1,406 matches
-
Necșești 23. Zîmbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian 7. Plopii-Slăvitești �� 4. JUDECĂTORIA VIDELE cu sediul în orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
Ghimbav 13. Teliu 7. Hălchiu 14. Vama Buzăului 2. JUDECĂTORIA FĂGĂRAȘ cu sediul în municipiul Făgăraș MUNICIPIU 1. Făgăraș ORAȘE 1. Victoria COMUNE 1. Beclean 7. Recea 2. Cincu 8. Șercaia 3. Hîrseni 9. Șinca 4. Lisa 10. Șoarș 5. Mîndra 11. Ucea 6. Părău 12. Viștea 13. Voila 3. JUDECĂTORIA RUPEA cu sediul în orașul Rupea ORAȘE 1. Rupea COMUNE 1. Apața 6. Homorod 2. Bunești 7. Jibert 3. Cața 8. Ormeniș 4. Comana 9. Racoș 5. Hoghiz 10. Ticușu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Necșești 23. Zîmbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian 7. Plopii-Slăvitești 4. JUDECĂTORIA VIDELE cu sediul în orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
dorește să rămână un continent deschis către cultură, cunoaștere și progres social; și că dorește să aprofundeze caracterul democratic și transparent al vieții sale publice și să acționeze în favoarea păcii, justiției și solidarității în lume; ÎNCREDINȚAȚI că popoarele Europei, fiind mândre de identitatea lor și de istoria lor națională, sunt decise să depășească vechile divizări și, din ce în ce mai unite, să-și construiască un destin comun; SIGURI că Europa "Unită în diversitate" le oferă cele mai bune șanse de a continua, cu respectarea
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
Ghimbav 13. Teliu 7. Hălchiu 14. Vama Buzăului 2. JUDECĂTORIA FĂGĂRAȘ cu sediul în municipiul Făgăraș MUNICIPIU 1. Făgăraș ORAȘE 1. Victoria COMUNE 1. Beclean 7. Recea 2. Cincu 8. Șercaia 3. Hîrseni 9. Șinca 4. Lisa 10. Șoarș 5. Mîndra 11. Ucea 6. Părău 12. Viștea 13. Voila 3. JUDECĂTORIA RUPEA cu sediul în orașul Rupea ORAȘE 1. Rupea COMUNE 1. Apața 6. Homorod 2. Bunești 7. Jibert 3. Cața 8. Ormeniș 4. Comana 9. Racoș 5. Hoghiz 10. Ticușu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
23. Z��mbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian 7. Plopii-Slăvitești 4. JUDECĂTORIA VIDELE cu sediul în orașul Videle ORAȘE 1. Videle COMUNE 1. Blejești 9. Poeni 2. Botoroaga 10. Sîrbeni 3. Cosmești 11. Scurtu Mare 4. Crevenicu 12. Siliștea 5. Gălăteni 13. Talpa 6
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
vine cu niște soluții. Vezi o problemă și încerci să te bagi să schimbi ceva. Ai jucat în spectacole? Am ajutat. La Palatul Copiilor m-am ocupat la unele spectacole ale colegilor mei, de lumini și de muzică, și eram mândră să-i văd cum strălucesc. Dup-aia am mai participat la spectacole de teatru forum, și chiar dacă eram doar un televizor ascuns într-o cutie, eram acolo, mă simțeam prinsă în mijlocul acțiunii, și era bine! Ce-ți oferă un spectacol
Teatrul să fie cu totul al oamenilor () [Corola-website/Science/295810_a_297139]
-
ce scapără și, parcă, ard, mlădiu, - de-ncercuit în dulce colan de-argint, ce nu se rumpe. - Până ca riga să se culce, am tot amirosit a nard. A smirnă - dragul meu, ce între sâni cuibări-mi-se-va, este ciorchine de chipreș în, mândre, podgoriile din Engaddi. - Iubita mea frumoasă este; iubito, ochii ți-s columbe! - Frumos iubitu-mi, iată, este; frumos e-n ochi să i te-oglinzi, frumos e patu-i a-l găti. Stâlp casei noastre, chedrul este, zvelți chiparoși având drept
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
acestuia. Satul se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național DN14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 kilometri spre nord de orașul de reședință Sibiu ("Hermannstadt"); pînă la Calea ferată Copșa Mică-Sibiu din satul Mândra sunt aproximativ 6 kilometri. Pe teritoriul localității Slimnic, în locul numit: "Șanțul Satului", la "Marginea pădurii cetății", la "Socebeul", la "șanțul umed" și altele - au fost găsite multe obiecte arheologice, care au fost datate începând din epoca bronzului timpuriu (cultura: Coțofeni
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
Bârla este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Afrimești, Bădești, Bârla (reședința), Brabeți, Ciocești, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podișoru, Șelăreasca, Urlueni și Zuvelcați. Comuna este situată în sud-vestul extrem al județului, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
și Bârla), iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii Bârleanu și Felicia Papadopol. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Ciocești-Mândra, Malu, Mozăceni și Urlueni. Comuna Ciocești-Mândra, alcătuită din satele Ciocești și Mândra, avea 1477 de locuitori, o școală și două biserici. În comuna Malu, trăiau 820 de oameni în satele Malu, Brabeți, Zuvlecați și Afrimești, ea având o biserică și o școală cu 15 elevi. Comuna Mozăceni, formată din satele Mozaceni și
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Mândrișca și Valea Seacă, fiecare formată doar din
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a acompaniat cu un fluier de categoria a I-a. Piesele "Cuculeț, cucuț bălan" și "Cântecul țapinarilor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Ileni (în maghiară "Illény" ) este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein decide organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea românească Ileni au fost recenzate 66 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Ileni a
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la "Mândra" trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la "Mândra" trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Șona (în dialectul săsesc "Schinen, Šînen", în , în ) este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Șona este așezat la est de orașul Făgăraș, înșiruit pe malul drept al Oltului, străjuit la partea de nord de coroana de dealuri colinate, care depășește mult lungimea satului și a hotarelor lui spre
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]