2,197 matches
-
personal românesc pentru întreținere. În camere vor fi găzduiți pelerinii români care vor veni să viziteze Sfintele Locuri. Până acum ne găzduiau grecii și ei se bucurau, ca aveau venit de la ai noștri. Acum s-a ivit o ocazie. O măicuța pe nume Nicodima din județul Botoșani, sătul Vlădeni, a avut o moștenire la Ierihon, o grădină. Ea a donat-o Bisericii noastre Ortodoxe din Ierusalim. Părintele arhim. Ieronim Cretu care este reprezentantul Bisericii noastre la Sfintele Locuri a primit cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat. Dar ce să zic? Ne iau alții... din multe motive ne înving. Acolo maica stareța e rusoaica. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeza. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masă la chilie. Slujbe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
distanță de Grădină Ghetsimani. Pe acest loc, mormânt - aș zice că e mai potrivit, se oficiază Sfântă Liturghie. Maicii Domnului i se dă multă cinste și respect de către toți creștinii. Acolo, la Sfanțul Mormânt al Maicii Domnului este o măicuța româncă și cântă ca o privighetoare. Așa de frumos cântă că zici că-i un cor ceresc acolo și nu ceva pământesc. Doar atât, că ea cântă în grecește, deoarece toată slujba se săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
obicei și la ora 5 am plecat de pe Muntele Eleonului, împreună cu părintele Irineu de la Biserica Antim din București, sora Maria (72 ani) și părintele Ștefan care slujește la Bacău. Mai era cu noi o soră care filma și încă două măicuțe românce care slujesc la Sfanțul Mormânt în Ierusalim. În total 7 persoane. Acest mic grup ne aflăm în Muntele Eleonului pentru a ajuta la cules de măsline, că era perioadă culesului. Toți am vrut sa vizităm Muntele Sinai care se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în suflet și în inima o emoție deosebită, trăiești clipe deosebite, clipe de sfințenie. Este Duhul Lui Dumnezeu acolo. Este o stare lăuntrica pe care o simți, o trăiești și cu greu poți s-o împărtășești și altora. Acolo viețuiau măicuțe, că am întâlnit două care ne explicau despre acea mănăstire. Atât de multă dragoste aveau în vorbă lor către noi și foarte mult s-au bucurat că leam vizitat. La plecare ne-au îmbrățișat și ne-au binecuvântat călătoria noastră
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cum să ne plângem păcatele și cum să-L iubim pe Domnul, așa cum a făcut ea. în curtea mănăstirii este o peșteră, camuflata cu o ușă acoperită de flori și verdeața, nici nu se observa. Ne-a deschis ușa o măicuța și-am coborât vreo patru trepte. Acolo era locul unde se adunau Mântuitorul și ucenicii de frica iudeilor. Doamne, ce ascunzișuri! Cum se adunau și se rugau lui Dumnezeu în piatră, în stâncă. Și de acolo plecau prin sate și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
erau, si ce mult m-au respectat, am rămas uimită de credință și faptele lor. De multe ori în cameră, discutând cu ele, m-au adus la lacrimi. Bunul Dumnezeu să le dea cunună în Rai! Apoi a venit o măicuța și m-a invitat la masă. Era și părintele arhim. Ieronim Cretu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am înțeles. Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
deloc. Dar și Bunul Dumnezeu a stat la masă cu neputincioșii, vămeșii și păcatoșii. Eu eram dintre cei din urmă iar ceilalți erau ca sfinții, așa i-am văzut eu. Masă a durat cam o oră. La sfârșitul ei, o măicuța Nicodima i-a cântat duios și dulce părintelui „Mulți ani trăiască!” și atunci am aflat că-i ziua lui de naștere. S-au făcut și fotografii cu pastorul în mijlocul oilor. Seară, înainte de plecare, am stat puțin de vorbă cu el
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii îl sculau Și cu biciul îl loveau. Stă Măicuța și privește, Inima i se topește. Neîncetat se strigă: „Moarte!” Iar Pilat s-a temut foarte, De Iisus nu s-a-ndurat, La moarte L-au condamnat. Jidovii îi apucară Și o Cruce grea-I aflară, Si pe umeri I-o au
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Te pogori în pământ, O, Cuvântule Prealine, Cum voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe, Fiu Scump, dar fără viață. Fiule Dumnezeiesc, N-auzi când îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica întristata! Pe Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit, Dar acum, Fiule Dulce, Ți-ai făcut culcuș
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe, Fiu Scump, dar fără viață. Fiule Dumnezeiesc, N-auzi când îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica întristata! Pe Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit, Dar acum, Fiule Dulce, Ți-ai făcut culcuș pe Cruce Și de-acolo în pământ, Sub
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un cunoscut: „Ce contează viața a două milioane și jumătate de catolici români (un milion și jumătate de uniți și un milion de romano-catolici) față de bătălia pe care o dăm?“ Doctorul Constantinescu a fost chemat la O’Hara, ca să examineze o măicuță unită dintr-o mănăstire din Ardeal, care zicea că o văzuse pe Maica Domnului. Or, conform regulamentului Vaticanului, aceste fenomene trebuiau verificate de un psihiatru înainte de a fi luate în considerare. Doctorul i-a spus limpede că femeia nu e
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
scurți bufanți strânși la centură, blana de marmotă cu ciucuri de care atârnau monezi de argint și mantiile de mătase brodată aparțin altor vremuri, apuse. Blugii sunt mai puțin pitorești, iar alimentația Junk food fatală pentru linie în țările Sudului. Măicuțele, în schimb, traversează secolele cu o siluetă nealterată, iar aici ele sunt la ele acasă. Capitala Galileei este primul oraș creștin și cea mai veche cetate arabă din Israel. Arabii creștini aproape o treime din populație locuiesc alături de musulmani la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
VI-lea, artera principală, este neagră de lume. Orașul vechi, cu sukul său aparent destinat străinilor, este pentru moment letargic și foarte curat. Număr, pitite discret pe străduțe și în fundacuri, douăzeci și patru de biserici și mănăstiri aparținând tuturor riturilor imaginabile. Măicuțele din ordinul Sfintei Clara întrețin amintirea lui Charles de Foucauld care, înainte de hirotonisire, le-a fost servitor apoi oaspete, între 1897 și 1900. Bonaparte, care a venit din Egipt să asiste la un botez în mănăstirea lor, s-a deranjat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
private și misionare la Nazaret, unul scoțian, unul italian și unul francez. Acesta din urmă, spitalul Saint-Vincent-de-Paul din Nazaret, a fost fondat în 1898 de către surorile din ordinul Carității, pe când orășelul n-avea decât șase mii de locuitori. Clădirea, patru măicuțe, câțiva cai și șaptesprezece paturi. Aceste modeste începuturi au rămas departe în urmă. Închis după conflictul din 1948, spitalul a renăscut la viață în anii 1960. Este acum condus de un chirurg simpatic și plin de charismă, doctorul Salim Nakhleh
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rachetă. Cei care aruncă pietre sunt micii palestinieni de pe colinele Cisiordaniei. Aceste diferențe trebuie trecute la capitolul "strategie și geologie". Părintele Manuel Moussalam, preot catolic, a obosit. Mai sunt nouăsprezece preoți și călugări creștini în teritoriu, punând la socoteală și măicuțele, îmi spune el. El se află în fruntea unei mici insulițe de pace, o școală creștină deschisă și micilor musulmani, în care domnesc curățenia și disciplina. Numai că a ajuns și el la exasperare. Copiii sunt agitați, nu mai reușesc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Betleem și Ierusalim dar încă în teritoriul israelian, în fața coloniei-fortăreață de la Har Homa, Institutul Ecumenic de la Tantour, menit în mod explicit "trilogului" (cum, greșit, se mai spune câteodată). O grădină minunată, o bibliotecă de optzeci de mii de cărți, două măicuțe americane (în civil) la intrare și, în fruntea lui, un bărbat înalt, epatant, David Burrel, fost rector al universității Notre-Dame din Indiana, USA. Înainte, aici era căminul unor benedictini catalani veniți de la Montserrat. Din lipsă de succesori, casa a fost
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
somată să plătească mari taxe rămase neachitate și impozite funciare. Dacă adăugăm tracasărilor obișnuite (rețineri de cărți la vamă, vize de rezidență scurtate etc.) zidul care trece chiar prin mijlocul congregațiilor de la Abou Dis, în estul orașului, despărțind comunitățile de măicuțe catolice (Notre-Ddame-des-Douleurs, Saint-Vincent-de-Paul, pasioniste și comboniene) care servesc ca școli pentru orfanii palestinieni și ca centru de primire pentru pelerini; interdicția pentru arabii creștini din Betleem de a veni să se roage la Sfântul Mormânt; piedicile care împiedică buna funcționare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
decât să plecați de aici", i-a spus unui călugăr un funcționar arțăgos, membru al partidului Shass. Este de înțeles acel "Vor să termine cu noi", exprimând atât mânie, cât și resemnare. Și toate acestea agravate de lenta extincție a măicuțelor clarisse, carmelite, benedictine, surori ale Carității, de sentimentul de abandon din partea protectorilor tradiționali, Vaticanul, Franța, Italia, abia temperat de revirimentul schițat pe linie charismatică. Consulatul Franței acționează cât poate mai bine și, în ciuda indiferenței opiniei publice din țara noastră, respectă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea. — Bine, măicuță, dar nu știu ce trebi am să fac. — Ia, să-mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate; și, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
joase u din text numai în lexeme care se înscriu planului cotidian al existenței: bun (apreciere marcată puternic de utilitate și de idealul omenesc), fuse (durată măsurată), unde (circumscriere spațială), frunză (element vegetal trecător asociat cu perisabilitatea umană în proverbe), măicuța. Vocala u are și rolul de a susține fonetic coborârea, ca fază a saltului magic cu care bidiviul aduce natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
precedentele. Încheierea cu succes a ceremo¬nialului poartă eroul înapoi în lumea cunoscută: „Cal bun fuse/ Ș-unde-l duse strânse,/ Cal bun sare și răsare,/ Cal bun sare-n pod d-aramă,/ Pod de-aramă zărnăiară/ Și hăutul se ducea/ Pe la măicuța sa./ Și măicuța lui... (cutare),/ Ea de veste că prindea/ Și-nainte le ieșea,/ Cu-n colac de grâu curat,/ Pe colac vadra de vin”. În celelalte etape, beneficiarii erau boierii, instanțe ficționale ale gospodarilor colindați, și pentru că ei erau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
succes a ceremo¬nialului poartă eroul înapoi în lumea cunoscută: „Cal bun fuse/ Ș-unde-l duse strânse,/ Cal bun sare și răsare,/ Cal bun sare-n pod d-aramă,/ Pod de-aramă zărnăiară/ Și hăutul se ducea/ Pe la măicuța sa./ Și măicuța lui... (cutare),/ Ea de veste că prindea/ Și-nainte le ieșea,/ Cu-n colac de grâu curat,/ Pe colac vadra de vin”. În celelalte etape, beneficiarii erau boierii, instanțe ficționale ale gospodarilor colindați, și pentru că ei erau purtați alături de fecior
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al minunii, dar și intermediarul dintre esență și lume, de aceea, el este cel care îndeplinește în numele călărețului atât ceremonia, cât și „împărtășania”. Ultima secvență ajunge în cotidian printr-o trecere securizată pe podul de aramă „zărnăitor” și coboară la măicuța, căreia de asemenea îi revine un gest ceremonial, de data acesta propițiatoriu: perechea mănâncă din colac și bea vin pentru a asigura belșugul oamenilor în noua etapă cosmică. Trebuie, în același timp, remarcată similaritatea traseului marcat în planul expresiei de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar și de vegetație. Răspunsul fiilor la rugămintea tatălui să revină în mediul matern (mama îi așteaptă cu masa pusă și pahare pline) certifică apartenența lor totală la dimensiunea neîngrădită a ființei: „- Drag tăicuțul nostru,/ Du-te tu acasă/ La măicuța noastră,/ Că coarnile noastre/ Nu intră pe ușă,/ Făr’ numai prin munte;/ Picioarele noastre/ Nu calcă-n cenușă,/ Făr’ numai prin frunză;/ Buzuțile noastre/Nu-și beau din păhare,/ Căci beau din izvoare”. Este limpede antiteza între elementele specifice universului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]