6,722 matches
-
petreceau în anotimpuri distincte împreună, câteodată, Acești oameni făceau salturi într-un fel de negre abisuri la expirarea timpului Uluite maree afectate își trăgeau sufletul dincolo de orizontul fără cuvinte De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Lumina murise mătușa căzuse din pod durerea ploua durerea se-ngrămădea O baltă de nemișcare - Treptele scării atinseră lucioase furtuna de mușchi tornada de oase picura calm Își terminase misiunea în negura nopții în cătunul cu tei vii și ceapă pe sfoară acolo
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
comuniste Sacii cu zahar erau agățați albi din podul cel vechi În curte, cocoșul cel magic își scuturase penele de trei ori lângă iazul cu pești din argint Luna își mânjea plumbul peste norii grădinii Noaptea zbiera tăcere în podul mătușii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu ochii în gol pe peron Iorgu Bugan aștepta să se treacă șoptind un nume de femeie, pierdut în aerul acru, ca borșul coclit Natalia... Natalia... Oameni cu și fără bilete
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
doar de cum este utilizată. În plus, niciodată nu am știut cu adevărat de ce le-am scris. Ba nu... M-am răzgândit. N-ar fi corect. Cred că cel mai bine ar fi să le îngrop lângă piatra de mormânt a mătușii mele. Dacă vreodată, în vreo împrejurare dramatică, vreun rătăcit va avea nevoie de ele, soarta va face în așa fel încât să le găsească. Am să plec chiar acum într-acolo". În acea zi ploua în valuri, infernal, aproape cu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
doar de cum este utilizată. În plus, niciodată nu am știut cu adevărat de ce le-am scris.Ba nu... M-am răzgândit. N-ar fi corect. Cred că cel mai bine ar fi să le îngrop lângă piatra de mormânt a mătușii mele. Dacă vreodată, în vreo împrejurare dramatică, vreun rătăcit va avea nevoie de ele, soarta va face în așa fel încât să le găsească. Am să plec chiar acum într-acolo".În acea zi ploua în valuri, infernal, aproape cu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
nu găsise ocazia de a-l face să înțeleagă că interesul ei pentru el depășea latura amiciției. Cunoscându-l pe Andrei, ar fi băgat mâna în foc că evenimentul anunțat va depăși așteptările tuturor invitațiilor în ceea ce privea fastul. Păi, mătușa Adela nu bea nici apă fără să folosească paharele de cristal cu modele filigran și margini suflate cu praf de aur, atât de vestite în toată familia lor. Râul păru bucuros de invitație, chiar dacă aceasta fusese făcută pe fugă, pe
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
asalteze de îndată ce treceau de perechea de miri. Acum chiar că o făcuse, isi dădu seama Andrada. Se afișase în familie cu Râul, iar dacă nu ieșea nimic între ei, avea să suporte multă vreme de acum înainte întrebările indiscrete ale mătușilor ei, nu mai putine de șase. Privirea derutata îi căzu pe funda uriașă lipită de posteriorul miresei, sau, mă rog, de rochia ei. - O alegere interesantă, rase Râul urmărind direcția în care se uită ea. - Of, Doamne, scăpa Andrada! Urmară
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
de Murano de culoare grena, cu desene albe, reprezentând o scenă chinezească, o femeie servind ceai unei alteia, ce avea un evantai deschis. Era un serviciu de lichior destul de vechi, din perioada antebelică, pe care i-l făcuse cadou o mătușă când împlinise treizeci de ani. Era sora mamei, care nu avea copii și ținea foarte mult la el. În cameră se făcu simțit imediat mirosul de vișină putredă. - Noroc și succes la olimpiadă, îi ură Condurache fetei, dând peste cap
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
lor consolare și raison d’être*** în toată nenorocirea lor. Și eu am iubit copilul și obișnuiam să-l aduc la Cotroceni din când în când. Am vrut să-l înmormântez la Cotroceni, în grădina unde a fost îngropat copilul Mătușii, dar Nando nu a fost de acord. Am propus acum Biserica Rusă din București. Sper că va fi nici o obiecție. Miercuri, 12 octombrie 1921, Sinaia (...) Barbu (Știrbey - n.n.) a plecat la Câmpina și, la 7, am plecat și eu cu
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
a plecat, mi-am spus în gând, cu mândrie: „Iată, mai există bărbați care știu să iubească femeile”! Vasilica ILIE București 20 martie 2013 ---------------------------------------------- ILIE Vasilica, poet, prozator. Debutul literar l-a făcut în 2002 în revista „As”, cu proza „Mătușa Anica și plăcinta cu mere”. Debutul în poezie, în antologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editura 3D. Au urmat și alte voume colective precum: - „Primăvara” (antologie de versuri), 2008, editura As - „Antologie de poeme și
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
ajute în relația cu tânți Sinica, un alt personaj ce va avea o influență benefică asuprea tinerei adolescente, va pune sare pe rană făcută de o mamă ce nu poate să-și controleze trufia chiar dacă pune în joc soarta fiicei. Mătușa Moni, unchiul George, tânți Sinica și fiica ei handicapata Ina, Carol și Romică, iată câteva personaje, pozitive sau negative, care prin comportamentul lor o o pregătesc pe tânăra să ia lumea în piept. Și va trebui să facă acest lucru
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
trebuia urmată pentru publicarea într-un ziar sau revistă. În toiul discuției s-a ajuns și la întrebarea care-l frământă pe Matei în legătură cu ,,noaptea albă.” Fata a trebuit să-i explice că planificase în taină evenimentul și vorbise cu mătușa Zamfira ce voia să facă. Aceasta știind ce pățise cu altcineva, a lăsat-o să decidă fata despre felul cum avea să procedeze cu Matei. Odată primite informațiile primite, băiatul nu a mai insistat asupra amănuntelor, evenimentul se consumase. Nu
8 ZMEURICA; MICI SECRETE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349210_a_350539]
-
ravagii printre adversari, având un șut necruțător și lovind mingea la fel de bine cu ambele picioare. Are în palmares 112 goluri marcate în prima divizie românească și alte 85 de goluri în prima ligă ungară. Traian Stoicoiu o avusese pacientă pe mătușa lui Bodola. Cum nu era naționalist și nu se alinia curentului antimaghiar al vremii, între el și Bodola se născuse o relație de prietenie care-i va folosi ulterior, la plecarea din țară. Bodola juca din anul 1946 la MTK
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
s-au gândit că cea mai bună soluție ar fi să nu le spună încă nimic despre adopție, ci doar că vor merge să-i cumpere un cadou Romeliei, pentru rezultatele bune la învățătură și, ca din întâmplare, la invitația mătușii de la Craiova, să mai rămână la oraș. Stând acolo s-ar putea să înceapă să-i placă, să se obișnuiască cu cei doi, iar cea mică și George, fără ea, iar despărțirea să fie mult mai ușoară. A doua zi
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
înmuiat. Privea la flăcările care ardeau lemnele trosnind în vatră și o năpădiră amintirile. Cât trecuse, oare? Trecuseră cinci săptămâni de când venise cu mama și tata la Craiova să-i cumpere cadouri, pe motiv că luase premiul I, ca recompensă. Mătușa insistase să i-o lase să mai stea la ei. Când părinții au plecat, Romelia a simțit că-i fuge pământul de sub picioare, mama și tata aveau lacrimi în ochi și au plecat grăbiți, de parcă-i alerga cineva, fără a
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
apoi întrebarea care o chinuia cel mai mult. “Dar, dacă am fost eu un copil rău, dacă i-am supărat eu, de m-au dat? De ce tocmai pe mine? Trebuie să-mi accept pedeapsa... Dacă aș fi un copil bun, mătușa nu s-ar purta frumos cu mine? Mătușa este... mătușă. Cum să-i spun mamă? Nu este mama mea! » Lena îi ceruse în nenumărate rânduri să-i spună mamă. De câteva ori o trăsese și de păr din această cauză
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
Dar, dacă am fost eu un copil rău, dacă i-am supărat eu, de m-au dat? De ce tocmai pe mine? Trebuie să-mi accept pedeapsa... Dacă aș fi un copil bun, mătușa nu s-ar purta frumos cu mine? Mătușa este... mătușă. Cum să-i spun mamă? Nu este mama mea! » Lena îi ceruse în nenumărate rânduri să-i spună mamă. De câteva ori o trăsese și de păr din această cauză. Jocul limbilor de foc din vatră mângâiau cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
am fost eu un copil rău, dacă i-am supărat eu, de m-au dat? De ce tocmai pe mine? Trebuie să-mi accept pedeapsa... Dacă aș fi un copil bun, mătușa nu s-ar purta frumos cu mine? Mătușa este... mătușă. Cum să-i spun mamă? Nu este mama mea! » Lena îi ceruse în nenumărate rânduri să-i spună mamă. De câteva ori o trăsese și de păr din această cauză. Jocul limbilor de foc din vatră mângâiau cu blândețe lacrimile
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
nu puteam crea cine știe ce modele dată fiind genetică familiei unde noi doamnele nu prea am beneficiat de păr bogat. Rădeam deseori când mama povestea din copilăria ei povestea dintr-un tren care nici nu mai știu unde ducea unde ea, mătușa și verișoară ei urmau să petreacă vreo cinci ore. Pusă copil mic, primise o gumă de mestecat, bucuria copiilor în toate vremurile, cu atat mai mult atunci prin 60 și ceva. Ușor, ușor a început să creeze, baloane pentru început
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
întâlneam toți prietenii, la Montreal. Când primea o scrisoare sărea în sus și cânta: Mi-a venit scrisoarea / Mi-a venit adresa! -, bucurându-se ca un copil” . El aștepta o scrisoare anume, care până la urmă a și sosit: avea o mătușă la Montreal, dar nu-i știa adresa; sosise acum, odată cu scrisoarea. Fiecare emigrant încerca să-și găsească drumul, căutând puncte de sprijin într-o țară în care nu cunoștea pe nimeni. Însuși faptul de a ști că ai o cunoștință
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
care disperarea pune stăpânire pe tine, o vorbă bună, un sfat, oricât de neînsemnat, valorează mai mult decât orice pe lume. Nichita Tomescu, avocatul bucureștean despre care povestise nea Mitică, când a aflat că în sfârșit, Titi și-a găsit mătușa i-a dat un sfat util: Auzi, când îi ceri bani, nu-i ceri pentru tine ci pentru prieteni. Spui că ai mai mulți și îi mai spui în ce situație suntem... că nu prea avem de lucru, că o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
Auzi, când îi ceri bani, nu-i ceri pentru tine ci pentru prieteni. Spui că ai mai mulți și îi mai spui în ce situație suntem... că nu prea avem de lucru, că o ducem greu... Bucuros că își găsise mătușa, orădeanul nostru, plin de speranță, îi face imediat o vizită. Era aproape sigur că întâlnirea cu ruda sa îl va salva, îi va deschide o cale, poate chiar îi va da ceva bani... Când s-a întors, Dan Dinescu, un
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
un alt confrate, l-a întrebat: Măi,Titi, ai adus sau n-ai adus bani? V-am adus fiecăruia câte-o portocală-, a fost răspunsul lui Titi, în timp ce scotea niște portocale dintr-o plasă ponosită - știți ce mi-a zis mătușa? «Titi, eu fac orice pentru tine. Dar banii-s tare rari, și-aici» - și mi-a dat, spre consolare, câteva portocale... Dan Isăcescu, românul care ajunsese în Franța într-o cutie fixată artistic între roțile unui tren, cel care stătuse
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
tren, cel care stătuse printre cloșarii din Paris pe malul Senei, foarte indignat, îi spusese: De ce le-ai luat? De ce nu i le-ai trântit în față? În naivitatea lor, toți au crezut că Titi va fi ajutat de acea mătușă. Se înșelaseră însă și erau conștienți de faptul că nimeni altcineva, decât ei înșiși se puteau ajuta: neamurile sunt neamuri, dar până la bani! Despre meserie cu mult umor Titi Filip era cel mai spiritual dintre prietenii cu care se înconjurase
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
încruntări.Farcaș visează.-Nu fac pe poetul, ci sunt poet.-Ești un poet jalnic!... III. IOANA, VICTIMĂ A VIOLENȚEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE), de Elena Stan, publicat în Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014. Căminul, a doua casă Mătușa o zmuci brusc când bulgării grei de pământ cădeau cu zgomot infernal pe sicriul comun al părinților. ”Doamne, nu mai am pe nimeni pe lume. Am 10 ani. Cum mă voi descurca singură acasă? Mi-e frică noaptea când aud
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349271_a_350600]
-
aud zgomote și afară este întuneric! Părinții mei au pierit înghițiți de groapa lacomă. Dar o am pe mătușica. Nu mă va arunca în lume. Voi crește împreună cu verișorii mei.” Și în timp ce gândea pozitiv, se sprijini de trupul vânjos al mătușii. Ce crezi, Ioano, că te voi crește eu? Mi-ajung copiii mei, dragă. În plus ești și bolnăvicioasă, nici prea inteligentă sau frumoasă nu ești. De când am primit vestea că a murit sora mea în accident, ți-am căutat loc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349271_a_350600]