2,194 matches
-
un hoit care umblă, căruia Îi e foame, care duhnește și care refuză să moară. CÎnd și cînd, Fumero și oamenii lui mă arestau și mă acuzau de cîte-un furt absurd sau că ademeneam fetele la ieșirea unui colegiu de măicuțe. Încă o lună la pîrnaie, bătăi și apoi iar În stradă. N-am Înțeles niciodată ce sens aveau farsele astea. Pe cît se pare, poliția găsea de cuviință să dispună de o sumă de suspecți pe care să pună mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prin acea galerie de disperări, am dat peste maica Emilia, una dintre călugărițele care administrau azilul. Ne-a aruncat o privire sulfuroasă. — Mi-au spus internii că dumneavoastră ați strecurat aici o individă și că acum vor și ei una. — Măicuță prealuminată, drept cine ne luați? Prezența noastră aici este una strict ecumenică. TÎnărul domn aici de față, care mîine va deveni bărbat În ochii Sfintei noastre maici Biserica, și cu mine am venit să ne interesăm de interna Jacinta Coronado
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
minute, lăsîndu-l pe bătrînel sleit, În brațele lui Morfeu. CÎnd am ieșit, Fermín i-a plătit dublu, Însă ea, cuprinsă de milă În fața priveliștii tuturor acelor nenorociți uitați de Dumnezeu și de dracul, a ținut neapărat să-și doneze onorariul măicuței Emilia, ca să li se dea cîte o gustare de ciocolată cu gogoși, fiindcă ei asta Îi alunga Întotdeauna suferințele vieții, această ticăloasă peste ticăloase. — Io tare mi-s simțitoare. Uită-te și ’mneata, dom’ Fermín, la sărăcuțul ăsta... Nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iubirii, cu rubinul de jertfă, cu safirul speranței și cu mărgăritarele lacrimilor ! Colindătorii se aud din ce în ce mai aproape. In aer rămâne mireasmă de brad, mireasmă de sfântă lumină. Intr-o iesle, un Prunc drăgălaș surâde păstorilor, surâde soborului de îngerași, surâde Măicuței Lui Sfinte ! Bine ai venit, Doamne, din nou, în Betleemul din inima noastră, unde ți-am pregătit vrednic sălaș, înmiresmat cu iubire și pace !
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
animale sânt cefalotorace, domnule, prin urmare nici urmă de gît! Cine ți-a spus dumitale chestia asta cu gâtul racului? ― Mama, când ne dădea rasol de raci, ne desfăcea gâtul racului și ni-l dădea să-l mâncăm, spunîndu-ne; Ia, măicuță, gâtul, că asta e partea cea mai bună, nu mai suge picioarele!" ― Nemaipomenit! se scandaliză el. Auzi gât la rac! Și-apoi brusc: Ia arată-mi și mie, domnule, pe tablou, unde e gâtul racului? Mă-ntorsei spre tablou, întinsei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unit pe Andrew Macfarlane și pe Elspeth Ross. Elspeth și sora ei au fost invitate de băieții familiei Johnstone la mănăstirea Melrose să vadă ruinele și, după cum a spus Petie Johnstone, „să-și imagineze cum își duceau zilele călugării și măicuțele de atunci“. Fetele nu speraseră asta, dar fiind într-o dispoziție bună (și pentru că băieții Johnstone erau fii farmacistului și aveau posibilități materiale) tatăl lor le dăduse voie să se ducă. Când fetele dăduseră la o parte draperiile în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Pe piept ți-e pielea arămie, Dar sub cămașă, alb, de lapte. Fiori te trec. Ce ironie, Cine te va iubi la noapte? Cobori eșarfa peste pânză, Privind tabloul terminat. Semnezi în colț, tot mai confuză, Cu-același alb imaculat. Măicuța mea De câte ori m-apucă dor de tine, Și ca părinte te doresc 'napoi, Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata n-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trec. Ce ironie, Cine te va iubi la noapte? Cobori eșarfa peste pânză, Privind tabloul terminat. Semnezi în colț, tot mai confuză, Cu-același alb imaculat. Măicuța mea De câte ori m-apucă dor de tine, Și ca părinte te doresc 'napoi, Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata n-a venit de-o vreme bună, Și-n țarină nu-s roade de cules
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ta cu alții la horiște. Dar soarta mea ne-a despărțit devreme, Și cât de mult am plâns și mi-a fost greu! Eram de-o schioapă, când la pieptul tău, Am plâns cuminți, îmbrățișați o vreme. De dorul tău, măicuța mea cea bună, Nici anii ce trecură odios, Nu m-au lipsit de chipul tău frumos, Și nici de viața noastră împreună! Mă rog ades, de dragul tău prin schituri, Precum atunci mă învățai sub pom, Să-mpărtășesc iubirea ta de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
rog ades, de dragul tău prin schituri, Precum atunci mă învățai sub pom, Să-mpărtășesc iubirea ta de om, Să te mândrești cu fiul tău, în ceruri. De câte ori mi-e greu sau îmi e teamă, Și ca părinte te doresc 'napoi, Măicuța mea din viața de apoi, Te uită-n jos, cu dragostea-ți de mamă! ROXANA GAVRILUȚĂ Născută pe 18 decembrie 1973, în Iași, jud.Iași. Realizatoare a peste 100 de videoclipuri postate pe YouTube, sub pseudonimul “PasăreaSpin”, filme editate pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
văd o clipă, Dar să ai cu tine și pe tatăl meu! Inima mă doare, sufletul îmi țipă... Mi-este dor de tine și mi-e tare greu. De-am fost rău cu tine și te-am supărat, Iartă-mă, măicuță, n-am băgat de seamă! Vino și mă-ndrumă, căci sunt disperat... Mi-este dor de tine, prea iubită mamă! Eu mă hrănesc cu amagiri și vise! Annei! Când luna se arată la fereastră, încerc s-adorm cu dorurile mele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-s frânte de dorul cuprins Și perna de lacrimi e udă. Tristețea își pune amprenta pe ochi, Pe zâmbet, odată deschis, Pe patul de scânduri sleită visezi Realul pierdut pentru vis. Visează căsuța-așezată-ntre tei, Cu flori de mușcată n ferești, Măicuța în poart’așteptând pe poștaș S aducă scrisoare cu vești, Flăcăii la horă, tractoare pe câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în literatura română este unul dintre cei mai importanți făuritori de limbă poetică modernă, după Tudor Arghezi și Ion Barbu.” (Din Dicționarul de literatură română, coordonator Dim.Păcurariu, Editura Univers, București, 1979 , p.72) FIUL VORBIND MAICEI SALE Maică jale, măicuță cumplită, A nopților mele regină cumplită, De ce pier tinerețele, clare cântărețele, Când, în cezarice văluri, ursitoare cernită, De fruntea‐mi senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Editura Univers, București, 1979 , p.72) FIUL VORBIND MAICEI SALE Maică jale, măicuță cumplită, A nopților mele regină cumplită, De ce pier tinerețele, clare cântărețele, Când, în cezarice văluri, ursitoare cernită, De fruntea‐mi senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri și ape sihastre și tremuratele prietene astre ... Ah, maică, sicriu pregătește, Așterne de moarte măsurile, Făclieri și stegari și alaiuri tocmește. Ah, totu‐ i tăcere, și zidul uitării
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
facă loc sub șal; Din rădăcini când mișcă vântoasa codrii deși Se‐ndeasă plăieșite în somn și vechi plăieși. II Binevoiți, lăuta mai dați‐mi‐o să cânt... Mereu și mai puternic eu te iubesc, pământ, Din ziua când de‐acasă măicuța mea a mers și a pierit odată cu seara‐n univers — și inima, tipsie cu roditori atomi, Aici a semănat‐o, din ea să crească pomi, și glasul ei în vânturi s‐a risipit — la noi Să fie și mai calde
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să crească, Este și‐ a fost, din vechime Limba noastră românească. E Ne‐a‐nvățat și ne‐a fost stea. l e la ea știm ce‐i iubirea, ut aica limbă românească ăbunii ste limba omeniei e, i» uiul meu, măicuța care et u cinstește‐ o ca pe Țară, l, Cât ne‐a fost de aspru drumu Ne‐ a dat viață de la ea. D Ea ne‐a dat tot ce‐ a avut. Ne‐ a fost mamă și ne este De când lumea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
azvârlit cununa. Nimeni nu mai face popas. Numai mama a rămas. E Cu fiecare scândură de la gard Ea își ține singură azăvadă, Sprijină casa cu umerii să nu A Nu mai ascultă nimeni, nu mai dă spic AMINTIRE Am vrut, măicuță, să avem în casă af, af. e‐ ai îmbrăcat cu bluza cea mai nouă, Drag chipul tău și când vei fi doar pr Pământ mănos; și, într‐o zi, odată, Te‐ am luat cu noi la domnul fotogr T 80
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Le striveai cu mâna pe obraz. Tot așa ai fost de când țin minte, Pe picioare‐ai mers la drum mereu, Nici în car nu te suia de teamă Boilor să nu le fie greu. Ce păcat că n‐ ai trăit, măicuță, C‐ai plecat fără de timp în lut. Ce pantofi ți‐aș fi adus acuma și ce haină azi ai fi avut !... NUMAI TU... Toate frunzele se veștejesc Toate fructele, până la urmă, se amărăsc. Orice floare, oricât de frumoasă, Pleacă și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
are atributele specific e unei feminități delicate. E suavă, plastică și colorată. Poeta e captivată de teme legate de viața sentimentală (iubirea stă pe primul pl an). Constantin Cioraga Din prefață la „Poezii” 1928‐1963, Editura pentru literatură 1964 BIOGRAFIE Măicuța lui fusese dulce și frumoasă. Stăteau la margine de târg - o casă Ce - abia se mai ținea pe căpriori Dar dinaintea ușii aveau un strat de flori: Vâzdoage, busuioc și nemțișori. 84 și când a fost să vie el pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
anume: Era al patrulea băiat, și‐ n casă numai sărăcie. Târziu, când s‐ a întors ursuz și beat, I-a înjurat, ‐ Pesemne că de mare bucurie. Dar ca să‐ alunge vitrega ursită, Pe somnul nou și fără grija foamei, A- ntins măicuța mâna ei trudită: ‐ Băiatul mamei ... Pe urmă, a crescut la întâmplare, Așa cum cresc copiii de sărac, și a trăit și el, ca fiecare. Era un om cuminte, De când îl țin vecinii minte. Trecea pe drum încovoiat și frânt, Cu ochii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în noaptea asta, Că soare mâine n‐o să mai răsară ... Dar a tăcut, ca să nu‐și supere nevasta. și nu‐l durea nimic. Doar uneori i se părea că‐ i iarăși mic, și parcă aștepta să‐ l cheme de la poartă Măicuța lui, de - atâta vreme moartă. CÂNTEC DE LEAGĂN, CÂNTEC DE PACE Dormi puiul mamei, dormi . Când te‐ai trezi, Să fie o zi Cum n‐a fost încă zi ... Se- ntunecă spre soare‐apune și clocotesc prelung sub zări, departe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
volumul „Fire de tort” LÂNGĂ LEAGĂN Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse‐ n aripa năframei Flori de rug ți‐ am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți‐am pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime‐ l înspăimântă și cocoșii‐n zori nu‐i cântă Să rămâi curat, ca fața Soarelui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Că n‐am loc nici în mormânt, Că n‐ am stare sub pământ, Nici sunt mort, nici cu viață Nici sunt foc și nici gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat măicuță, Pentru scumpa ta Lenuță, Pământul nu mă primească, Țărna să nu mă iubească Lutu‐afar‐ să mă izbească; Lutu‐afară m‐a izbit, Țărna m‐ a batjocorit, Pământul m‐a prigonit!... Mamă, dacă‐mi vrei tu bine, Fă‐ l acuma
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nu cerceta aceste legi Că ești nebun când le‐ nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce‐ i pasă Codrului de ea? Ce‐ i pasă unei lumi întregi De moartea mea! Din Fire de tort. O SCRISOARE DE LA MUSELIM SELO ( fragment ) Măicuță dragă, cartea mea Găsească‐mi‐te‐ n pace! Pe aici e vânt și vreme grea. și Anton al Anei zace De patru luni, și‐ i slab și tras, Să‐l vezi, că‐ți vine plânsul 118 Că numai oasele‐au
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
piept, dar nu să țip, și‐așa mi‐e dor de‐ acasă, și‐ aș vrea să plec, dar nu e chip Că Vodă nu mă lasă. Dar uite, nu e nu știu cât O lună chinuită, și - o să te strâng de după gât, Măicuța mea iubită. Din Poezii pag. 254‐256. CÂNTEC A venit un lup din crâng și‐ alerga prin sat să fure și să ducă în pădure Pe copiii care plâng. și‐ a venit la noi la poartă și‐am ieșit cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]