4,696 matches
-
lor reprobabile. În acest context, între o republică bananiera și România noastră nu există decât o diferență de locație. Faptul că suntem în Europa și în UE reprezintă o poleiala ieftină, un motiv de discursuri politice caragialești despre realizări teoretice mărețe, care în practică lipsesc cu desăvârșire. Aderarea la Uniunea Europeană La ce ne folosește adrarea la UE dacă nu avem produse și servicii competitive, pe care să le putem vinde pe piața europeană? La ce ne folosește să trecem la moneda
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de baladă sau doar mesager al ei, până la noi! Voi reda în continuare o foarte frumoasă „rătăcire” a lui Henri David Thoreau (evreu cred): „Dimineața îmi scald mintea în măreața filozofie cosmogonică Bhagavad Gita, de a cărei compunere „anii zeilor” au trecut, iar în comparație cu lumea modernă și literară, ei (zeii, n.b.) par „mici și vulgari”; și mă întreb dacă acea filozofie nu se referă la un stadiu anterior de
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
imbold necesar ca să poată îndrepta acum asupra substanței oferite de arborii pădurii toată experiența dobândită în prelucrarea metalului. Și-a convertit sculele și utilajele avute și și-a meșterit altele, unele expres pentru măsura grinzilor ce urmau a fi încorporate mărețului edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale s-au adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia lor la împlinirea acestei lucrări, fără
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
în v. indiană? Vari, apa, în indiană este exact vari, soare, în marubo, după cum vară în mulaha înseamnă “apă” iar în molima ”soare”, Oceania. Să admitem o relație între ap, apa, si Apolo, unde ulu, ili au sensul zeu, mare, măreț în semitice și turcă sau ak, “apă“ , si akol “soare“ în dinga, Sudan respectiv akolon, astru diurn, în karimojong, Kenya. Iată alte apropieri: dlo, apa, în creola haitiana, dlo, soare, în teribe, America Centrală,distanța fiind de 300km.; nero, “apă“ în
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
ai găsit, eu am misiunea să adun cele două bucați de suflet pentru eternitate, să unesc într-un final de lume ceea ce cândva a fost noi. Banal, ai să spui: -Vorbe goale, cum un om simplu vorbește despre lucruri așa mărețe pe care nici măcar nu le înțelege uneori ? Simplu: dincolo de exprimare, de noi în carne și oase, lucrurile sunt mult mai mari și mai profunde, și nu pot fi pătrunse cu puterea rațiunii. Scrie, scrie, scrie...despre ce și cum ??? Azi
AM NEVOIE DE SUFLETUL TĂU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353825_a_355154]
-
spre denii când asupra satului se răsfrânge dangătul copotelor bisericii, nici Prohodul cântat cu sfințenie în suflet în Vinerea Mare, cea mai spiritualizata dintre denii. Și aici, in îndepărtată Canada, ca și „acasă”, Imnul Învierii, „Hristos a Înviat din morți”, acel măreț triumf al vieții, trezește în noi aceleași sentimente care nu se pot compară cu nimic altceva, cu nicio altă emoție omenească. Pune stăpânire pe noi o stare sufletească unică și incomparabila. Sărbătoarea Învierii ne strecoară picuri de sfințenie, fiindcă niciodată
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
Loredano », « La Veneția mult duioasă », cât și în proză : « Buchetiera de la Florența », « Muntele de Foc « , « Jurnal de călătorie în Italia. » În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor cosmice: vântul și luna adorm la sânul ei, cerul senin se reflectă în oglinda ei
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
mult duioasă », cât și în proză : « Buchetiera de la Florența », « Muntele de Foc « , « Jurnal de călătorie în Italia. » În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor cosmice: vântul și luna adorm la sânul ei, cerul senin se reflectă în oglinda ei diafană. Poetul are
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
uimit de cât patriotism, onoare și înțelepciune poate curge dintr-o singură frază. Am fost schimbat. Mama repede m-a îndemnat: “Haide! Hai să-ți fac o poză lângă tei! Te rog!”, cu zâmbetul pe buze. Tot cu ochii pe mărețul citat, am răspuns: “Nimeni nu poate calca pe cuvintele lui Eminescu! Nimeni, decât el însuși, sau Domnul!” De aceea iubesc eu Iașul... Referință Bibliografică: De ce iubesc eu Iașul / Emanuel Enache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]
-
mână, de la tractor la Mercedes-uri. Acestea se înmulțiseră în sat de când cu asocierea țăranilor care a mijlocit câte o adevărată avere pentru fiecare. Ce mai, cei ce se aseamănă se și potrivesc. Poate va da Domnul să facă o măreață nuntă împreună. Pe drept ar juca tot satul. Dar .... deocamdată .... Nu-i vorbă de timiditate. Își spun verde în față tot ce au în cap. Dar sunt alte chestiuni arzătoare la ordinea zilei. La urma urmei de ce nu și problema
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
uitat de noi? Nu-Ți întoarce Doamne fața... Vrem să vină dimineața Peste lumea de nevoi! Mai trimite har de sus Și iubire...și credință Ca-mpreună mic și mare Să pornim spre-albastra zare S-ajungem la biruință! O, CE MĂREȚ EȘTI TU, IUBITUL MEU ! În mintea mea, captivă în iubire, Pictez cu gândul chipul Tău iubit... Și moi penelul în nemărginire Te colorez cu slavă și mărire Iar pe fundal pun dor nemărginit... Cu sufletul tânjind în Duhul Sfânt Pornesc
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
și mărire Iar pe fundal pun dor nemărginit... Cu sufletul tânjind în Duhul Sfânt Pornesc în zbor spre mega-galaxii... Cu îngeri și arhangheli să Îți cânt, Să sorb dulceața, mierea din Cuvânt... Să Te-ntâlnesc acolo-n veșnicii! O, ce măreț ești Tu, Iubitul meu... Cuvinte n-au valoare...culorile pălesc... Sublimul ce-a ajuns la apogeu Ești pretutindeni...Domn și Dumnezeu... Te laud...Te ador și Te iubesc!!! IUBITUL MEU PRIETEN... Iubitul meu prieten nu te-ai gândit tu oare
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
mai elegante și de lux magazine, restaurante, sau buticuri. Tinerele au parcat Fiatul pe o stradă lăturalnică și s-au îndreptat spre Piazza San Carlo, unde accesul cu mașina era interzisă, fiind zonă pietonală. În mijlocul pieții le-a întâmpinat un măreț monument ecvestru din bronz, fixat pe un soclu din granit, pe ale căror părți laterale existau câte o placă turnată tot în bronz, reprezentând scene de luptă din timpul bătăliei de la Sfântul Quentin, călărețul redându-l pe ducele de Savoia
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
creștinismului. Șekelul rămâne o încercare nereușită de stopare a răspândirii ideei creștine (și) prin mită. Mariana Cristescu sintetizează, într-un bob de rouă, tocmai acel moment crucial al răstignirii lui Hristos și a creștinismului, care devin fapte pur materiale. Ideeile mărețe vor aluneca mereu din mâini haine, precum peștii uzi. Nu a fost și peștele un simbol în epocile de început ale creștinismului? ... ... ... ... ... ... Lui Nicolae Băciuț. „Cred că va trebui să scriu această carte,/ până la urmă,/ ca pe o altă naștere
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte Fac mustul toamnei să curgă-n pahare! Sunt fericit de ambiant, de bere și de mici... Și trist că n-ai putut și tu să fii aici !!! Virgil Ursu Munceleanu Panciu, 25 Oct. 2013 Referință
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
manifestări, care nu este însă sinonimăcelei de cavaler însă apropiată uneiadintre cele mai vechi virtuțiomenești,vitejia. Acestei noțiuni i s-auadăugaut, pe lângăfaptele de eroism, pioșenia și curtoazia. Cuvântul cavaler desemna un titlu nobiliar,conferit celui care se remarca prin fapte mărețe de arme și credință.Moștenit în lumea medievalăoccidentalădin limba latină, eques,-itis, mult mai apropiat fonetic de caballaricius, substantiv adjectivat, folosit atât în Apusul cât și în Centrul Europei Medievale. În limba franceză, nobilul act de vitejie va deveni chevalier
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
căvitejia era o calitate superioarăvoiniciei. Voinicul era tânărul tentat la sacrificii negândite profund și aceasta o putem observa atât în basme cât și în epopei, balade, doine dedicate acestei stări de fapt. Voinicul era tânărul necopt[1] doritor de înfăptuiri mărețe, cu o putere muscularăși istețime nepuse încăla încercare, acele trepte ale inițierii care urmausădezvolte intelectul, înțelepțiunea, starea de a medita și analiza rezultatelor acțiunii. Apelativul voinic îl putem asocia mai mult lumii basmelor ce ține de ciclul încercărilor grele, în
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Putem consemna faptul că, la începuturile sale, societatea medievalăființa ca o comunitate de întemeietori, de modelatori de grup, întrucâtva constituit de mănăstirile benedictine. Patriarhul monahismului apusean, Sfântul Benedict[11], a rânduit un șir de mici comunități, perfect autonome economic, fapte mărețe ce l-au făcut pe papa Paul al VI-lea să-l declare patron al Europei. Din sălașul său, de pe Monte Cassino, vor coborî,de-a lungul timpului, în grupuri, prelați de toate vârstele, oțeliți prin muncăși rugăciune, deschizând sute
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
ai, însă o motivație serioasă, ești gata să renunți la multe altele, ești gata să te dărui pe tine însuți cu toată ființa, cauzelor ce merită ... Am știut când am pornit pe acest drum, că pentru a face un lucru măreț, trebuie să plătești un preț și greutățile cu care mă confrunt pe parcursul scrierii cărților îmi aduc mereu aminte de aceasta. Vreau să spun în primul rând, că nu m-am bazat pe ceea ce pot face eu, ci pe înțelepciunea și
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
darul vederii duble. El m-a văzut așa cum eram eu, atunci: sinceră de a-L sluji pe El și semenilor, dar cu puțină experiență și puțini susținători. Totodată, El m-a văzut așa precum El însuși își făurise visul Lui măreț, legat de viața mea și de impactul pe care - El și eu - cu mâna mea în Mâna Lui, cu voința mea mică racordată la Voința Atotputernică, cu puținul meu talent înmulțit de înțelepciunea manifestată prin harul Lui - L - am putea
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
și, iarăși, și iarăși: „documentili congresului al XII-lea”... Numai că, așa cum și-a dovedit pronunția și în alte ocazii, pesemne influențat de rezonanțele pe care le aveau, tot în domeniul ideologic, referirile la congresul al nouăsprezecelea al PCUS din măreața URSS, el vorbea despre congresul al XII-lea de la noi pronunțând, pe cât de agramat, pe atât mai cu încăpățânare: „Congresul al Douăsprezecilea”. Și chiar a repetat aceasta, fără jenă, de mai multe ori atunci, precum și alteori, în alte ocazii, cu
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
E nesfârșirea-n binecuvântare / Ce-aduce-n suflet dulcea alinare / Din veșnicia clipei ce nu moare. Parfum și culoare din suflet de floare / Se-așterne peste mine ocean de puritate / Ca gândurile albe și calde, ne'ntinate / Privirea mi-o mângâie, candid, mărețul soare. Parfum și culoare din suflet de floare / Corole de lumină pe-a timpului cărare / Minunăția-și poartă-n miresme-amețitoare / Din ceruri se revarsă o tainică chemare: Parfum și culoare din suflet de floare!”. Eiii, dar povestea „rândunelelor îndrăgostite”, atâtea
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
mai departe pentru a-i testa pe ucenicii Săi, însă ei au stăruit să rămână cu ei pentru că cuvintele străinului alungau întunericul dens ce puțin mai înainte de întâlnirea lor îi înfășurase. Apoi în casa la masă, la frângerea pâinii ce măreț moment al recunoașterii, al uimirii și înțelegerii unui adevăr fundamental în creștinism că Hristos a înviat este viu a biruit moartea pentru neamul omenesc și deaceea noi avem la dispoziție darul vieții veșnice. Nu au mai putut mânca au plecat
DRUMUL VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354122_a_355451]
-
își pune problema că poate pieri oricând, poate azi, poate mâine, poate peste zeci de ani. Astfel că el, “raționalul” regnului animal, se îngrijește mai degrabă de “capra vecinului” și de sacii de bani ce atârnă pe ea, are planuri mărețe de viitor, pentru ceea ce dorește să cumpere și să dețină, apoi, niciodată nu îi este de ajuns. Iată că omul, nu devine ceea ce simte și gândește, ci devine ceea ce deține, o inevitabilă extensie a obiectelor scumpe din jur. Să sperăm
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU OULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU OULUI ELOGIU OULUI Lui Constantin Br âncuși Solitar...că pictorul...,ca arhitectul... doar sufletul să-mi fie măreț...că o epocă - și moral...că al leului...că al bufnitei... iar opera...,operă...că a albinei de ...regală - solitar...că heruvimul...că Sfanțul Andrei... iar sufletul...ah, cât să-l țină poporul în palmă - și moral...că al șarpelui
ELOGIU OULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354177_a_355506]