856-1878, Iași, 1988, p. 169. </ref>. Alarmat În legătură cu soarta sudului Basarabiei - trupe rusești fuseseră concentrate În apropierea Prutului - Carol I Îi preciza reprezentantului austroungar
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
36, p. 78. </ref>. În pofida atitudinii dezinteresate a cercurilor politice londoneze, Carol I s-a Întreținut cu o serie de personalități influente. Ambasadorul britanic la Constantinopol, fiind convins că obiectivul Principelui României era independența, relata, cu o notă de resemnare, lordului Derby de necesitatea de a ține cont de această năzuință; cu atât mai mult cu cât Între Poartă și „statul vasal” se ridicau serioase probleme <ref id="21">21 Independența României În conștiința europeană, doc. nr. 23, p. 158; reliefând
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ședințe era supus dezbaterii și conținutul art. 5 din Tratatul de la San Stefano, prin care se recunoștea independența României și dreptul la despăgubiri. Aducând În centrul atenției problema retrocedării sudului Basarabiei către Rusia și formulând anumite obiecții În acest sens, lordul Beaconsfield era Îngrijorat, de fapt, de restrângerea dreptului de liberă navigație pe Dunăre. Liniștindu-și colegul de dezbateri În privința libertății comerțului, contele rus Șuvalov Încerca să-i convingă pe distinșii interlocutori că „problema Basarabiei” nu este una de „ambițiune și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mai ales al României” <ref id="136">136 IRD, vol. IV, doc. nr. 138, p. 353-354. </ref>. Chiar Înainte cu câteva ore de a fi audiați În plenul Congresului, delegații români au reușit să obțină o audiență, anterior evitată, la lordul Beaconsfield, care, deși ascultase cu atenție opiniile acestora, aprecia cu cinism că „În politică ingratitudinea este adesea prețul celor mai bune servicii” <ref id="137"> 137 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 31/1878, f. 12. </ref>. La 19 iunie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
oțel, îngr. Ion Neață, Timișoara, 1985. Traduceri: G.B. Shaw, Profesiunea d-nei Warren, București, [1926]; P.I. Jouve, Spitalul, București, f.a.; Rudyard Kipling, Marinarii fără teamă, București, f.a. Lev Tolstoi, Viața mea. Povestirea unei țărănci din Rusia, București, f.a.; Oscar Wilde, Crima lordului Arthur Saville, București, f.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 499-501; Lovinescu, Opere, IX, 225-226; Camil Petrescu, Victor Ion Popa, U, 1927, 275; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 221-224; Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, VRA, 1928, 9; Camil Petrescu
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco, Stockholm, 2000. Traduceri: Torgny Lindgren, Batșeba, București, 1995; Agneta Plejel, Goana după vânt, București, 1995, O iarnă la Stockholm, București, 1999, Lord Nevermore, Iași, 2003; Goran Tunström, Oratoriul de Crăciun, București, 1995, Hoțul, București, 1997; Ingmar Bergman, Copil de duminică, București, 1998, Convorbiri particulare, București, 2000; Richard Swartz, O casă în Istria, București, 2001. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Lectură de vacanță, RL
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
este necesar să pornim de la premisele istorice ale acestora. • Istoria ca izvor de înțelepciune. Chiar dacă facem abstracție de funcția teoretico-științifică a istoriei, de contribuția unei științe generale a omului și societății, experiența istoriei ca disciplină are un rol formativ individual. Lordul Bolingbroke se exprima foarte plastic în acest sens: istoria este filosofia ce se învață prin exemple. Ea prilejuiește un contact intuitiv cu o experiență umană mult mai largă decât cea la care avem acces în mod direct. Alături de literatură, istoria
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca jucători cu drept de veto, definiți ca acei actori colectivi de a căror aprobare este nevoie pentru a se implementa o anumită politică. Instituțiile fără efectivă putere de veto pot fi ignorate complet. Această situație include, de exemplu, Camera Lorzilor din Marea Britanie și, de asemenea, pe orice prim-ministru care este limitat în comportamentul său independent de nevoia de a obține suportul majorității din partidul său din parlament. Întreaga complexitate a unui guvern poate fi astfel redusă la numărul și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a se relua articole și studii din ziarele și revistele de la București și Iași sau din Transilvania („Voința națională”, „Opinia” din Iași, „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Arhiva”, „Floare-albastră” ș.a.). La P. este prezent destul de des G. Coșbuc, cu versuri (Lordul John), note în care explică expresii populare și cu articole de folclor (Simboluri erotice în creațiunile poporului român). Printre colaboratori se numără V. A. Urechia, Al. Antemireanu, Al. Ciura, Virgil Onițiu, I. A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Th. D. Speranția
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har, având în centru câteva figuri politice de rang înalt (lordul Palmerston ș.a.) ori istorici și publiciști străini - Scotus Viator (Setton Watson), Wickham Steed - atașați cauzei românilor. SCRIERI: Legăturile noastre cu Anglia, Cluj, 1923; Les Luttes des Roumains transylvains pour la liberté et l’opinion européenne. Épisodes et souvenirs, pref. Wickham
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Pe vârfurile cele mai înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor stă, pe lângă porți, în împrejurimile cetății, la intrarea porților, strigă tare” (Proverbe 8, 1-3). Soarele și semiluna Ortodoxieitc "Soarele și semiluna Ortodoxiei" Power tends to corrupt, and absolute power corrupts absolutely. Lord Acton (1834-1902) Adevărul dificiltc " Adevărul dificil" Vorbind despre nevrednicia vreunui ierarh sau cleric, oricine ar putea știrbi plinătatea dragostei pe care le-o datorăm ca simpli mireni botezați în numele Sfintei Treimi. Figura solară a compasiunii, despre care vorbește avva Dorotei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
temeau irațional de o cârmuire autoritară, fiind în consecință suspecți. Nu avem un antonim propriu-zis al lui tiranofil, fiindcă nu e vorba de vreo opoziție, ci doar de o fobie, deci de un semn de slăbiciune și rătăcire. 14. Vezi Lord Dahrendorf, Versuchungen der Unfreiheit. Erasmus-Intellektuelle im Zeitalter des Totalitarismus, WZB-Vorlesungen 12, Berlin (16 pp.). E textul unei conferințe ținute de Dahrendorf la Wissenschaftszentrum Berlin pe 11 ianuarie 2005, în care noțiunea de intelectuali erasmieni a fost propusă. Dahrendorf, al cărui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fapta săvîrșită, își va păstra pentru sine saulele, harpoanele și ambarcațiunea reclamanților, care rămăseseră, toate, legate de balenă în timpul capturării ei. Drept care, reclamanții cereau acum contravaloarea balenei, a saulelor, a harpoanelor și a ambarcațiunii lor. Domnul Erskine era avocatul împricinaților; lordul Ellenborough era judecător în acest proces, în cursul apărării, spiritualul Erskine și-a ilustrat teza făcînd aluzie la un caz recent, în care un gentleman, după ce încercase în zadar să pună frîu pornirilor vicioase ale soției sale, o abandonase în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]