9,370 matches
-
Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul, în 1960. El a fost secretarul Teatrului de Stat din Bacău. 36 Singura legătură dintre satul Lunca și răscoala din 1907, înafara unei revolte „în genunchi”, însumând cereri și reclamații, constă din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Primăriei Filipeni, loc.cit. 45 Ibidem 46 Nu se cunoscă trei nume dintre cei din categoria cu 4 boi, tabelele fiind rupte în partea de jos. S-ar putea ca doi dintre acei ce lipsescă să nu fie din satul Lunca. 47 Ghiță D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca mss., Roman, 1973, p.45; text xeroxat, în posesia autorului, prin bunăvoința lui Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoscă trei nume dintre cei din categoria cu 4 boi, tabelele fiind rupte în partea de jos. S-ar putea ca doi dintre acei ce lipsescă să nu fie din satul Lunca. 47 Ghiță D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca mss., Roman, 1973, p.45; text xeroxat, în posesia autorului, prin bunăvoința lui Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum susține autorul însemnărilor. 48
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
menținut în tot evul mediu, iar pentru țăranii români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu era o pierdere așa de mare. Locuitorii din satul Lunca și din toate satele întemeiate de bejenarii bucovineni în Moldova au procedat după un foarte vechi obicei, când, în fugă, se căuta un loc de izbăvire. Într-o vreme când circulația monedei se făcea cu dificultate, când nu se putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de efortul îndelungat de a-și fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că și locuitorii comunei Filipeni - satele Filipeni și Fruntești - știau să obțină rachiul din tescovină, drojdie și prune și alte fructe și nu era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino cu livadă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în realitate erau în Moldova 84 zile de clacă, deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datorată de țăran proprietarului trebuia dusă la locul de depozitare tot de țăran, aceasta fiind o obligație nouă, față de prevederile legislației din secolul al XVIIIlea. Sterian își depozita recolta la magaziile din Dobreana sau la cele de lângă curtea boierească din Lunca. Boierii Rosettești depozitau recoltele în magaziile din jurul curților, la curtea Virginiei Lambrino sau la locul numit „Moara lui Ciulei”, în gura tiubienei. Recolta era vândută direct unor negustori din Bacău sau era dusă cu carele până la Galați. Porumbul era păstrat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uleiului, prin prăjire și presare. Instalația țărănească de obținere a uleiului se numea oloiniță, obținându-se un ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe, la oloinița din Parincea. Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață, decât foarte rar și numai pentru produse strict necesare, pe care nu le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri, pentru a lua pământ în parte. Lipsa inventarului agricol, secătuirea pământului prin cultivarea an de an a aceleași culturi, a dusă la recolte modeste în raport cu efortul depus. Paradoxal, situația din lumea satelor (ne referim la fostele sate de clăcași Lunca și Slobozia) consta în aceea că, deși cea mai mare parte din pământul avut era cultivat cu porumb, nu ajungea de la o recoltă la alta. O statistică realizată pentru anul agricol 1890-1891 lasă să se întrevad situația, dacă nu dramatică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea, când pământul este tot mai puțin, ca urmare a împărțirilor succesive, are loc un procesă accentuat de pauperizare a rănimii. Desigur au existat și țărani care și-au păstrat pământul răzășescă (Fruntești) sau cel din împroprietărire și din cumpărătură (Lunca), dar majoritatea nu aveau nici recolte suficiente și nici vite. În comparație cu secolului al XVIIIlea, când întâlnim țărani clăcași cu 18-20 și chiar 40 capete de vite, către sfârșitul secolului al XIX-lea doar 8,9% dintre țărani mai posedau 5-20
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și Dunăre. Din Lunca se specializaseră în creșterea oilor oameni vrednici ca Nicolae Curteanu (Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capete de cabaline, 2589 capete ovine și 173 caprine. Izlazul comunal era de numai 139,41 ha, suprafață insuficientă pentru pășunatul atâtor animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venitul satuluiî”51 Nu se mai știe unde era moara din Filipeni, nimică nu mai amintește de existența acelei mori, dar cu siguranță a funcționat un timp îndelungat, pânăă când a fost mutată sau construită în altă parte, în satul Lunca sau la Gura Știubienei (Moara lui Ciulei). Locuitorii din Slobozia - Filipeni și din Lunca, fiind clăcași, erau obligați să macine la moara proprietarului care le dădea pământ în folosință. Această situație a durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai amintește de existența acelei mori, dar cu siguranță a funcționat un timp îndelungat, pânăă când a fost mutată sau construită în altă parte, în satul Lunca sau la Gura Știubienei (Moara lui Ciulei). Locuitorii din Slobozia - Filipeni și din Lunca, fiind clăcași, erau obligați să macine la moara proprietarului care le dădea pământ în folosință. Această situație a durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gura Știubienei (Moara lui Ciulei). Locuitorii din Slobozia - Filipeni și din Lunca, fiind clăcași, erau obligați să macine la moara proprietarului care le dădea pământ în folosință. Această situație a durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei adunată într-un iaz mare, despre care își mai aminteau cei bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după reforma agrară din 1864 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei adunată într-un iaz mare, despre care își mai aminteau cei bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după reforma agrară din 1864 și toate muncile pentru funcționarea și întreținerea morii erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în Lunca, pe dealul dinspre est de sat (de la fosta crâșmă a lui Cojocaru în sus, pe deal) două mori de vânt. Una dintre mori era proprietatea lui Costan Boca, iar cealaltă a lui Grigore Gurău. Au funcționat în perioada interbelică, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
somn (era argat la Gh. Boca!) și trimisă la moară ca să țină cu funia aripile morii, că altfel sărea roata care învârtea piatra.54 Recensământul din 1912 a înregistrat, pe lângă populație, și patrimoniul comunei Filipeni: o moară cu aburi în Lunca și una în satul Mărăști Vale, și câte o moară cu țiței în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și după primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]