7,613 matches
-
publicitate -, distracția superlativă e super, maximă sau la maxim: ,distracție maximă" (hoinari.ro); ,cheltuieli nu foarte mari și distracție la maxim!!!" (jungla.net); cuvîntul-cheie apare în urări, mai noi sau mai vechi: Multă distracție!, plăcută! E implicată în chestiune chiar mîndria națională: ,și oricum distracție ca la noi.... mai rar... poate la Greci!" (forum.softnews.ro). Verbul apare și într-o formă hipercorectă, semnalată într-o notă de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), a se dixtra (produsă probabil, ca
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
danez. și-nvăț să-nvăț mereu. Mă inculp public folosind doar două mărturii. Mai de multișor, scriitorul Alex Cetățeanu îi prevenea pe cititori, într-o prefață la o carte de-a mea: va veni o vreme când veți declara cu mândrie că ați trăit pe vremea lui george FILIP. Mai recent, în sala Teatrului NOTTARA, din București, nedomolitul poet Darie Ducan îi spunea publicului, baletând ca un cocor, cu pantofii în mâini, că: poezia lui george FILIP este un templu în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
poartă în subtitlu mențiunea ,Carte de învățătură" să nu existe măcar un eveniment legat de editarea clasicilor noștri. Nu critic Târgul, foarte bun ca fenomen cultural, pentru că el asigură numai cadrul organizatoric. Critic editurile și lipsa lor de inițiativă, de mândrie și de curaj. Nu știu dacă Radioul, care patronează acest târg, a făcut sau nu a făcut ceva în acest sens. În pavilionul Târgului nu s-a văzut nimic, poate s-a auzit ceva pe calea undelor. Era ceva de
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
a câștigului maxim. Fără a transmite sărbătoarea textului și savoarea interpretării, câștigul nu vine nici pentru editor și cu atât mai puțin pentru elev. La fel procedează și alte edituri, care parcă nu ar avea nici un fel de onoare sau mândrie profesională. Dacă expediezi textele clasicilor în colete standard, adică în volume cenușii, fără personalitate, riști ca destinatarul să le refuze. O ingeniozitate tipografică propune Editura Fortuna din Râmnicu-Vâlcea, în colecția ,Tezaur literar românesc", coordonată de Ion Soare: cărți liliput, bibliofile
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
gătesc. Știi ce mă gîndesc: dacă tu tot asculți meciul, eu o să prefer un tort de ciocolată. Tigaia de crochete, mirosind a ars, oferea un conținut aproape carbonizat; douăzeci de minute mai tîrziu, după ce răzuise tigaia, Grady anunța veselă, cu mîndrie în glas: - Micul dejun e gata. Clyde s-a așezat la masă și și-a examinat farfuria cu un zîmbet atît de șters, încît Grady l-a întrebat: - Ce s-a întîmplat, iubitule? N-ai găsit postul la radio? Ba
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
alegere. Cartea cu EURI e, la fiecare pas, o alegere, nu de episoade închegate cu autor incert, răpite scriiturii lui Barthes, ci de seturi de voci armonice desprinse dintr-o vorbărie care se autoîntreține, la nesfîrșit. Micile mituri de familie, mîndriile mamelor, orgoliile copiilor curg în folclorul larg și pestriț cu care circulă, apoi, de la școală pe maidanul cu fotbaliști, de la sat la oraș, din toiul societății multilateral dezvoltate în ,raiul" economiei de piață. Un prim-plan cu copii, și-un
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
Haralampy, îndoindu-se în același timp, dacă exiști cu adevărat și-i vezi la televizor pe aleșii noștri, fie-ți milă și dă-le, Doamne, așa cum bine merită, minte să-și voteze pensii cât mai mari, ca să nu ne primejduiască mândria națională... Și iar ne-am amintit de Ion Iliescu spunând unui reporter tv că e o percepție greșită despre parlamentarii care muncesc nuuuu... Să mai zic - să nu mai zic? Desigur, atunci era treaz-trezuț, cum zice ardeleanul, față de imaginea domniei sale
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
potrivită pentru introducerea în Codul Penal a ,infracțiunii de a fi membru PSD" (cf.declarației lui Victor Ponta făcută unui reporter tv)... Altă nebunie! Sau, poate că nu. Așa că, încet-ncet, ne liniștim și chiar ne caută un dram de mândrie aflând dintr-o știre tv că suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de taxe și impozite - aproximativ 420... - Le-arătăm noi cine suntem, 'tu-le mama lor de ciumeți!, zice prietenul înfierbântat de-o pălincă sorbită pe ascuns
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
ideile ei, s-a mutat la PRM. Atunci s-a terminat cu declarațiile ei năbădăioase. După ce s-a văzut în partidul ,adevăraților patrioți", poeta a descoperit în ce capcană terfelitoare și-a băgat prestigiul. N-a mai rămas nimic din mîndria și din aplombul declarațiilor ei politice, uneori naive, dar de un patriotism la care majoritatea parlamentarilor noștri nici nu visează. Cînd, mult prea tîrziu, a hotărît să plece din acest partid, a fost insultată murdar, fără ca nici unul dintre bărbații din
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
cei care, nevotând ,chestia" cu DNA-ul, au confirmat adevărul spus televizat de domnul Președinte, cum că este conducătorul unei țări de mafioți. Această întâmplare a trezit din starea letargică muza lui Haralampy și astfel prietenul începe să declame cu mândrie, urcat pe-un taburet: Guvernul stă cu mŕfia pe masă... Doar asta-i cam de multișor poveste! De când avem aleși, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă.(1 - Tati-tati!, îl oprește vesel fiu-s-o, Pătruț-Schwartzeneger, te-am
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
puși în fața evidențelor, li se dovedește că invențiile lor sînt artefacte diletante scornite de niște minți a căror pregătire este precară într-un domeniu anume, ei vor nega evidențele și vor pune totul pe seama conspirației colegilor de breaslă, a căror mîndrie nu le îngăduie să fie martorii succesului altora, sau pe seama obtuzității oamenilor politici, a căror îngustime de vederi îi împiedică să intuiască fața revoluționară a invenției lor. Altfel spus, nu ei sînt de vină că ideile lor nu sînt admise
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
decît modest: o singură portocală, și aceea dispărută în ultimul moment din vina unui capriciu nepermis al unuia dintre fiii lui József Pelikan - sărmanul funcționar care fusese însărcinat, pe linie de partid, să se ocupe de cultivarea exoticilor arbori, spre mîndria întregului județ. Firește că Naftalin din filmul lui Koltai are în comun cu Pelikan din Martorul mai mult decît o poantă de nume. E vorba în principal de trăsătura esențială în jurul căreia cele două personaje sînt construite: un anumit refuz
Despre alta revolutie by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10162_a_11487]
-
de versuri În așteptarea lui 1848 (din 1847). Căci zilele-mi, iată, pier ca și fumul./ Ca lemnele în foc oasele-mi secară,/ Pălitu-m-am și m-am uscat ca iarba,/ Aridă inima îmi e ca piatra. La Luminița Niculescu, vremea mândriei se pierde în timpul trecerii omului, fiindcă timpul nu mai are răbdare,/ nici noile limanuri, nici vechile căi...// să nu se mai mândrească omul pe pământ.../ în zilele urzite-n genuni. (p. 14) Exersarea virtualităților poetice în spirit moralizator, îmbrăcând hainele
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
s-a vorbit despre unitatea și toleranța În diversitate și despre importanța păstrării tradițiilor și limbii materne În fiecare familie, dându-se astfel citire la o listă ce conținea numele celor 41 de țări de origine ale celor prezenți. Ce mândrii au fost cei 6 români care au ridicat mâna auzind numele României! Însuși unul dintre judecători se mândrea cu o noră româncă. La sfârșit, fiecare a primit cardul de cetățean și s-au făcut fotografii cu ofițerul și judecătorii. Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Doamne, fă lăstun albastru și dă zâmbet înțelept. ÎNȚELEPTUL Nu scuip pe'nfrângerile mele! Ce-am adorat nu știu să ard și nu ridic în vânt obiele în locul ruptului stindard. De funia spânzurătorii dezastrele nu mi le-agăț și nici mândria din victorii n-o pun sperietoare'n bat. Cu-aceleași zâmbete'nțelepte îmi port și lanțuri și cununi urcând spre soare clare trepte sau coborând printre furtuni. și merg pe-acelaș țărm ce suie, la braț cu prieteni sau vrăjmași, de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
stihie... AMPRENTA DRAGOSTEI Primăvară în amurguri Naște florile pe muguri. Noaptea cade peste ramuri Peste lume, pește lanuri. Blândă iapa alăptează Mânzul visurilor sale și din când în când nechează Surioarelor banale. Numai hărmăsarul-tată Stă de straja pe pășune Când mândria îl îmbată Lângă mânzul fără nume. Dragostea universală E aceeași la tot pasul. E-o amprenta digitală Unduita precum glasul. VEȘNICIILE Veșniciile aleargă De frică să nu se piardă Într-o clipă clocotita Dintr-a timpului ursita. Ard și clipe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
zbor liric și cinism, exaltat și glacial, difuz și incisiv” cum s-a caracterizat el însuși, un ardelean care a dus cu el pe malurile Senei toată revoltă și tristețea străbunilor săi din veac. Dacă Franța îl revendică astăzi cu mândrie, așa cum este el, cu atat mai mult noi nu avem dreptul să-l marginalizam pentru convingerile lui naționaliste din tinerețe, deoarece Cioran face parte din patrimoniul cultural al universalității, la care țara noastrț și-a adus contribuția din plin cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Din pricina acestei vini, tatăl meu a făcut deseori cunoștință cu mână de fier a dictaturii proletariatului, chiar și cu beciurile securității, unde a fost bătut și maltratat; dar a păstrat în gene lacrima acelei tăceri solemne și demne a sfintei mândrii. Am trăit mereu în suflet cu faptele și curajul unor asemenea oameni minunați și cu încrederea că neamul nostru românesc n-are de ce să se mai teamă de moarte. Cu timpul, am iertat totul; iam iertat pe toți cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
an al conflictelor și al victoriei împotriva trecutului. Avem șansa de a începe să construim, în 2013, o nouă Românie, în care să reparăm ce s-a greșit în ultimii ani, în care să dăm românilor mai multe motive de mândrie și de încredere, și în care să conteze mai mult corectitudinea, bunul simț și dreptatea. Traversăm împreună o perioadă grea încă, dar solidaritatea românilor s-a simțit în acești ani poate mai mult ca oricând. În anul care vine este
Ce mesaj a transmis Victor Ponta românilor de Anul Nou () [Corola-journal/Journalistic/40041_a_41366]
-
noastră, ultima oara în 1989, așa că haideți să nu o dăm pe bani sau privilegii și să nu o vindem. Un popor care nu prețuiește și nu apară libertatea cu orice preț nu va avea nici dreptate, nici bunăstare, nici mândrie și nici fericire", a susținut democrat-liberala într-o postare pe blogul personal. Europarlamentarul PDL a precizat că în 2013 trebuie să ne apărăm împreună și nu divizați instituțiile statului care ,,au trosnit din încheieturi" în 2012 în urma acțiunilor membrilor unui
Macovei: Trebuie să ne opunem protejării "penalilor" din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/40042_a_41367]
-
care, dacă nu privesc direct pe autorul „criticii agresive“ din 20 iulie 1889, pot contribui la mai buna cunoaștere a relațiilor dintre el și tovarășii săi. Iată doar câteva dintre aceste informații: În revista „Școala nouă” s-a reprodus cu mândrie dintr-un „ziar bucureștean” anunțul relativ la ea („La Roman, o mână de tineri curagioși și hotărâți au scos o revistă...”). Acest anunț a apărut în „Războiul” nr. 4303, din 9 iulie 1889, p. 2; neîndoielnic, formularea și, implicit, aprecierea era
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
al comunismului, ambii au cauționat inteligent o politică de legitimare naționalistă a comunismului făcând uitat trecutul cominternist, stalinist, profund antinaționalist și antipatriotic al liderilor săi. Ambii și-au făcut o carieră prodigioasă în Epoca de Aur, „pe care cu îndreptățită mândrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu” cum suna continuarea obligatorie a sintagmei. Amândoi au avut incontestabil talent, câteva filme demonstrează virtuțile unui spirit care înțelege substanța friabilă a tragicului la Sergiu Nicolaescu în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
fonduri gigantice și de actori carismatici, cei mai buni actori ai timpului său. Nemuritorii (1974), unul dintre puținele filme „istorice”, mai degrabă un film de aventură, cu haiduci, este un bun exemplu în acest sens. Filmele sale insuflă publicului sentimentul mândriei naționale, îl flatează pe spectator, îl plasează în legenda unor evenimente exemplare, cu eroi exemplari, cu fraze memorabile - ele aparțin scenaristului, dar felul cum sunt spuse face muzica - în care răsună bronzul armurilor ciocnite și limba de lemn a propagandei
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
care figura și pseudonimul meu, pe care tata nu avea cum să-l știe. Și totuși, imediat ce-a reușit să deslușească printre pete de noroi și de grăsime literele, a început să le spună celor din jurul lui plin de mândrie: „Este fiica mea, cu siguranță este ea. Blandiana e satul soției mele. Fiica mea scria versuri de când era mică. Numai ea poate să fie” și zile întregi arăta tuturor petecul de hârtie, repetându-și deducțiile. În felul acesta a descoperit
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
în confluențele dintotdeauna, în locurile purtătoare de amintiri, ale oamenilor și ale epocilor. În tinerețea lui Napoleon, răspunzându-i simbolic tinereții și îndrăznelii de care interbelicii nu s-au dezis nici o clipă. Dimpotrivă, le-au purtat cu inconștientă și sclipitoare mândrie. Redescoperim un Sebastian cu lecturi intense și variate, comentate prompt și adecvat, din literatura franceză, de la Hugo („trebuie citit fără mofturi, cu sentimentul drumețului pornit la drum lung, și prin iarbă, și prin băltoace, și prin frunze putrezite, știind că
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]